BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 11

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 11

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 11


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 32:8+8⋅232 : 8 + 8 \cdot 2 este egal cu: (5p)

a) 11
b) 44
c) 2020
d) 2424

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi împărțirea și înmulțirea, de la stânga la dreapta, iar la final adunarea:
    • Împărțirea:
32:8=432 : 8 = 4
  • Înmulțirea:
8⋅2=168 \cdot 2 = 16
  • Adunarea:
4+16=204 + 16 = 20
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Știind că ab=c2\frac{a}{b} = \frac{c}{2}, b⋅c=30b \cdot c = 30 și b≠0b \neq 0, valoarea numărului aa este egală cu: (5p)

a) 6060
b) 3030
c) 1515
d) 1010

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
ab=c2  ⟺  2⋅a=b⋅c\frac{a}{b} = \frac{c}{2} \iff 2 \cdot a = b \cdot c
  • Înlocuim produsul mezilor b⋅c=30b \cdot c = 30:
2a=30  ⟹  a=302=152a = 30 \implies a = \frac{30}{2} = 15
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Se consideră expresia E(x)=3−(x+2)E(x) = 3 - (x + 2), unde xx este număr real. Pentru x=−2x = -2, valoarea expresiei este egală cu: (5p)

a) 33
b) 00
c) −1-1
d) −3-3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=−2x = -2 în expresia algebrică E(x)E(x):
E(−2)=3−[(−2)+2]E(-2) = 3 - [(-2) + 2]
  • Calculăm valoarea din paranteză:
(−2)+2=0(-2) + 2 = 0
  • Obținem:
E(−2)=3−0=3E(-2) = 3 - 0 = 3
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În tabelul de mai jos sunt trecute volumul unui pahar mic și volumul unui pahar mare: (5p)

Pahar micPahar mare
0,25 litri0,25\text{ litri}0,5 litri0,5\text{ litri}

Volumul a șase pahare mici și trei pahare mari, toate pline, este egal cu:

a) 2 litri2\text{ litri}
b) 3 litri3\text{ litri}
c) 4 litri4\text{ litri}
d) 9 litri9\text{ litri}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm volumul total conținut de cele 66 pahare mici:
V1=6⋅0,25 litri=1,5 litriV_1 = 6 \cdot 0,25\text{ litri} = 1,5\text{ litri}
  • Calculăm volumul total conținut de cele 33 pahare mari:
V2=3⋅0,5 litri=1,5 litriV_2 = 3 \cdot 0,5\text{ litri} = 1,5\text{ litri}
  • Însumăm volumele obținute:
Vtotal=V1+V2=1,5+1,5=3 litriV_{\text{total}} = V_1 + V_2 = 1,5 + 1,5 = 3\text{ litri}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Cel mai mic număr natural mai mare decât 323\sqrt{2} este: (5p)

a) 22
b) 33
c) 44
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Introducem factorul sub radical pentru a aproxima valoarea numărului:
32=32⋅2=9⋅2=183\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18}
  • Încadrăm numărul 18\sqrt{18} între două pătrate perfecte consecutive:
16<18<25  ⟹  16<18<25  ⟹  4<32<516 < 18 < 25 \implies \sqrt{16} < \sqrt{18} < \sqrt{25} \implies 4 < 3\sqrt{2} < 5
  • Numerele naturale mai mari decât 323\sqrt{2} sunt {5,6,7,… }\{5, 6, 7, \dots\}, iar cel mai mic dintre acestea este 55.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În graficul de mai jos sunt reprezentate rezultatele obținute la un test de matematică de elevii unei clase a VIII-a: (5p)

Rezultate test matematică clasa a VIII-a

Conform graficului, numărul elevilor care au obținut cel puțin nota 8 la acest test este egal cu:

a) 44
b) 1010
c) 1212
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Sintagma „cel puțin nota 8” înseamnă note mai mari sau egale cu 8 (adică notele 8, 9 și 10).
  • Citim numărul de elevi corespunzător fiecăreia dintre aceste note de pe grafic:
    • Elevi cu nota 8: 44 elevi
    • Elevi cu nota 9: 44 elevi
    • Elevi cu nota 10: 22 elevi
  • Însumăm numărul de elevi:
4+4+2=10 elevi4 + 4 + 2 = 10\text{ elevi}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte AA, BB, CC și DD. Punctul CC aparține dreptei ABAB și punctul DD nu aparține dreptei ACAC. Numărul dreptelor determinate de oricare două dintre punctele AA, BB, CC și DD este egal cu: (5p)

Punctele A, B, C coliniare și D exterior

a) 33
b) 44
c) 55
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul CC aparține dreptei ABAB, deci punctele AA, BB și CC sunt coliniare. Ele determină o singură dreaptă comună: dreapta ABAB (care coincide cu ACAC și BCBC).
  • Punctul DD nu aparține acestei drepte (D∉ABD \notin AB), deci unit cu fiecare dintre cele trei puncte coliniare formează câte o dreaptă distinctă:
    • Dreapta DADA
    • Dreapta DBDB
    • Dreapta DCDC
  • Numărul total de drepte distincte este:
1+3=4 drepte1 + 3 = 4\text{ drepte}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată AB∥CDAB \parallel CD și măsura unghiului ABCABC este de 45∘45^\circ. Valoarea lui xx este egală cu: (5p)

Dreptele paralele AB și CD tăiate de secanta BC

a) 1515
b) 4545
c) 9090
d) 135135

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece dreptele ABAB și CDCD sunt paralele, unghiurile ∠ABC\angle ABC și ∠BCD\angle BCD sunt alterne interne formate cu secanta BCBC.
  • Prin urmare, unghiurile sunt congruente:
∢BCD=∢ABC=45∘\sphericalangle BCD = \sphericalangle ABC = 45^\circ
  • Din figură, măsura unghiului ∠BCD\angle BCD este exprimată prin 3x∘3x^\circ:
3x=45  ⟹  x=453=153x = 45 \implies x = \frac{45}{3} = 15
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. Diametrul unui cerc este de 22 cm22\text{ cm}. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

a) 11π cm11\pi\text{ cm}
b) 22π cm22\pi\text{ cm}
c) 44π cm44\pi\text{ cm}
d) 121π cm121\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula lungimii unui cerc în funcție de rază RR este L=2πR\mathcal{L} = 2\pi R, sau în funcție de diametru d=2Rd = 2R:
L=π⋅d\mathcal{L} = \pi \cdot d
  • Înlocuim diametrul d=22 cmd = 22\text{ cm}:
L=22π cm\mathcal{L} = 22\pi\text{ cm}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD. Diagonalele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, ∢BOC=60∘\sphericalangle BOC = 60^\circ și AD=10 mAD = 10\text{ m}. Aria suprafeței ABCDABCD este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu diagonalele intersectate în O

a) 503 m250\sqrt{3}\text{ m}^2
b) 100 m2100\text{ m}^2
c) 1003 m2100\sqrt{3}\text{ m}^2
d) 200 m2200\text{ m}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un dreptunghi, diagonalele sunt egale și se înjumătățesc, deci OB=OC=AC2=BD2OB = OC = \frac{AC}{2} = \frac{BD}{2}.
  • Triunghiul OBCOBC este isoscel cu OB=OCOB = OC și are ∢BOC=60∘\sphericalangle BOC = 60^\circ, prin urmare este un triunghi echilateral.
  • Rezultă că:
BC=OB=OC=10 m(deoarece BC=AD=10 m)BC = OB = OC = 10\text{ m} \quad (\text{deoarece } BC = AD = 10\text{ m})
  • Diagonala dreptunghiului are lungimea:
AC=2⋅OC=2⋅10=20 mAC = 2 \cdot OC = 2 \cdot 10 = 20\text{ m}
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ):
AB=AC2−BC2=202−102=400−100=300=103 mAB = \sqrt{AC^2 - BC^2} = \sqrt{20^2 - 10^2} = \sqrt{400 - 100} = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ m}
  • Aria dreptunghiului ABCDABCD este:
AABCD=AB⋅BC=103⋅10=1003 m2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 10\sqrt{3} \cdot 10 = 100\sqrt{3}\text{ m}^2
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. În figura alăturată ABCDABCD este un dreptunghi, punctul MM este mijlocul segmentului CDCD și punctul II este intersecția dreptelor BDBD și AMAM. Raportul dintre aria triunghiului DIMDIM și aria dreptunghiului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu M mijlocul lui CD și intersecția I

a) 12\frac{1}{2}
b) 13\frac{1}{3}
c) 16\frac{1}{6}
d) 112\frac{1}{12}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie AB=LAB = L și BC=lBC = l. Aria dreptunghiului este AABCD=L⋅l\mathcal{A}_{ABCD} = L \cdot l.
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, conform cazului de asemănare (sau teoremei fundamentale a asemănării în configurația „clepsidră”), triunghiurile DIMDIM și BIABIA sunt asemenea:
△DIM∼△BIA\triangle DIM \sim \triangle BIA
  • Raportul de asemănare este:
DMAB=L2L=12\frac{DM}{AB} = \frac{\frac{L}{2}}{L} = \frac{1}{2}
  • Din asemănare rezultă raportul segmentelor pe diagonala BDBD:
DIIB=12  ⟹  DIDB=13\frac{DI}{IB} = \frac{1}{2} \implies \frac{DI}{DB} = \frac{1}{3}
  • Distanța de la II la latura CDCD (înălțimea hIh_I a triunghiului DIMDIM pe baza DMDM) este proporțională cu distanța de la BB la CDCD (care este chiar lățimea BC=lBC = l):
hI=13⋅lh_I = \frac{1}{3} \cdot l
  • Calculăm aria triunghiului DIMDIM:
A△DIM=DM⋅hI2=L2⋅l32=L⋅l12=AABCD12\mathcal{A}_{\triangle DIM} = \frac{DM \cdot h_I}{2} = \frac{\frac{L}{2} \cdot \frac{l}{3}}{2} = \frac{L \cdot l}{12} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{12}
  • Raportul cerut este:
A△DIMAABCD=112\frac{\mathcal{A}_{\triangle DIM}}{\mathcal{A}_{ABCD}} = \frac{1}{12}
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În figura alăturată cubul ABCDEFGHABCDEFGH reprezintă o cutie confecționată din tablă care are muchia de 10 cm10\text{ cm}. Afirmația „Pentru confecționarea cutiei este suficientă o foaie de tablă cu aria de 5 dm25\text{ dm}^2” este: (5p)

Cutia cubică ABCDEFGH

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia cubului este l=10 cm=1 dml = 10\text{ cm} = 1\text{ dm}.
  • Cubul ABCDEFGHABCDEFGH are 6 fețe pătrate congruente, deci aria totală necesară confecționării cutiei este:
Atotala˘=6⋅l2=6⋅(1 dm)2=6 dm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 6 \cdot l^2 = 6 \cdot (1\text{ dm})^2 = 6\text{ dm}^2
  • Comparăm aria necesară cu aria foii disponibile:
6 dm2>5 dm26\text{ dm}^2 > 5\text{ dm}^2
  • Prin urmare, o foaie de tablă cu aria de 5 dm25\text{ dm}^2 nu este suficientă pentru confecționarea cutiei, deci afirmația este falsă.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Într-un bloc de locuințe sunt apartamente cu două, trei și patru camere, în total fiind 4040 de apartamente care au 122122 de camere. Numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere.

(2p) a) Este posibil ca în acest bloc să fie nouă apartamente cu trei camere? Justifică răspunsul dat.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm:
    • xx: numărul apartamentelor cu două camere
    • yy: numărul apartamentelor cu trei camere
    • zz: numărul apartamentelor cu patru camere, unde x,y,z∈Nx, y, z \in \mathbb{N}
  • Din enunț, numărul apartamentelor cu trei camere este de cinci ori mai mare decât al celor cu patru camere:
y=5zy = 5z

(1 punct)

  • Presupunem că în bloc ar fi 99 apartamente cu trei camere (y=9y = 9):
5z=9  ⟹  z=95∉N5z = 9 \implies z = \frac{9}{5} \notin \mathbb{N}
  • Deoarece 99 nu este divizibil cu 55, numărul zz nu ar fi un număr natural, ceea ce este imposibil.
  • Concluzie: nu este posibil ca în acest bloc să fie nouă apartamente cu trei camere.

(1 punct)

(3p) b) Determină numărul de apartamente cu două camere din acest bloc.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:
{x+y+z=402x+3y+4z=122y=5z\begin{cases} x + y + z = 40 \\ 2x + 3y + 4z = 122 \\ y = 5z \end{cases}

(1 punct)

  • Înlocuim y=5zy = 5z în primele două ecuații:
{x+5z+z=40  ⟹  x+6z=402x+3(5z)+4z=122  ⟹  2x+15z+4z=122  ⟹  2x+19z=122\begin{cases} x + 5z + z = 40 \implies x + 6z = 40 \\ 2x + 3(5z) + 4z = 122 \implies 2x + 15z + 4z = 122 \implies 2x + 19z = 122 \end{cases}
  • Înmulțim prima ecuație cu 22:
2x+12z=802x + 12z = 80
  • Scădem această ecuație din cea de-a doua ecuație:
(2x+19z)−(2x+12z)=122−80  ⟹  7z=42  ⟹  z=6(2x + 19z) - (2x + 12z) = 122 - 80 \implies 7z = 42 \implies z = 6
  • Aflăm numărul apartamentelor cu două camere (xx):
x+6⋅6=40  ⟹  x+36=40  ⟹  x=4x + 6 \cdot 6 = 40 \implies x + 36 = 40 \implies x = 4
  • (Verificare: y=5⋅6=30y = 5 \cdot 6 = 30; număr total apartamente: 4+30+6=404 + 30 + 6 = 40; număr camere: 2⋅4+3⋅30+4⋅6=8+90+24=1222 \cdot 4 + 3 \cdot 30 + 4 \cdot 6 = 8 + 90 + 24 = 122.)
  • În bloc sunt 44 apartamente cu două camere.

(2 puncte)


2. Se consideră numerele a=2021−20210−(−1)2021a = 2021 - 2021^0 - (-1)^{2021} și b=22−32b = \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{3}{\sqrt{2}}.

(2p) a) Arată că a=2021a = 2021.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenii care conțin puteri:
    • Orice număr nenul ridicat la puterea 00 este egal cu 11:
20210=12021^0 = 1
  • Numărul −1-1 ridicat la o putere impară este egal cu −1-1:
(−1)2021=−1(-1)^{2021} = -1

(1 punct)

  • Înlocuim aceste valori în expresia numărului aa:
a=2021−1−(−1)=2021−1+1=2021a = 2021 - 1 - (-1) = 2021 - 1 + 1 = 2021

(1 punct)

(3p) b) Arată că numărul N=((a−b)2−(a+b)2)⋅bN = \left((a - b)^2 - (a + b)^2\right) \cdot b este întreg.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raționalizăm numitorul sau aducem la același numitor pentru a calcula numărul bb:
b=22−32=22−322=2−322=−222=−2b = \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{3}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{2} - \frac{3\sqrt{2}}{2} = \frac{\sqrt{2} - 3\sqrt{2}}{2} = \frac{-2\sqrt{2}}{2} = -\sqrt{2}

(1 punct)

  • Simplificăm expresia algebrică din paranteza numărului NN:
    • Dezvoltăm pătratele celor două binoame:
(a−b)2−(a+b)2=(a2−2ab+b2)−(a2+2ab+b2)=a2−2ab+b2−a2−2ab−b2=−4ab(a - b)^2 - (a + b)^2 = (a^2 - 2ab + b^2) - (a^2 + 2ab + b^2) = a^2 - 2ab + b^2 - a^2 - 2ab - b^2 = -4ab
  • Înlocuim în expresia lui NN:
N=(−4ab)⋅b=−4ab2N = (-4ab) \cdot b = -4ab^2
  • Înlocuim valorile a=2021a = 2021 și b=−2b = -\sqrt{2} (observând că b2=(−2)2=2b^2 = (-\sqrt{2})^2 = 2):
N=−4⋅2021⋅2=−8⋅2021=−16168N = -4 \cdot 2021 \cdot 2 = -8 \cdot 2021 = -16168
  • Deoarece −16168∈Z-16168 \in \mathbb{Z}, rezultă că numărul NN este întreg.

(2 puncte)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1.

(2p) a) Arată că f(1)+f(3)=2⋅f(2)f(1) + f(3) = 2 \cdot f(2).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în punctele x=1x = 1, x=3x = 3 și x=2x = 2:
    • f(1)=1+1=2f(1) = 1 + 1 = 2
    • f(3)=3+1=4f(3) = 3 + 1 = 4
    • f(2)=2+1=3f(2) = 2 + 1 = 3

(1 punct)

  • Calculăm cei doi membri ai egalității:
    • Membrul stâng:
f(1)+f(3)=2+4=6f(1) + f(3) = 2 + 4 = 6
  • Membrul drept:
2⋅f(2)=2⋅3=62 \cdot f(2) = 2 \cdot 3 = 6
  • Deoarece 6=66 = 6, egalitatea f(1)+f(3)=2⋅f(2)f(1) + f(3) = 2 \cdot f(2) este adevărată.

(1 punct)

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele MM, respectiv NN. Determină coordonatele simetricului punctului MM față de punctul NN.

Figura din enunț pentru graficul funcției f

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Graficul funcției f și simetricul punctului M

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
    • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  x+1=0  ⟺  x=−1  ⟹  M(−1,0)f(x) = 0 \iff x + 1 = 0 \iff x = -1 \implies M(-1, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
y=f(0)=0+1=1  ⟹  N(0,1)y = f(0) = 0 + 1 = 1 \implies N(0, 1)

(1 punct)

  • Fie P(xP,yP)P(x_P, y_P) simetricul punctului MM față de punctul NN.
  • Prin definiția simetriei centrale, punctul NN este mijlocul segmentului MPMP:
xN=xM+xP2șiyN=yM+yP2x_N = \frac{x_M + x_P}{2} \quad \text{și} \quad y_N = \frac{y_M + y_P}{2}
  • Înlocuim coordonatele cunoscute ale lui M(−1,0)M(-1, 0) și N(0,1)N(0, 1):
    • Pentru abscisă:
0=−1+xP2  ⟹  −1+xP=0  ⟹  xP=10 = \frac{-1 + x_P}{2} \implies -1 + x_P = 0 \implies x_P = 1
  • Pentru ordonată:
1=0+yP2  ⟹  yP=21 = \frac{0 + y_P}{2} \implies y_P = 2
  • Coordonatele simetricului punctului MM față de punctul NN sunt P(1,2)P(1, 2).

(2 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, AC=24 cmAC = 24\text{ cm} și BC=26 cmBC = 26\text{ cm}, punctul DD reprezintă proiecția punctului AA pe dreapta BCBC și punctele GG și G′G' sunt centrele de greutate ale triunghiului ADCADC, respectiv ADBADB.

Triunghiul ABC cu proiecția D și centrele de greutate

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 120 cm2120\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm dacă laturile triunghiului ABCABC verifică relația din reciproca teoremei lui Pitagora:
AB2+AC2=102+242=100+576=676AB^2 + AC^2 = 10^2 + 24^2 = 100 + 576 = 676 BC2=262=676BC^2 = 26^2 = 676
  • Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că:
△ABC este dreptunghic ıˆn A(∢BAC=90∘)\triangle ABC \text{ este dreptunghic în } A \quad (\sphericalangle BAC = 90^\circ)

(1 punct)

  • Aria triunghiului dreptunghic este semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=10⋅242=120 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{10 \cdot 24}{2} = 120\text{ cm}^2

(1 punct)

(3p) b) Determină lungimea segmentului GG′GG'.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Triunghiul dreptunghic BAC cu medianele și centrele de greutate

  • Fie NN intersecția dreptei AGAG cu BCBC și PP intersecția dreptei AG′AG' cu BCBC:
    • În triunghiul ADCADC, GG este centrul de greutate, deci NN este mijlocul segmentului DCDC, de unde DN=DC2DN = \frac{DC}{2} și AGAN=23\frac{AG}{AN} = \frac{2}{3}.
    • În triunghiul ADBADB, G′G' este centrul de greutate, deci PP este mijlocul segmentului DBDB, de unde PD=BD2PD = \frac{BD}{2} și AG′AP=23\frac{AG'}{AP} = \frac{2}{3}.
  • Punctul DD aparține segmentului NPNP, deci:
NP=PD+DN=BD2+DC2=BD+DC2=BC2=262=13 cmNP = PD + DN = \frac{BD}{2} + \frac{DC}{2} = \frac{BD + DC}{2} = \frac{BC}{2} = \frac{26}{2} = 13\text{ cm}

(1 punct)

  • În triunghiul ANPANP, avem rapoartele:
AGAN=AG′AP=23\frac{AG}{AN} = \frac{AG'}{AP} = \frac{2}{3}
  • Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că GG′∥NPGG' \parallel NP, iar din teorema fundamentală a asemănării deducem:
△AGG′∼△ANP\triangle AGG' \sim \triangle ANP

(1 punct)

  • Din raportul de asemănare:
GG′NP=AGAN=23  ⟹  GG′=23⋅NP=23⋅13=263 cm\frac{GG'}{NP} = \frac{AG}{AN} = \frac{2}{3} \implies GG' = \frac{2}{3} \cdot NP = \frac{2}{3} \cdot 13 = \frac{26}{3}\text{ cm}

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AD∥CBAD \parallel CB, măsura unghiului DABDAB este de 90∘90^\circ, AD=10 cmAD = 10\text{ cm} și AB=60 cmAB = 60\text{ cm}. Punctul TT aparține segmentului ABAB, AT=20 cmAT = 20\text{ cm} și unghiurile ATDATD și BTCBTC sunt congruente.

Trapezul dreptunghic ABCD cu unghiurile ATD și BTC congruente

(2p) a) Arată că sinusul unghiului BTCBTC este egal cu 55\frac{\sqrt{5}}{5}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul DATDAT este dreptunghic în AA (∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în △DAT\triangle DAT:
DT=DA2+AT2=102+202=100+400=500=105 cmDT = \sqrt{DA^2 + AT^2} = \sqrt{10^2 + 20^2} = \sqrt{100 + 400} = \sqrt{500} = 10\sqrt{5}\text{ cm}

(1 punct)

  • Calculăm sinusul unghiului ATDATD în triunghiul dreptunghic DATDAT:
sin⁡(∢ATD)=DADT=10105=15=55\sin(\sphericalangle ATD) = \frac{DA}{DT} = \frac{10}{10\sqrt{5}} = \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}}{5}
  • Cum unghiurile ATDATD și BTCBTC sunt congruente (∢ATD≡∢BTC\sphericalangle ATD \equiv \sphericalangle BTC), obținem:
sin⁡(∢BTC)=55\sin(\sphericalangle BTC) = \frac{\sqrt{5}}{5}

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că triunghiul BCDBCD este isoscel.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Trapezul dreptunghic ABCD cu înălțimea DS și triunghiul isoscel BCD

  • Punctul TT aparține segmentului ABAB, deci:
TB=AB−AT=60−20=40 cmTB = AB - AT = 60 - 20 = 40\text{ cm}
  • Deoarece AD∥CBAD \parallel CB și AD⊥ABAD \perp AB, rezultă că CB⊥ABCB \perp AB, deci triunghiul TBCTBC este dreptunghic în BB.
  • În triunghiul dreptunghic TBCTBC:
sin⁡(∢BTC)=BCTC=55  ⟹  TC=5⋅BC\sin(\sphericalangle BTC) = \frac{BC}{TC} = \frac{\sqrt{5}}{5} \implies TC = \sqrt{5} \cdot BC
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în △TBC\triangle TBC:
TC2=TB2+BC2  ⟺  (5BC)2=402+BC2  ⟺  5BC2=1600+BC2TC^2 = TB^2 + BC^2 \iff (\sqrt{5} BC)^2 = 40^2 + BC^2 \iff 5 BC^2 = 1600 + BC^2 4BC2=1600  ⟹  BC2=400  ⟹  BC=20 cm4 BC^2 = 1600 \implies BC^2 = 400 \implies BC = 20\text{ cm}

(2 puncte)

  • Construim înălțimea DS⊥BCDS \perp BC, cu S∈BCS \in BC.
  • Deoarece AD∥BCAD \parallel BC, AB⊥ADAB \perp AD și AB⊥BCAB \perp BC, patrulaterul ABSDABSD este un dreptunghi.
  • Prin urmare:
BS=AD=10 cmșiDS=AB=60 cmBS = AD = 10\text{ cm} \quad \text{și} \quad DS = AB = 60\text{ cm}
  • Deoarece BC=20 cmBC = 20\text{ cm} și S∈BCS \in BC, segmentul SCSC are lungimea:
SC=BC−BS=20−10=10 cmSC = BC - BS = 20 - 10 = 10\text{ cm}
  • Deoarece BS=SC=10 cmBS = SC = 10\text{ cm}, punctul SS este mijlocul segmentului BCBC.
  • În triunghiul DBCDBC, segmentul DSDS este simultan înălțime (DS⊥BCDS \perp BC) și mediană (SS este mijlocul lui BCBC).
  • Rezultă că triunghiul BCDBCD este isoscel de bază BCBC (DB=DCDB = DC).

(1 punct)


6. În figura alăturată paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' reprezintă un acvariu cu dimensiunile AB=60 cmAB = 60\text{ cm}, BC=40 cmBC = 40\text{ cm} și înălțimea AA′=60 cmAA' = 60\text{ cm}. Apa din acvariu are adâncimea de 50 cm50\text{ cm}.

Acvariul în formă de paralelipiped dreptunghic

(2p) a) Arată că în acvariu sunt 120120 de litri de apă.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Volumul apei din acvariu este volumul paralelipipedului dreptunghic cu aria bazei Abazei=AB⋅BC\mathcal{A}_{\text{bazei}} = AB \cdot BC și înălțimea apei hapa˘=50 cmh_{\text{apă}} = 50\text{ cm}:
Vapa˘=AB⋅BC⋅hapa˘=60⋅40⋅50=120 000 cm3V_{\text{apă}} = AB \cdot BC \cdot h_{\text{apă}} = 60 \cdot 40 \cdot 50 = 120\,000\text{ cm}^3

(1 punct)

  • Transformăm volumul din centimetri cubi în decimetri cubi (știind că 1 dm3=1000 cm3=1 litru1\text{ dm}^3 = 1000\text{ cm}^3 = 1\text{ litru}):
120 000 cm3=120 0001000 dm3=120 dm3=120 litri120\,000\text{ cm}^3 = \frac{120\,000}{1000}\text{ dm}^3 = 120\text{ dm}^3 = 120\text{ litri}
  • În acvariu sunt 120120 de litri de apă.

(1 punct)

(3p) b) Se consideră punctul MM pe muchia BB′BB' a paralelipipedului, astfel încât perimetrul triunghiului A′MCA'MC să aibă cea mai mică valoare. Determină distanța de la punctul MM la planul (ABC)(ABC).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu punctul M pe BB'

  • Perimetrul triunghiului A′MCA'MC este:
P△A′MC=A′C+A′M+MC\mathcal{P}_{\triangle A'MC} = A'C + A'M + MC
  • Lungimea segmentului A′CA'C (diagonala paralelipipedului) este constantă:
A′C=AB2+BC2+AA′2=602+402+602=3600+1600+3600=8800=2022 cmA'C = \sqrt{AB^2 + BC^2 + AA'^2} = \sqrt{60^2 + 40^2 + 60^2} = \sqrt{3600 + 1600 + 3600} = \sqrt{8800} = 20\sqrt{22}\text{ cm}
  • Prin urmare, perimetrul este minim dacă și numai dacă suma lungimilor A′M+MCA'M + MC este minimă.

(1 punct)

  • Realizăm desfășurarea în plan a fețelor laterale adiacente ABB′A′ABB'A' și BCC′B′BCC'B' (care au muchia comună BB′BB').
  • În această desfășurare coplanară, punctele A′A', MM și CC se află în același plan, iar distanța minimă dintre punctele fixe A′A' și CC este realizată de segmentul rectiliniu A′CA'C.
  • Așadar, suma A′M+MCA'M + MC este minimă atunci când punctele A′A', MM și CC sunt coliniare pe desfășurarea în plan.

(1 punct)

  • Pe desfășurarea în plan, considerăm triunghiul dreptunghic mare format de catetele AA′=60 cmAA' = 60\text{ cm} și ACdesf=AB+BC=60+40=100 cmAC_{\text{desf}} = AB + BC = 60 + 40 = 100\text{ cm}.
  • Deoarece MB∥AA′MB \parallel AA', aplicăm teorema fundamentală a asemănării:
△CBM∼△CAdesfA′  ⟹  MBAA′=CBCAdesf\triangle CBM \sim \triangle CA_{\text{desf}}A' \implies \frac{MB}{AA'} = \frac{CB}{CA_{\text{desf}}}
  • Înlocuim lungimile:
MB60=40100=25  ⟹  MB=25⋅60=24 cm\frac{MB}{60} = \frac{40}{100} = \frac{2}{5} \implies MB = \frac{2}{5} \cdot 60 = 24\text{ cm}
  • Deoarece BB′⊥(ABC)BB' \perp (ABC) și M∈BB′M \in BB', proiecția ortogonală a punctului MM pe planul (ABC)(ABC) este vârful BB.
  • Distanța de la punctul MM la planul (ABC)(ABC) este:
d(M,(ABC))=MB=24 cmd(M, (ABC)) = MB = 24\text{ cm}

(1 punct)