BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 10

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 10

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 10


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Suma a două elemente ale mulțimii {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\} poate fi egală cu: (5p)

a) 11
b) 33
c) 88
d) 99

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm toate sumele posibile formate din două elemente distincte ale mulțimii date:
    • 1+2=31 + 2 = 3
    • 1+3=41 + 3 = 4
    • 1+4=51 + 4 = 5
    • 2+3=52 + 3 = 5
    • 2+4=62 + 4 = 6
    • 3+4=73 + 4 = 7
  • Mulțimea sumelor posibile este {3,4,5,6,7}\{3, 4, 5, 6, 7\}.
  • Dintre variantele de răspuns propuse (11, 33, 88, 99), singura sumă realizabilă este 33, obținută prin adunarea elementelor 11 și 22.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la cantitățile de fructe existente într-un magazin la începutul programului unei zile și procentul de vânzări din ziua respectivă, pentru fiecare din cele patru tipuri de fructe. (5p)

Denumire fructCantitatea existentă la începutul programuluiProcent de vânzare din ziua respectivă
Mere200 kg200\text{ kg}20%20\%
Pere150 kg150\text{ kg}40%40\%
Banane100 kg100\text{ kg}50%50\%
Cireșe180 kg180\text{ kg}20%20\%

Cea mai mare cantitate de fructe, vândută în ziua respectivă, a fost de:

a) mere
b) pere
c) banane
d) cireșe

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm cantitatea vândută pentru fiecare sortiment de fructe aplicând procentul corespunzător:
    • Mere:
20%⋅200 kg=20100⋅200=40 kg20\% \cdot 200\text{ kg} = \frac{20}{100} \cdot 200 = 40\text{ kg}
  • Pere:
40%⋅150 kg=40100⋅150=60 kg40\% \cdot 150\text{ kg} = \frac{40}{100} \cdot 150 = 60\text{ kg}
  • Banane:
50%⋅100 kg=50100⋅100=50 kg50\% \cdot 100\text{ kg} = \frac{50}{100} \cdot 100 = 50\text{ kg}
  • Cireșe:
20%⋅180 kg=20100⋅180=36 kg20\% \cdot 180\text{ kg} = \frac{20}{100} \cdot 180 = 36\text{ kg}
  • Comparăm cantitățile vândute:
36 kg<40 kg<50 kg<60 kg36\text{ kg} < 40\text{ kg} < 50\text{ kg} < 60\text{ kg}
  • Cantitatea maximă vândută este de 60 kg60\text{ kg}, corespunzătoare perelor.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Dintre numerele −2-2, 22, −4-4 și 44, mai mic decât −3-3 este numărul: (5p)

a) 44
b) 22
c) −2-2
d) −4-4

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm numerele date cu numărul −3-3 pe axa numerelor reale:
    • Numerele pozitive 22 și 44 sunt strict mai mari decât −3-3.
    • Dintre numerele negative, −2>−3-2 > -3, deoarece se află mai aproape de origine (are modulul mai mic).
    • Numărul −4-4 este mai mic decât −3-3, deoarece −4<−3-4 < -3 (se află la stânga lui −3-3 pe axă).
  • Așadar, numărul mai mic decât −3-3 este −4-4.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Scrierea fracției zecimale 1,(3)1,(3) sub formă de fracție ordinară este: (5p)

a) 1310\frac{13}{10}
b) 215\frac{2}{15}
c) 43\frac{4}{3}
d) 1390\frac{13}{90}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de transformare a fracției zecimale periodice simple în fracție ordinară:
1,(3)=13−19=1291,(3) = \frac{13 - 1}{9} = \frac{12}{9}
  • Simplificăm fracția obținută prin cel mai mare divizor comun al termenilor săi, adică prin 33:
12:39:3=43\frac{12 : 3}{9 : 3} = \frac{4}{3}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Patru elevi efectuează calculul (2+1)2−(2−1)2(\sqrt{2} + 1)^2 - (\sqrt{2} - 1)^2 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)

ElevRezultat
Mircea424\sqrt{2}
Alina00
Nicolae33
Diana222\sqrt{2}

Dintre cei patru elevi, cel care a efectuat corect calculul este:

a) Mircea
b) Alina
c) Nicolae
d) Diana

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (prin calcul direct):
    • Dezvoltăm pătratele celor două binoame:
(2+1)2=(2)2+2⋅2⋅1+12=2+22+1=3+22(\sqrt{2} + 1)^2 = (\sqrt{2})^2 + 2 \cdot \sqrt{2} \cdot 1 + 1^2 = 2 + 2\sqrt{2} + 1 = 3 + 2\sqrt{2} (2−1)2=(2)2−2⋅2⋅1+12=2−22+1=3−22(\sqrt{2} - 1)^2 = (\sqrt{2})^2 - 2 \cdot \sqrt{2} \cdot 1 + 1^2 = 2 - 2\sqrt{2} + 1 = 3 - 2\sqrt{2}
  • Scădem cele două rezultate:
(2+1)2−(2−1)2=(3+22)−(3−22)=3+22−3+22=42(\sqrt{2} + 1)^2 - (\sqrt{2} - 1)^2 = (3 + 2\sqrt{2}) - (3 - 2\sqrt{2}) = 3 + 2\sqrt{2} - 3 + 2\sqrt{2} = 4\sqrt{2}
  • Metoda 2 (folosind identitatea diferenței de pătrate):
    • Aplicăm formula a2−b2=(a−b)(a+b)a^2 - b^2 = (a - b)(a + b) sau (a+b)2−(a−b)2=4ab(a + b)^2 - (a - b)^2 = 4ab:
4⋅2⋅1=424 \cdot \sqrt{2} \cdot 1 = 4\sqrt{2}
  • Elevul care a obținut rezultatul corect 424\sqrt{2} este Mircea.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Orarul unui elev de clasa a VIII-a, pentru ziua de vineri este prezentat mai jos. Știind că orele încep la 9:00, cu Educație muzicală, că durata unei ore de curs este de 50 de minute, iar pauza este de 10 minute, precizați la cât începe ora de matematică? (5p)

  1. Educație muzicală
  2. Istorie
  3. Fizică
  4. Matematică
  5. Biologie

a) 10:00
b) 11:00
c) 12:00
d) 13:00

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O oră de curs plus pauza aferentă durează:
50 minute+10 minute=60 minute=1 ora˘50\text{ minute} + 10\text{ minute} = 60\text{ minute} = 1\text{ oră}
  • Reconstituim deschiderea fiecărei ore conform succesiunii din orar:
    • Ora 1 (Educație muzicală): 9:00−9:509:00 - 9:50 (pauză 9:50−10:009:50 - 10:00)
    • Ora 2 (Istorie): 10:00−10:5010:00 - 10:50 (pauză 10:50−11:0010:50 - 11:00)
    • Ora 3 (Fizică): 11:00−11:5011:00 - 11:50 (pauză 11:50−12:0011:50 - 12:00)
    • Ora 4 (Matematică): începe la ora 12:0012:00
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat punctul A(1,2)A(1, 2) într-un sistem de axe ortogonale xOyxOy. Coordonatele simetricului punctului AA față de axa OyOy sunt: (5p)

Punctul A în sistemul cartezian xOy

a) (1,0)(1, 0)
b) (3,2)(3, 2)
c) (−1,−2)(-1, -2)
d) (−1,2)(-1, 2)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simetricul unui punct P(x,y)P(x, y) față de axa ordonatelor OyOy păstrează aceeași ordonată yy, dar are abscisa opusă −x-x:
SOy(P(x,y))=P′(−x,y)S_{Oy}(P(x, y)) = P'(-x, y)
  • Pentru punctul dat A(1,2)A(1, 2), coordonatele simetricului său A′A' față de OyOy sunt:
xA′=−1șiyA′=2  ⟹  A′(−1,2)x_{A'} = -1 \quad \text{și} \quad y_{A'} = 2 \implies A'(-1, 2)
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


2. În figura alăturată dreptele ABAB și CDCD sunt paralele. Măsura unghiului BADBAD este egală cu 71∘71^\circ, iar măsura unghiului BCDBCD este egală cu 36∘36^\circ. Știind că segmentele ADAD și BCBC se intersectează în punctul OO, atunci măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Dreptele paralele AB și CD intersectate de secante

a) 144∘144^\circ
b) 107∘107^\circ
c) 73∘73^\circ
d) 36∘36^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece dreptele ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), secanta BCBC formează unghiuri alterne interne congruente:
m(∢ABC)=m(∢BCD)=36∘m(\sphericalangle ABC) = m(\sphericalangle BCD) = 36^\circ
  • În triunghiul ΔAOB\Delta AOB:
    • Punctul OO se află pe segmentul ADAD, deci ∢OAB≡∢BAD  ⟹  m(∢OAB)=71∘\sphericalangle OAB \equiv \sphericalangle BAD \implies m(\sphericalangle OAB) = 71^\circ.
    • Punctul OO se află pe segmentul BCBC, deci ∢ABO≡∢ABC  ⟹  m(∢ABO)=36∘\sphericalangle ABO \equiv \sphericalangle ABC \implies m(\sphericalangle ABO) = 36^\circ.
  • Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este 180∘180^\circ:
m(∢AOB)=180∘−(m(∢OAB)+m(∢ABO))=180∘−(71∘+36∘)=180∘−107∘=73∘m(\sphericalangle AOB) = 180^\circ - (m(\sphericalangle OAB) + m(\sphericalangle ABO)) = 180^\circ - (71^\circ + 36^\circ) = 180^\circ - 107^\circ = 73^\circ
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu măsura unghiului BACBAC de 90∘90^\circ, AC=8 cmAC = 8\text{ cm} și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Știind că punctul MM este mijlocul laturii ACAC și punctul PP este situat pe ipotenuza BCBC, astfel încât PC=4 cmPC = 4\text{ cm}, atunci măsura unghiului APMAPM este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu punctele M și P

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 75∘75^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC (m(∢BAC)=90∘m(\sphericalangle BAC) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea catetei ABAB:
AB=BC2−AC2=102−82=100−64=36=6 cmAB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}
  • Punctul MM este mijlocul laturii ACAC, deci:
MC=MA=AC2=82=4 cmMC = MA = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Avem PC=4 cmPC = 4\text{ cm}, deci în triunghiul ΔMPC\Delta MPC, laturile MCMC și PCPC sunt congruente (MC=PC=4 cmMC = PC = 4\text{ cm}), ceea ce înseamnă că ΔMPC\Delta MPC este triunghi isoscel cu vârful în CC.
  • Fie QQ proiecția punctului PP pe cateta ACAC (PQ⊥AC,Q∈ACPQ \perp AC, Q \in AC). În triunghiul dreptunghic ΔPQC\Delta PQC:
cos⁡C=ACBC=810=45  ⟹  QC=PC⋅cos⁡C=4⋅45=165=3,2 cm\cos C = \frac{AC}{BC} = \frac{8}{10} = \frac{4}{5} \implies QC = PC \cdot \cos C = 4 \cdot \frac{4}{5} = \frac{16}{5} = 3{,}2\text{ cm} sin⁡C=ABBC=610=35  ⟹  PQ=PC⋅sin⁡C=4⋅35=125=2,4 cm\sin C = \frac{AB}{BC} = \frac{6}{10} = \frac{3}{5} \implies PQ = PC \cdot \sin C = 4 \cdot \frac{3}{5} = \frac{12}{5} = 2{,}4\text{ cm}
  • Determinăm lungimile segmentelor de pe cateta ACAC:
AQ=AC−QC=8−3,2=4,8 cmAQ = AC - QC = 8 - 3{,}2 = 4{,}8\text{ cm} MQ=MC−QC=4−3,2=0,8 cmMQ = MC - QC = 4 - 3{,}2 = 0{,}8\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔPQA\Delta PQA (PQ⊥AQPQ \perp AQ):
tg⁡(∢PAQ)=PQAQ=2,44,8=12\operatorname{tg}(\sphericalangle PAQ) = \frac{PQ}{AQ} = \frac{2{,}4}{4{,}8} = \frac{1}{2}
  • În triunghiul dreptunghic ΔPQM\Delta PQM (PQ⊥MQPQ \perp MQ):
tg⁡(∢PMQ)=PQMQ=2,40,8=3\operatorname{tg}(\sphericalangle PMQ) = \frac{PQ}{MQ} = \frac{2{,}4}{0{,}8} = 3
  • Unghiul ∢PMQ\sphericalangle PMQ este unghi exterior triunghiului ΔPAM\Delta PAM, deci m(∢PMQ)=m(∢APM)+m(∢PAQ)m(\sphericalangle PMQ) = m(\sphericalangle APM) + m(\sphericalangle PAQ), de unde:
tg⁡(∢APM)=tg⁡(∢PMQ−∢PAQ)=tg⁡(∢PMQ)−tg⁡(∢PAQ)1+tg⁡(∢PMQ)⋅tg⁡(∢PAQ)=3−121+3⋅12=5252=1\operatorname{tg}(\sphericalangle APM) = \operatorname{tg}(\sphericalangle PMQ - \sphericalangle PAQ) = \frac{\operatorname{tg}(\sphericalangle PMQ) - \operatorname{tg}(\sphericalangle PAQ)}{1 + \operatorname{tg}(\sphericalangle PMQ) \cdot \operatorname{tg}(\sphericalangle PAQ)} = \frac{3 - \frac{1}{2}}{1 + 3 \cdot \frac{1}{2}} = \frac{\frac{5}{2}}{\frac{5}{2}} = 1
  • Deoarece tangenta unghiului este 11, rezultă că:
m(∢APM)=45∘m(\sphericalangle APM) = 45^\circ
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD și punctele MM și PP mijloacele laturilor ABAB, respectiv BCBC. Raportul dintre aria triunghiului DMPDMP și aria dreptunghiului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu mijloacele M și P

a) 14\frac{1}{4}
b) 38\frac{3}{8}
c) 12\frac{1}{2}
d) 34\frac{3}{4}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm dimensiunile dreptunghiului cu L=AB=CDL = AB = CD și l=BC=ADl = BC = AD. Aria dreptunghiului este:
AABCD=L⋅l\mathcal{A}_{ABCD} = L \cdot l
  • Triunghiul ΔDMP\Delta DMP este situat în interiorul dreptunghiului, iar aria sa este egală cu diferența dintre aria dreptunghiului și suma ariilor celor trei triunghiuri dreptunghice exterioare ΔADM\Delta ADM, ΔMBP\Delta MBP și ΔPCD\Delta PCD:
    • Punctul MM este mijlocul lui AB  ⟹  AM=MB=L2AB \implies AM = MB = \frac{L}{2}.
    • Punctul PP este mijlocul lui BC  ⟹  BP=PC=l2BC \implies BP = PC = \frac{l}{2}.
  • Calculăm ariile celor trei triunghiuri:
AΔADM=AD⋅AM2=l⋅L22=L⋅l4=14AABCD\mathcal{A}_{\Delta ADM} = \frac{AD \cdot AM}{2} = \frac{l \cdot \frac{L}{2}}{2} = \frac{L \cdot l}{4} = \frac{1}{4}\mathcal{A}_{ABCD} AΔMBP=MB⋅BP2=L2⋅l22=L⋅l8=18AABCD\mathcal{A}_{\Delta MBP} = \frac{MB \cdot BP}{2} = \frac{\frac{L}{2} \cdot \frac{l}{2}}{2} = \frac{L \cdot l}{8} = \frac{1}{8}\mathcal{A}_{ABCD} AΔPCD=CD⋅CP2=L⋅l22=L⋅l4=14AABCD\mathcal{A}_{\Delta PCD} = \frac{CD \cdot CP}{2} = \frac{L \cdot \frac{l}{2}}{2} = \frac{L \cdot l}{4} = \frac{1}{4}\mathcal{A}_{ABCD}
  • Însumăm ariile celor trei triunghiuri:
AΔADM+AΔMBP+AΔPCD=(14+18+14)AABCD=2+1+28AABCD=58AABCD\mathcal{A}_{\Delta ADM} + \mathcal{A}_{\Delta MBP} + \mathcal{A}_{\Delta PCD} = \left(\frac{1}{4} + \frac{1}{8} + \frac{1}{4}\right)\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{2 + 1 + 2}{8}\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{5}{8}\mathcal{A}_{ABCD}
  • Aria triunghiului ΔDMP\Delta DMP este:
AΔDMP=AABCD−58AABCD=38AABCD\mathcal{A}_{\Delta DMP} = \mathcal{A}_{ABCD} - \frac{5}{8}\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{3}{8}\mathcal{A}_{ABCD}
  • Raportul cerut este:
AΔDMPAABCD=38\frac{\mathcal{A}_{\Delta DMP}}{\mathcal{A}_{ABCD}} = \frac{3}{8}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Punctele A,BA, B și CC sunt situate pe un cerc de centru OO, astfel încât AB⊥BCAB \perp BC, AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=8 cmBC = 8\text{ cm}. Suma distanțelor de la punctul OO la dreptele ABAB și BCBC este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C pe cercul de centru O

a) 7 cm7\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 14 cm14\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul ∢ABC\sphericalangle ABC este unghi înscris în cerc de măsură 90∘90^\circ (AB⊥BCAB \perp BC), deci subîntinde un semicerc. Ipotenuza ACAC este diametru al cercului, iar centrul OO este mijlocul segmentului ACAC.
  • Fie OM⊥AB,M∈ABOM \perp AB, M \in AB și ON⊥BC,N∈BCON \perp BC, N \in BC. Lungimile segmentelor OMOM și ONON reprezintă distanțele de la centrul OO la dreptele ABAB, respectiv BCBC.
  • În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC:
    • Deoarece OM⊥ABOM \perp AB și BC⊥ABBC \perp AB, avem OM∥BCOM \parallel BC. Întrucât OO este mijlocul ipotenuzei ACAC, OMOM este linie mijlocie în ΔABC\Delta ABC:
OM=BC2=82=4 cmOM = \frac{BC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Deoarece ON⊥BCON \perp BC și AB⊥BCAB \perp BC, avem ON∥ABON \parallel AB. Întrucât OO este mijlocul ipotenuzei ACAC, ONON este linie mijlocie în ΔABC\Delta ABC:
ON=AB2=62=3 cmON = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Suma distanțelor cerute este:
d(O,AB)+d(O,BC)=OM+ON=4 cm+3 cm=7 cmd(O, AB) + d(O, BC) = OM + ON = 4\text{ cm} + 3\text{ cm} = 7\text{ cm}
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Un robinet deschis poate umple un bazin în formă de paralelipiped dreptunghic, cu dimensiunile de 5 m,3 m5\text{ m}, 3\text{ m} și 2 m2\text{ m} în 2020 de ore. În câte ore poate umple același robinet un bazin în formă de cub cu latura de 3 m3\text{ m}? (5p)

a) 2020 de ore
b) 1818 ore
c) 1212 ore
d) 66 ore

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm volumul primului bazin (paralelipiped dreptunghic):
V1=L⋅l⋅h=5 m⋅3 m⋅2 m=30 m3V_1 = L \cdot l \cdot h = 5\text{ m} \cdot 3\text{ m} \cdot 2\text{ m} = 30\text{ m}^3
  • Robinetul umple cei 30 m330\text{ m}^3 în 2020 de ore, deci debitul său este:
D=V1t1=30 m320 ore=1,5 m3/ora˘D = \frac{V_1}{t_1} = \frac{30\text{ m}^3}{20\text{ ore}} = 1{,}5\text{ m}^3/\text{oră}
  • Calculăm volumul celui de-al doilea bazin (cub):
V2=l3=33=27 m3V_2 = l^3 = 3^3 = 27\text{ m}^3
  • Timpul necesar pentru a umple cubul este:
t2=V2D=271,5=2732=27⋅23=18 oret_2 = \frac{V_2}{D} = \frac{27}{1{,}5} = \frac{27}{\frac{3}{2}} = 27 \cdot \frac{2}{3} = 18\text{ ore}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Se consideră numărul natural A=ab‾+ba‾A = \overline{ab} + \overline{ba}, unde aa și bb sunt cifre distincte.

(2p) a) Este posibil ca numărul AA să fie egal cu 198198? Justifică răspunsul dat.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem numerele în baza 1010:
ab‾=10a+bșiba‾=10b+a\overline{ab} = 10a + b \quad \text{și} \quad \overline{ba} = 10b + a
  • Calculăm expresia numărului AA:
A=(10a+b)+(10b+a)=11a+11b=11(a+b)A = (10a + b) + (10b + a) = 11a + 11b = 11(a + b)
  • Dacă A=198A = 198, obținem:
11(a+b)=198  ⟹  a+b=19811=1811(a + b) = 198 \implies a + b = \frac{198}{11} = 18

(1 punct)

  • Cifrele aa și bb sunt cifre zecimale nenule (deoarece sunt primele cifre ale numerelor formate ab‾\overline{ab} și ba‾\overline{ba}), deci a,b∈{1,2,…,9}a, b \in \{1, 2, \dots, 9\}.
  • Singura modalitate prin care suma a două cifre poate fi 1818 este a=9a = 9 și b=9b = 9.
  • Însă enunțul impune condiția ca cifrele aa și bb să fie distincte (a≠ba \neq b).
  • Prin urmare, valorile a=9a = 9 și b=9b = 9 nu convin, deci nu este posibil ca numărul AA să fie egal cu 198198.

(1 punct)

(3p) b) Determină numărul natural ab‾\overline{ab}, știind că ab‾\overline{ab} este divizibil cu 55 și AA este pătratul unui număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că A=11(a+b)A = 11(a + b). Pentru ca AA să fie pătratul unui număr natural (A=k2,k∈NA = k^2, k \in \mathbb{N}), factorul prim 1111 trebuie să apară la putere pară în descompunerea sa.
  • Prin urmare, a+ba + b trebuie să fie divizibil cu 1111.
  • Deoarece a,b∈{1,2,…,9}a, b \in \{1, 2, \dots, 9\}, avem 2≤a+b≤182 \le a + b \le 18. Singurul multiplu de 1111 din acest interval este 1111, deci:
a+b=11a + b = 11
  • Deoarece numărul natural ab‾\overline{ab} este divizibil cu 55, ultima sa cifră bb poate fi 00 sau 55.

(2 puncte)

  • Analizăm cazurile:
    • Dacă b=0b = 0, atunci a+0=11  ⟹  a=11a + 0 = 11 \implies a = 11, care nu este cifră (imposibil, iar ba‾\overline{ba} nu ar fi număr de două cifre).
    • Dacă b=5b = 5, atunci a+5=11  ⟹  a=6a + 5 = 11 \implies a = 6. Cifrele sunt distincte (a=6≠5=ba = 6 \neq 5 = b).
  • Numărul natural căutat este:
ab‾=65\overline{ab} = 65

(Verificare: ba‾=56\overline{ba} = 56, A=65+56=121=112A = 65 + 56 = 121 = 11^2, pătrat perfect, iar 6565 este divizibil cu 55).

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x−1)2+(x+4)(x−3)−2(x2−4)E(x) = (x - 1)^2 + (x + 4)(x - 3) - 2(x^2 - 4)

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că x2+x−12=(x+4)(x−3)x^2 + x - 12 = (x + 4)(x - 3), pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1: Desfacem parantezele din membrul drept aplicând distributivitatea înmulțirii:
(x+4)(x−3)=x2−3x+4x−12=x2+x−12(x + 4)(x - 3) = x^2 - 3x + 4x - 12 = x^2 + x - 12

(1 punct)

  • Egalitatea (x+4)(x−3)=x2+x−12(x + 4)(x - 3) = x^2 + x - 12 este verificată pentru orice număr real xx.

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că E(x)=−x−3E(x) = -x - 3, pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm termenii expresiei E(x)E(x):
    • Pătratul binomului:
(x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1
  • Folosind punctul anterior:
(x+4)(x−3)=x2+x−12(x + 4)(x - 3) = x^2 + x - 12
  • Înmulțirea parantezei:
−2(x2−4)=−2x2+8-2(x^2 - 4) = -2x^2 + 8

(2 puncte)

  • Înlocuim expresiile obținute în E(x)E(x) și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2−2x+1+x2+x−12−2x2+8E(x) = x^2 - 2x + 1 + x^2 + x - 12 - 2x^2 + 8 E(x)=(1+1−2)x2+(−2+1)x+(1−12+8)=−x−3E(x) = (1 + 1 - 2)x^2 + (-2 + 1)x + (1 - 12 + 8) = -x - 3
  • Am demonstrat că E(x)=−x−3E(x) = -x - 3, pentru orice număr real xx.

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=43x+4f(x) = \frac{4}{3}x + 4.

(2p) a) Calculează f(0)+f(−3)f(0) + f(-3).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile funcției în cele două puncte:
f(0)=43⋅0+4=4f(0) = \frac{4}{3} \cdot 0 + 4 = 4

(1 punct)

f(−3)=43⋅(−3)+4=−4+4=0f(-3) = \frac{4}{3} \cdot (-3) + 4 = -4 + 4 = 0
  • Însumăm valorile obținute:
f(0)+f(−3)=4+0=4f(0) + f(-3) = 4 + 0 = 4

(1 punct)

(3p) b) Știind că AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx respectiv OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, determină coordonatele punctelor MM, situate pe axa OyOy, astfel încât segmentele ABAB și BMBM să aibă aceeași lungime.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Reprezentarea grafică a funcției f și punctele M pe axa Oy

  • Determinăm intersecțiile graficului cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx (y=0y = 0): f(x)=0  ⟺  43x+4=0  ⟺  43x=−4  ⟺  x=−3  ⟹  A(−3,0)f(x) = 0 \iff \frac{4}{3}x + 4 = 0 \iff \frac{4}{3}x = -4 \iff x = -3 \implies A(-3, 0).
    • Cu axa OyOy (x=0x = 0): f(0)=4  ⟹  B(0,4)f(0) = 4 \implies B(0, 4).

(1 punct)

  • Calculăm lungimea segmentului ABAB. În triunghiul ΔAOB\Delta AOB dreptunghic în originea O(0,0)O(0, 0):
OA=∣−3∣=3șiOB=4OA = |-3| = 3 \quad \text{și} \quad OB = 4 AB=OA2+OB2=32+42=9+16=25=5AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Condiția ca segmentele să aibă aceeași lungime este BM=AB=5BM = AB = 5.

(1 punct)

  • Punctul MM este situat pe axa OyOy, deci coordonatele sale sunt de forma M(0,y)M(0, y).
  • Distanța dintre punctele B(0,4)B(0, 4) și M(0,y)M(0, y) de pe axa OyOy este:
BM=∣y−4∣=5BM = |y - 4| = 5
  • Rezolvăm ecuația cu modul:
    • Dacă y−4=5  ⟹  y=9  ⟹  M1(0,9)y - 4 = 5 \implies y = 9 \implies M_1(0, 9) (când O∉BMO \notin BM, OM=OB+BM=4+5=9OM = OB + BM = 4 + 5 = 9).
    • Dacă y−4=−5  ⟹  y=−1  ⟹  M2(0,−1)y - 4 = -5 \implies y = -1 \implies M_2(0, -1) (când O∈BMO \in BM, OM=BM−OB=5−4=1OM = BM - OB = 5 - 4 = 1).
  • Coordonatele punctelor căutate sunt (0,−1)(0, -1) și (0,9)(0, 9).

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat AMPQAMPQ cu AM=2 cmAM = 2\text{ cm}. Punctul BB se află pe dreapta AMAM, astfel încât MM este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul CC este situat pe dreapta AQAQ, astfel încât QQ aparține segmentului ACAC și CQ=2⋅AQCQ = 2 \cdot AQ.

Pătratul AMPQ și triunghiul ABC

(2p) a) Arată că BC=213 cmBC = 2\sqrt{13}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AMPQAMPQ este pătrat cu AM=2 cmAM = 2\text{ cm}, toate laturile sale au lungimea de 2 cm2\text{ cm}, în particular AQ=AM=2 cmAQ = AM = 2\text{ cm}.
  • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:
AB=2⋅AM=2⋅2 cm=4 cmAB = 2 \cdot AM = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm}
  • Punctul QQ aparține segmentului ACAC, iar CQ=2⋅AQCQ = 2 \cdot AQ:
CQ=2⋅2 cm=4 cm  ⟹  AC=AQ+CQ=2 cm+4 cm=6 cmCQ = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm} \implies AC = AQ + CQ = 2\text{ cm} + 4\text{ cm} = 6\text{ cm}

(1 punct)

  • Patrulaterul AMPQAMPQ fiind pătrat, unghiul ∢MAQ\sphericalangle MAQ este drept (m(∢MAQ)=90∘m(\sphericalangle MAQ) = 90^\circ). Întrucât B∈AMB \in AM și C∈AQC \in AQ, unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC este drept (m(∢BAC)=90∘m(\sphericalangle BAC) = 90^\circ), deci triunghiul ΔABC\Delta ABC este dreptunghic în AA.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC:
BC=AB2+AC2=42+62=16+36=52=213 cmBC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{4^2 + 6^2} = \sqrt{16 + 36} = \sqrt{52} = 2\sqrt{13}\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Știind că MP∩BC={S}MP \cap BC = \{S\} și QP∩BC={T}QP \cap BC = \{T\}, demonstrează că ST=16BCST = \frac{1}{6} BC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Construcții ajutătoare în triunghiul ABC și pătratul AMPQ

  • În pătratul AMPQAMPQ, latura MPMP este perpendiculară pe AMAM, deci MP⊥ABMP \perp AB. Cum și AC⊥ABAC \perp AB, rezultă că dreptele MSMS și ACAC sunt paralele (MS∥ACMS \parallel AC).
  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC, MM este mijlocul laturii ABAB, iar MS∥ACMS \parallel AC cu S∈BCS \in BC. Conform proprietății liniei mijlocii, segmentul MSMS este linie mijlocie în triunghiul ΔABC\Delta ABC, deci SS este mijlocul ipotenuzei BCBC:
SC=BC2SC = \frac{BC}{2}

(1 punct)

  • În pătratul AMPQAMPQ, laturile opuse sunt paralele, deci QP∥AMQP \parallel AM, adică QT∥ABQT \parallel AB.
  • În triunghiul ΔCAB\Delta CAB, aplicăm teorema fundamentală a asemănării cu QT∥ABQT \parallel AB (Q∈AC,T∈BCQ \in AC, T \in BC):
ΔCQT∼ΔCAB  ⟹  CTCB=CQCA\Delta CQT \sim \Delta CAB \implies \frac{CT}{CB} = \frac{CQ}{CA}
  • Înlocuim lungimile cunoscute (CQ=4 cmCQ = 4\text{ cm} și CA=6 cmCA = 6\text{ cm}):
CTCB=46=23  ⟹  CT=23BC\frac{CT}{CB} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3} \implies CT = \frac{2}{3} BC

(1 punct)

  • Pe ipotenuza BCBC, ordinea punctelor este B,S,T,CB, S, T, C, deoarece BS=12BCBS = \frac{1}{2} BC, iar BT=BC−CT=BC−23BC=13BCBT = BC - CT = BC - \frac{2}{3} BC = \frac{1}{3} BC.
  • Calculăm lungimea segmentului STST:
ST=CT−SC=23BC−12BC=4−36BC=16BCST = CT - SC = \frac{2}{3} BC - \frac{1}{2} BC = \frac{4 - 3}{6} BC = \frac{1}{6} BC

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul MM se află pe latura BCBC astfel încât MC=2 cmMC = 2\text{ cm}.

Triunghiul echilateral ABC cu punctul M pe BC

(2p) a) Arată că aria triunghiului AMCAMC este egală cu 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie AD⊥BC,D∈BCAD \perp BC, D \in BC, înălțimea corespunzătoare laturii BCBC în triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC.
  • Calculăm lungimea înălțimii ADAD:
AD=AB32=832=43 cmAD = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

  • În triunghiul ΔAMC\Delta AMC, baza este MC=2 cmMC = 2\text{ cm}, iar înălțimea corespunzătoare din vârful AA este chiar segmentul AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Calculăm aria triunghiului ΔAMC\Delta AMC:
AΔAMC=MC⋅AD2=2⋅432=43 cm2\mathcal{A}_{\Delta AMC} = \frac{MC \cdot AD}{2} = \frac{2 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)

(3p) b) Arată că suma distanțelor de la punctele BB și CC la dreapta AMAM este mai mare decât 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Înălțimea AD și distanțele de la B și C la dreapta AM

  • Calculăm aria triunghiului echilateral ΔABC\Delta ABC:
AΔABC=AB234=8234=6434=163 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4} = \frac{8^2\sqrt{3}}{4} = \frac{64\sqrt{3}}{4} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)

  • Punctul MM se află pe latura BCBC, deci aria triunghiului ΔABC\Delta ABC este suma ariilor triunghiurilor ΔABM\Delta ABM și ΔACM\Delta ACM:
AΔABC=AΔABM+AΔACM\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \mathcal{A}_{\Delta ABM} + \mathcal{A}_{\Delta ACM}
  • Exprimăm ariile celor două triunghiuri folosind segmentul AMAM ca bază:
AΔABM=AM⋅d(B,AM)2șiAΔACM=AM⋅d(C,AM)2\mathcal{A}_{\Delta ABM} = \frac{AM \cdot d(B, AM)}{2} \quad \text{și} \quad \mathcal{A}_{\Delta ACM} = \frac{AM \cdot d(C, AM)}{2}
  • Adunând cele două relații obținem:
AΔABC=AM⋅(d(B,AM)+d(C,AM))2=163 cm2  ⟹  d(B,AM)+d(C,AM)=323AM\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AM \cdot (d(B, AM) + d(C, AM))}{2} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2 \implies d(B, AM) + d(C, AM) = \frac{32\sqrt{3}}{AM}

(1 punct)

  • Calculăm lungimea segmentului AMAM:
    • În triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC, înălțimea ADAD este și mediană, deci DD este mijlocul laturii BCBC, adică BD=DC=82=4 cmBD = DC = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}.
    • Deoarece MC=2 cmMC = 2\text{ cm}, lungimea segmentului DMDM este DM=DC−MC=4−2=2 cmDM = DC - MC = 4 - 2 = 2\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic ΔADM\Delta ADM (AD⊥BCAD \perp BC):
AM=AD2+DM2=(43)2+22=48+4=52=213 cmAM = \sqrt{AD^2 + DM^2} = \sqrt{(4\sqrt{3})^2 + 2^2} = \sqrt{48 + 4} = \sqrt{52} = 2\sqrt{13}\text{ cm}
  • Comparăm AMAM cu lungimea laturii AB=8 cmAB = 8\text{ cm}:
AM=52<64=8 cmAM = \sqrt{52} < \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • Deoarece AM<8 cmAM < 8\text{ cm}, împărțirea la un numitor strict mai mic conduce la o valoare strict mai mare:
d(B,AM)+d(C,AM)=323AM>3238=43 cmd(B, AM) + d(C, AM) = \frac{32\sqrt{3}}{AM} > \frac{32\sqrt{3}}{8} = 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Prin urmare, suma distanțelor de la punctele BB și CC la dreapta AMAM este strict mai mare decât 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}.

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu VA=AB=6 cmVA = AB = 6\text{ cm}, punctul MM mijlocul muchiei VBVB și AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului AMCAMC este egal cu 6(3+2) cm6(\sqrt{3} + \sqrt{2})\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, toate muchiile laterale sunt egale cu 6 cm6\text{ cm} (VA=VB=VC=VD=6 cmVA = VB = VC = VD = 6\text{ cm}), iar laturile bazei sunt egale cu 6 cm6\text{ cm}.
  • Fețele laterale ΔVAB\Delta VAB și ΔVBC\Delta VBC sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 6 cm6\text{ cm}.
  • Segmentul AMAM este mediană în triunghiul echilateral ΔVAB\Delta VAB, deci:
AM=632=33 cmAM = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
  • Segmentul CMCM este mediană în triunghiul echilateral ΔVBC\Delta VBC, deci:
CM=632=33 cmCM = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

  • Baza ABCDABCD este un pătrat cu latura de 6 cm6\text{ cm}, deci diagonala ACAC are lungimea:
AC=AB2=62 cmAC = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Calculăm perimetrul triunghiului ΔAMC\Delta AMC:
PΔAMC=AM+CM+AC=33+33+62=63+62=6(3+2) cm\mathcal{P}_{\Delta AMC} = AM + CM + AC = 3\sqrt{3} + 3\sqrt{3} + 6\sqrt{2} = 6\sqrt{3} + 6\sqrt{2} = 6(\sqrt{3} + \sqrt{2})\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Determină tangenta unghiului dintre planele (VAB)(VAB) și (VBD)(VBD).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Secțiunea prin piramidă și unghiul dintre planele (VAB) și (VBD)

  • Dreapta de intersecție a celor două plane este muchia VBVB:
(VAB)∩(VBD)=VB(VAB) \cap (VBD) = VB
  • În triunghiul echilateral ΔVAB\Delta VAB, mediana AMAM este și înălțime, deci:
AM⊥VB,AM⊂(VAB)AM \perp VB, \quad AM \subset (VAB)

(1 punct)

  • În triunghiul diagonal ΔVBD\Delta VBD:
    • Punctul OO este intersecția diagonalelor bazei pătrate ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului BDBD.
    • Lungimea diagonalei bazei este BD=62 cm  ⟹  OB=BD2=32 cmBD = 6\sqrt{2}\text{ cm} \implies OB = \frac{BD}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}.
    • Înălțimea piramidei este VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD), deci VO⊥BDVO \perp BD.
    • În triunghiul dreptunghic ΔVOB\Delta VOB (m(∢VOB)=90∘m(\sphericalangle VOB) = 90^\circ):
VO=VB2−OB2=62−(32)2=36−18=18=32 cmVO = \sqrt{VB^2 - OB^2} = \sqrt{6^2 - (3\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 - 18} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece VO=OB=32 cmVO = OB = 3\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul ΔVOB\Delta VOB este dreptunghic isoscel.
  • Punctul MM este mijlocul ipotenuzei VBVB, deci mediana OMOM este și înălțime în ΔVOB\Delta VOB:
OM⊥VB,OM⊂(VBD)OM \perp VB, \quad OM \subset (VBD)

(1 punct)

  • Deoarece AM⊥VBAM \perp VB și OM⊥VBOM \perp VB, unghiul plan corespunzător unghiului diedru format de planele (VAB)(VAB) și (VBD)(VBD) este unghiul ∢AMO\sphericalangle AMO:
∢((VAB),(VBD))=∢AMO\sphericalangle((VAB), (VBD)) = \sphericalangle AMO
  • În piramida regulată, diagonalele pătratului de bază sunt perpendiculare, deci AC⊥BDAC \perp BD. De asemenea, VO⊥(ABCD)  ⟹  VO⊥ACVO \perp (ABCD) \implies VO \perp AC, prin urmare AC⊥(VBD)AC \perp (VBD), de unde rezultă AO⊥(VBD)AO \perp (VBD).
  • Deoarece OM⊂(VBD)OM \subset (VBD), rezultă că AO⊥OMAO \perp OM, deci triunghiul ΔAOM\Delta AOM este dreptunghic în OO (m(∢AOM)=90∘m(\sphericalangle AOM) = 90^\circ).
  • Lungimile catetelor triunghiului dreptunghic ΔAOM\Delta AOM sunt:
AO=AC2=622=32 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm} OM=VB2=62=3 cm(mediana˘ corespunza˘toare ipotenuzei ıˆn ΔVOB)OM = \frac{VB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm} \quad \text{(mediană corespunzătoare ipotenuzei în $\Delta VOB$)}
  • Calculăm tangenta unghiului ∢AMO\sphericalangle AMO:
tg⁡(∢AMO)=AOOM=323=2\operatorname{tg}(\sphericalangle AMO) = \frac{AO}{OM} = \frac{3\sqrt{2}}{3} = \sqrt{2}

(1 punct)