1. Suma a două elemente ale mulțimii {1,2,3,4} poate fi egală cu: (5p)
a) 1
b) 3
c) 8
d) 9
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm toate sumele posibile formate din două elemente distincte ale mulțimii date:
1+2=3
1+3=4
1+4=5
2+3=5
2+4=6
3+4=7
Mulțimea sumelor posibile este {3,4,5,6,7}.
Dintre variantele de răspuns propuse (1, 3, 8, 9), singura sumă realizabilă este 3, obținută prin adunarea elementelor 1 și 2.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la cantitățile de fructe existente într-un magazin la începutul programului unei zile și procentul de vânzări din ziua respectivă, pentru fiecare din cele patru tipuri de fructe. (5p)
Denumire fruct
Cantitatea existentă la începutul programului
Procent de vânzare din ziua respectivă
Mere
200 kg
20%
Pere
150 kg
40%
Banane
100 kg
50%
Cireșe
180 kg
20%
Cea mai mare cantitate de fructe, vândută în ziua respectivă, a fost de:
a) mere
b) pere
c) banane
d) cireșe
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm cantitatea vândută pentru fiecare sortiment de fructe aplicând procentul corespunzător:
Mere:
20%⋅200 kg=10020⋅200=40 kg
Pere:
40%⋅150 kg=10040⋅150=60 kg
Banane:
50%⋅100 kg=10050⋅100=50 kg
Cireșe:
20%⋅180 kg=10020⋅180=36 kg
Comparăm cantitățile vândute:
36 kg<40 kg<50 kg<60 kg
Cantitatea maximă vândută este de 60 kg, corespunzătoare perelor.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Dintre numerele −2, 2, −4 și 4, mai mic decât −3 este numărul: (5p)
a) 4
b) 2
c) −2
d) −4
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Comparăm numerele date cu numărul −3 pe axa numerelor reale:
Numerele pozitive 2 și 4 sunt strict mai mari decât −3.
Dintre numerele negative, −2>−3, deoarece se află mai aproape de origine (are modulul mai mic).
Numărul −4 este mai mic decât −3, deoarece −4<−3 (se află la stânga lui −3 pe axă).
Așadar, numărul mai mic decât −3 este −4.
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Scrierea fracției zecimale 1,(3) sub formă de fracție ordinară este: (5p)
a) 1013
b) 152
c) 34
d) 9013
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula de transformare a fracției zecimale periodice simple în fracție ordinară:
1,(3)=913−1=912
Simplificăm fracția obținută prin cel mai mare divizor comun al termenilor săi, adică prin 3:
9:312:3=34
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. Patru elevi efectuează calculul (2+1)2−(2−1)2 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)
Elev
Rezultat
Mircea
42
Alina
0
Nicolae
3
Diana
22
Dintre cei patru elevi, cel care a efectuat corect calculul este:
a) Mircea
b) Alina
c) Nicolae
d) Diana
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Metoda 2 (folosind identitatea diferenței de pătrate):
Aplicăm formula a2−b2=(a−b)(a+b) sau (a+b)2−(a−b)2=4ab:
4⋅2⋅1=42
Elevul care a obținut rezultatul corect 42 este Mircea.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
6. Orarul unui elev de clasa a VIII-a, pentru ziua de vineri este prezentat mai jos. Știind că orele încep la 9:00, cu Educație muzicală, că durata unei ore de curs este de 50 de minute, iar pauza este de 10 minute, precizați la cât începe ora de matematică? (5p)
Educație muzicală
Istorie
Fizică
Matematică
Biologie
a) 10:00
b) 11:00
c) 12:00
d) 13:00
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
O oră de curs plus pauza aferentă durează:
50 minute+10 minute=60 minute=1 ora˘
Reconstituim deschiderea fiecărei ore conform succesiunii din orar:
Ora 1 (Educație muzicală):9:00−9:50 (pauză 9:50−10:00)
1. În figura alăturată este reprezentat punctul A(1,2) într-un sistem de axe ortogonale xOy. Coordonatele simetricului punctului A față de axa Oy sunt: (5p)
a) (1,0)
b) (3,2)
c) (−1,−2)
d) (−1,2)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Simetricul unui punct P(x,y) față de axa ordonatelor Oy păstrează aceeași ordonată y, dar are abscisa opusă −x:
SOy(P(x,y))=P′(−x,y)
Pentru punctul dat A(1,2), coordonatele simetricului său A′ față de Oy sunt:
xA′=−1șiyA′=2⟹A′(−1,2)
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
2. În figura alăturată dreptele AB și CD sunt paralele. Măsura unghiului BAD este egală cu 71∘, iar măsura unghiului BCD este egală cu 36∘. Știind că segmentele AD și BC se intersectează în punctul O, atunci măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 144∘
b) 107∘
c) 73∘
d) 36∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece dreptele AB și CD sunt paralele (AB∥CD), secanta BC formează unghiuri alterne interne congruente:
m(∢ABC)=m(∢BCD)=36∘
În triunghiul ΔAOB:
Punctul O se află pe segmentul AD, deci ∢OAB≡∢BAD⟹m(∢OAB)=71∘.
Punctul O se află pe segmentul BC, deci ∢ABO≡∢ABC⟹m(∢ABO)=36∘.
Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este 180∘:
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu măsura unghiului BAC de 90∘, AC=8 cm și BC=10 cm. Știind că punctul M este mijlocul laturii AC și punctul P este situat pe ipotenuza BC, astfel încât PC=4 cm, atunci măsura unghiului APM este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 75∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic ΔABC (m(∢BAC)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea catetei AB:
AB=BC2−AC2=102−82=100−64=36=6 cm
Punctul M este mijlocul laturii AC, deci:
MC=MA=2AC=28=4 cm
Avem PC=4 cm, deci în triunghiul ΔMPC, laturile MC și PC sunt congruente (MC=PC=4 cm), ceea ce înseamnă că ΔMPC este triunghi isoscel cu vârful în C.
Fie Q proiecția punctului P pe cateta AC (PQ⊥AC,Q∈AC). În triunghiul dreptunghic ΔPQC:
cosC=BCAC=108=54⟹QC=PC⋅cosC=4⋅54=516=3,2 cmsinC=BCAB=106=53⟹PQ=PC⋅sinC=4⋅53=512=2,4 cm
Determinăm lungimile segmentelor de pe cateta AC:
AQ=AC−QC=8−3,2=4,8 cmMQ=MC−QC=4−3,2=0,8 cm
În triunghiul dreptunghic ΔPQA (PQ⊥AQ):
tg(∢PAQ)=AQPQ=4,82,4=21
În triunghiul dreptunghic ΔPQM (PQ⊥MQ):
tg(∢PMQ)=MQPQ=0,82,4=3
Unghiul ∢PMQ este unghi exterior triunghiului ΔPAM, deci m(∢PMQ)=m(∢APM)+m(∢PAQ), de unde:
4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD și punctele M și P mijloacele laturilor AB, respectiv BC. Raportul dintre aria triunghiului DMP și aria dreptunghiului ABCD este egal cu: (5p)
a) 41
b) 83
c) 21
d) 43
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm dimensiunile dreptunghiului cu L=AB=CD și l=BC=AD. Aria dreptunghiului este:
AABCD=L⋅l
Triunghiul ΔDMP este situat în interiorul dreptunghiului, iar aria sa este egală cu diferența dintre aria dreptunghiului și suma ariilor celor trei triunghiuri dreptunghice exterioare ΔADM, ΔMBP și ΔPCD:
5. Punctele A,B și C sunt situate pe un cerc de centru O, astfel încât AB⊥BC, AB=6 cm și BC=8 cm. Suma distanțelor de la punctul O la dreptele AB și BC este egală cu: (5p)
a) 7 cm
b) 10 cm
c) 14 cm
d) 24 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiul ∢ABC este unghi înscris în cerc de măsură 90∘ (AB⊥BC), deci subîntinde un semicerc. Ipotenuza AC este diametru al cercului, iar centrul O este mijlocul segmentului AC.
Fie OM⊥AB,M∈AB și ON⊥BC,N∈BC. Lungimile segmentelor OM și ON reprezintă distanțele de la centrul O la dreptele AB, respectiv BC.
În triunghiul dreptunghic ΔABC:
Deoarece OM⊥AB și BC⊥AB, avem OM∥BC. Întrucât O este mijlocul ipotenuzei AC, OM este linie mijlocie în ΔABC:
OM=2BC=28=4 cm
Deoarece ON⊥BC și AB⊥BC, avem ON∥AB. Întrucât O este mijlocul ipotenuzei AC, ON este linie mijlocie în ΔABC:
ON=2AB=26=3 cm
Suma distanțelor cerute este:
d(O,AB)+d(O,BC)=OM+ON=4 cm+3 cm=7 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
6. Un robinet deschis poate umple un bazin în formă de paralelipiped dreptunghic, cu dimensiunile de 5 m,3 m și 2 m în 20 de ore. În câte ore poate umple același robinet un bazin în formă de cub cu latura de 3 m? (5p)
a) 20 de ore
b) 18 ore
c) 12 ore
d) 6 ore
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm volumul primului bazin (paralelipiped dreptunghic):
V1=L⋅l⋅h=5 m⋅3 m⋅2 m=30 m3
Robinetul umple cei 30 m3 în 20 de ore, deci debitul său este:
D=t1V1=20 ore30 m3=1,5 m3/ora˘
Calculăm volumul celui de-al doilea bazin (cub):
V2=l3=33=27 m3
Timpul necesar pentru a umple cubul este:
t2=DV2=1,527=2327=27⋅32=18 ore
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Se consideră numărul natural A=ab+ba, unde a și b sunt cifre distincte.
(2p) a) Este posibil ca numărul A să fie egal cu 198? Justifică răspunsul dat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Descompunem numerele în baza 10:
ab=10a+bșiba=10b+a
Calculăm expresia numărului A:
A=(10a+b)+(10b+a)=11a+11b=11(a+b)
Dacă A=198, obținem:
11(a+b)=198⟹a+b=11198=18
(1 punct)
Cifrele a și b sunt cifre zecimale nenule (deoarece sunt primele cifre ale numerelor formate ab și ba), deci a,b∈{1,2,…,9}.
Singura modalitate prin care suma a două cifre poate fi 18 este a=9 și b=9.
Însă enunțul impune condiția ca cifrele a și b să fie distincte (a=b).
Prin urmare, valorile a=9 și b=9 nu convin, deci nu este posibil ca numărul A să fie egal cu 198.
(1 punct)
(3p) b) Determină numărul natural ab, știind că ab este divizibil cu 5 și A este pătratul unui număr natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Știm că A=11(a+b). Pentru ca A să fie pătratul unui număr natural (A=k2,k∈N), factorul prim 11 trebuie să apară la putere pară în descompunerea sa.
Prin urmare, a+b trebuie să fie divizibil cu 11.
Deoarece a,b∈{1,2,…,9}, avem 2≤a+b≤18. Singurul multiplu de 11 din acest interval este 11, deci:
a+b=11
Deoarece numărul natural ab este divizibil cu 5, ultima sa cifră b poate fi 0 sau 5.
(2 puncte)
Analizăm cazurile:
Dacă b=0, atunci a+0=11⟹a=11, care nu este cifră (imposibil, iar ba nu ar fi număr de două cifre).
Dacă b=5, atunci a+5=11⟹a=6. Cifrele sunt distincte (a=6=5=b).
Numărul natural căutat este:
ab=65
(Verificare: ba=56, A=65+56=121=112, pătrat perfect, iar 65 este divizibil cu 5).
(1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−1)2+(x+4)(x−3)−2(x2−4)
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că x2+x−12=(x+4)(x−3), pentru orice număr real x.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1: Desfacem parantezele din membrul drept aplicând distributivitatea înmulțirii:
(x+4)(x−3)=x2−3x+4x−12=x2+x−12
(1 punct)
Egalitatea (x+4)(x−3)=x2+x−12 este verificată pentru orice număr real x.
(1 punct)
(3p) b) Demonstrează că E(x)=−x−3, pentru orice număr real x.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm termenii expresiei E(x):
Pătratul binomului:
(x−1)2=x2−2x+1
Folosind punctul anterior:
(x+4)(x−3)=x2+x−12
Înmulțirea parantezei:
−2(x2−4)=−2x2+8
(2 puncte)
Înlocuim expresiile obținute în E(x) și reducem termenii asemenea:
Am demonstrat că E(x)=−x−3, pentru orice număr real x.
(1 punct)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=34x+4.
(2p) a) Calculează f(0)+f(−3).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile funcției în cele două puncte:
f(0)=34⋅0+4=4
(1 punct)
f(−3)=34⋅(−3)+4=−4+4=0
Însumăm valorile obținute:
f(0)+f(−3)=4+0=4
(1 punct)
(3p) b) Știind că A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox respectiv Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy, determină coordonatele punctelor M, situate pe axa Oy, astfel încât segmentele AB și BM să aibă aceeași lungime.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm intersecțiile graficului cu axele de coordonate:
Cu axa Ox (y=0): f(x)=0⟺34x+4=0⟺34x=−4⟺x=−3⟹A(−3,0).
Cu axa Oy (x=0): f(0)=4⟹B(0,4).
(1 punct)
Calculăm lungimea segmentului AB. În triunghiul ΔAOB dreptunghic în originea O(0,0):
OA=∣−3∣=3șiOB=4AB=OA2+OB2=32+42=9+16=25=5
Condiția ca segmentele să aibă aceeași lungime este BM=AB=5.
(1 punct)
Punctul M este situat pe axa Oy, deci coordonatele sale sunt de forma M(0,y).
Distanța dintre punctele B(0,4) și M(0,y) de pe axa Oy este:
BM=∣y−4∣=5
Rezolvăm ecuația cu modul:
Dacă y−4=5⟹y=9⟹M1(0,9) (când O∈/BM, OM=OB+BM=4+5=9).
Dacă y−4=−5⟹y=−1⟹M2(0,−1) (când O∈BM, OM=BM−OB=5−4=1).
Coordonatele punctelor căutate sunt (0,−1) și (0,9).
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat AMPQ cu AM=2 cm. Punctul B se află pe dreapta AM, astfel încât M este mijlocul segmentului AB, iar punctul C este situat pe dreapta AQ, astfel încât Q aparține segmentului AC și CQ=2⋅AQ.
(2p) a) Arată că BC=213 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece AMPQ este pătrat cu AM=2 cm, toate laturile sale au lungimea de 2 cm, în particular AQ=AM=2 cm.
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci:
AB=2⋅AM=2⋅2 cm=4 cm
Punctul Q aparține segmentului AC, iar CQ=2⋅AQ:
CQ=2⋅2 cm=4 cm⟹AC=AQ+CQ=2 cm+4 cm=6 cm
(1 punct)
Patrulaterul AMPQ fiind pătrat, unghiul ∢MAQ este drept (m(∢MAQ)=90∘). Întrucât B∈AM și C∈AQ, unghiul ∢BAC este drept (m(∢BAC)=90∘), deci triunghiul ΔABC este dreptunghic în A.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔABC:
BC=AB2+AC2=42+62=16+36=52=213 cm
(1 punct)
(3p) b) Știind că MP∩BC={S} și QP∩BC={T}, demonstrează că ST=61BC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În pătratul AMPQ, latura MP este perpendiculară pe AM, deci MP⊥AB. Cum și AC⊥AB, rezultă că dreptele MS și AC sunt paralele (MS∥AC).
În triunghiul ΔABC, M este mijlocul laturii AB, iar MS∥AC cu S∈BC. Conform proprietății liniei mijlocii, segmentul MS este linie mijlocie în triunghiul ΔABC, deci S este mijlocul ipotenuzei BC:
SC=2BC
(1 punct)
În pătratul AMPQ, laturile opuse sunt paralele, deci QP∥AM, adică QT∥AB.
În triunghiul ΔCAB, aplicăm teorema fundamentală a asemănării cu QT∥AB (Q∈AC,T∈BC):
ΔCQT∼ΔCAB⟹CBCT=CACQ
Înlocuim lungimile cunoscute (CQ=4 cm și CA=6 cm):
CBCT=64=32⟹CT=32BC
(1 punct)
Pe ipotenuza BC, ordinea punctelor este B,S,T,C, deoarece BS=21BC, iar BT=BC−CT=BC−32BC=31BC.
Calculăm lungimea segmentului ST:
ST=CT−SC=32BC−21BC=64−3BC=61BC
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC cu AB=8 cm. Punctul M se află pe latura BC astfel încât MC=2 cm.
(2p) a) Arată că aria triunghiului AMC este egală cu 43 cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie AD⊥BC,D∈BC, înălțimea corespunzătoare laturii BC în triunghiul echilateral ΔABC.
Calculăm lungimea înălțimii AD:
AD=2AB3=283=43 cm
(1 punct)
În triunghiul ΔAMC, baza este MC=2 cm, iar înălțimea corespunzătoare din vârful A este chiar segmentul AD=43 cm.
Calculăm aria triunghiului ΔAMC:
AΔAMC=2MC⋅AD=22⋅43=43 cm2
(1 punct)
(3p) b) Arată că suma distanțelor de la punctele B și C la dreapta AM este mai mare decât 43 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm aria triunghiului echilateral ΔABC:
AΔABC=4AB23=4823=4643=163 cm2
(1 punct)
Punctul M se află pe latura BC, deci aria triunghiului ΔABC este suma ariilor triunghiurilor ΔABM și ΔACM:
AΔABC=AΔABM+AΔACM
Exprimăm ariile celor două triunghiuri folosind segmentul AM ca bază:
În triunghiul echilateral ΔABC, înălțimea AD este și mediană, deci D este mijlocul laturii BC, adică BD=DC=28=4 cm.
Deoarece MC=2 cm, lungimea segmentului DM este DM=DC−MC=4−2=2 cm.
În triunghiul dreptunghic ΔADM (AD⊥BC):
AM=AD2+DM2=(43)2+22=48+4=52=213 cm
Comparăm AM cu lungimea laturii AB=8 cm:
AM=52<64=8 cm
Deoarece AM<8 cm, împărțirea la un numitor strict mai mic conduce la o valoare strict mai mare:
d(B,AM)+d(C,AM)=AM323>8323=43 cm
Prin urmare, suma distanțelor de la punctele B și C la dreapta AM este strict mai mare decât 43 cm.
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA=AB=6 cm, punctul M mijlocul muchiei VB și AC∩BD={O}.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului AMC este egal cu 6(3+2) cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În piramida patrulateră regulată VABCD, toate muchiile laterale sunt egale cu 6 cm (VA=VB=VC=VD=6 cm), iar laturile bazei sunt egale cu 6 cm.
Fețele laterale ΔVAB și ΔVBC sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 6 cm.
Segmentul AM este mediană în triunghiul echilateral ΔVAB, deci:
AM=263=33 cm
Segmentul CM este mediană în triunghiul echilateral ΔVBC, deci:
CM=263=33 cm
(1 punct)
Baza ABCD este un pătrat cu latura de 6 cm, deci diagonala AC are lungimea:
AC=AB2=62 cm
Calculăm perimetrul triunghiului ΔAMC:
PΔAMC=AM+CM+AC=33+33+62=63+62=6(3+2) cm
(1 punct)
(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre planele (VAB) și (VBD).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dreapta de intersecție a celor două plane este muchia VB:
(VAB)∩(VBD)=VB
În triunghiul echilateral ΔVAB, mediana AM este și înălțime, deci:
AM⊥VB,AM⊂(VAB)
(1 punct)
În triunghiul diagonal ΔVBD:
Punctul O este intersecția diagonalelor bazei pătrate ABCD, deci O este mijlocul segmentului BD.
Lungimea diagonalei bazei este BD=62 cm⟹OB=2BD=32 cm.
Înălțimea piramidei este VO⊥(ABCD), deci VO⊥BD.
În triunghiul dreptunghic ΔVOB (m(∢VOB)=90∘):
VO=VB2−OB2=62−(32)2=36−18=18=32 cm
Deoarece VO=OB=32 cm, triunghiul ΔVOB este dreptunghic isoscel.
Punctul M este mijlocul ipotenuzei VB, deci mediana OM este și înălțime în ΔVOB:
OM⊥VB,OM⊂(VBD)
(1 punct)
Deoarece AM⊥VB și OM⊥VB, unghiul plan corespunzător unghiului diedru format de planele (VAB) și (VBD) este unghiul ∢AMO:
∢((VAB),(VBD))=∢AMO
În piramida regulată, diagonalele pătratului de bază sunt perpendiculare, deci AC⊥BD. De asemenea, VO⊥(ABCD)⟹VO⊥AC, prin urmare AC⊥(VBD), de unde rezultă AO⊥(VBD).
Deoarece OM⊂(VBD), rezultă că AO⊥OM, deci triunghiul ΔAOM este dreptunghic în O (m(∢AOM)=90∘).
Lungimile catetelor triunghiului dreptunghic ΔAOM sunt: