BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 9

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 9

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 9


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Dintre numerele 20202020, 20212021, 20222022 și 20232023, numărul divizibil cu 33 este: (5p)

a) 20202020
b) 20212021
c) 20222022
d) 20232023

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm criteriul de divizibilitate cu 33: un număr natural este divizibil cu 33 dacă și numai dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 33.
  • Calculăm suma cifrelor pentru fiecare dintre numerele date:
    • Pentru 20202020: 2+0+2+0=42 + 0 + 2 + 0 = 4 (nedivizibil cu 33)
    • Pentru 20212021: 2+0+2+1=52 + 0 + 2 + 1 = 5 (nedivizibil cu 33)
    • Pentru 20222022: 2+0+2+2=62 + 0 + 2 + 2 = 6, iar 66 este divizibil cu 33 (6=3⋅26 = 3 \cdot 2)
    • Pentru 20232023: 2+0+2+3=72 + 0 + 2 + 3 = 7 (nedivizibil cu 33)
  • Prin urmare, numărul divizibil cu 33 este 20222022.
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Cinci kilograme de mere costă 17,517{,}5 lei. Două kilograme de mere, de același fel, costă: (5p)

a) 3,53{,}5 lei
b) 77 lei
c) 1414 lei
d) 3535 de lei

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflăm mai întâi prețul unui singur kilogram de mere (prin metoda reducerii la unitate):
17,5:5=3,5 lei/kg17{,}5 : 5 = 3{,}5\text{ lei/kg}
  • Calculăm costul pentru 2 kg2\text{ kg} de mere de același fel:
2⋅3,5=7 lei2 \cdot 3{,}5 = 7\text{ lei}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Maria lucrează la un proiect. Pentru acesta, ea măsoară temperatura pe parcursul unei zile, din două în două ore, de la ora 8:008{:}00 până la ora 18:0018{:}00. Temperaturile măsurate sunt înregistrate în tabelul de mai jos: (5p)

Ora8:008{:}0010:0010{:}0012:0012{:}0014:0014{:}0016:0016{:}0018:0018{:}00
Temperatura (∘C^\circ\text{C})−4-40022665511

Temperatura înregistrată la ora 14:0014{:}00 este mai mare decât temperatura înregistrată la ora 8:008{:}00 cu:

a) −9∘C-9^\circ\text{C}
b) −6∘C-6^\circ\text{C}
c) 8∘C8^\circ\text{C}
d) 10∘C10^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din tabel temperaturile corespunzătoare celor două ore menționate:
    • La ora 14:0014{:}00, temperatura a fost de 6∘C6^\circ\text{C}.
    • La ora 8:008{:}00, temperatura a fost de −4∘C-4^\circ\text{C}.
  • Pentru a determina cu cât este mai mare temperatura de la ora 14:0014{:}00 față de cea de la ora 8:008{:}00, efectuăm diferența:
6∘C−(−4∘C)=6+4=10∘C6^\circ\text{C} - (-4^\circ\text{C}) = 6 + 4 = 10^\circ\text{C}
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Se consideră numerele reale: (5p)

x=(1+12)(1+13)(1+14)șiy=(1−12)(1−13)(1−14)x = \left(1 + \frac{1}{2}\right)\left(1 + \frac{1}{3}\right)\left(1 + \frac{1}{4}\right) \quad \text{și} \quad y = \left(1 - \frac{1}{2}\right)\left(1 - \frac{1}{3}\right)\left(1 - \frac{1}{4}\right)

Dintre enunțurile de mai jos, propoziția adevărată este:

a) x=yx = y
b) 0>x>y0 > x > y
c) x<yx < y și y>0y > 0
d) x>y>0x > y > 0

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul xx:
x=(2+12)(3+13)(4+14)=32⋅43⋅54=52=2,5x = \left(\frac{2+1}{2}\right)\left(\frac{3+1}{3}\right)\left(\frac{4+1}{4}\right) = \frac{3}{2} \cdot \frac{4}{3} \cdot \frac{5}{4} = \frac{5}{2} = 2{,}5
  • Calculăm numărul yy:
y=(2−12)(3−13)(4−14)=12⋅23⋅34=14=0,25y = \left(\frac{2-1}{2}\right)\left(\frac{3-1}{3}\right)\left(\frac{4-1}{4}\right) = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{4} = \frac{1}{4} = 0{,}25
  • Comparăm numerele obținute:
x=2,5>y=0,25>0  ⟹  x>y>0x = 2{,}5 > y = 0{,}25 > 0 \implies x > y > 0
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Tudor, Ilinca, Maria și Mihai calculează produsul numerelor a=2−2+2−2a = 2^{-2} + 2^{-2} și b=24+24b = 2^4 + 2^4 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)

TudorIlincaMariaMihai
161632326464256256

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Tudor
b) Ilinca
c) Maria
d) Mihai

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea numărului aa:
a=2−2+2−2=122+122=14+14=24=12=2−1a = 2^{-2} + 2^{-2} = \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^2} = \frac{1}{4} + \frac{1}{4} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2} = 2^{-1}
  • Calculăm valoarea numărului bb:
b=24+24=16+16=32=25b = 2^4 + 2^4 = 16 + 16 = 32 = 2^5
  • Calculăm produsul numerelor aa și bb:
a⋅b=2−1⋅25=2−1+5=24=16a \cdot b = 2^{-1} \cdot 2^5 = 2^{-1 + 5} = 2^4 = 16
  • Sau direct prin calcul aritmetic:
a⋅b=12⋅32=16a \cdot b = \frac{1}{2} \cdot 32 = 16
  • Comparând cu valorile din tabel, elevul care a obținut rezultatul 1616 este Tudor.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. În diagrama alăturată este reprezentată distribuția celor 100 000100\,000 de persoane ale unui oraș în funcție de grupa de vârstă din care fac parte. (5p)

Distribuția populației pe grupe de vârstă

Numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 3030 de ani și cel mult 5050 de ani este egal cu:

a) 15 00015\,000
b) 20 00020\,000
c) 30 00030\,000
d) 35 00035\,000

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă procentul aferent grupei de vârstă „între 3030 de ani și cel mult 5050 de ani”, care este de 30%30\%.
  • Calculăm numărul de persoane corespunzător acestui procent din totalul de 100 000100\,000 de locuitori:
30100⋅100 000=30⋅1 000=30 000 persoane\frac{30}{100} \cdot 100\,000 = 30 \cdot 1\,000 = 30\,000\text{ persoane}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,BA, B și CC, în această ordine. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și punctul NN este mijlocul segmentului BCBC. Știind că MN=5 cmMN = 5\text{ cm}, lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, M, B, N, C

a) 2,5 cm2{,}5\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, avem:
MB=AB2MB = \frac{AB}{2}
  • Deoarece NN este mijlocul segmentului BCBC, avem:
BN=BC2BN = \frac{BC}{2}
  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, segmentul MNMN este egal cu suma:
MN=MB+BN=AB2+BC2=AB+BC2=AC2MN = MB + BN = \frac{AB}{2} + \frac{BC}{2} = \frac{AB + BC}{2} = \frac{AC}{2}
  • Deoarece MN=5 cmMN = 5\text{ cm}, obținem lungimea segmentului ACAC:
AC=2⋅MN=2⋅5 cm=10 cmAC = 2 \cdot MN = 2 \cdot 5\text{ cm} = 10\text{ cm}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, paralelele aa și bb sunt intersectate de dreptele cc și dd. Valoarea lui xx este de: (5p)

Drepte paralele intersectate de secante

a) 4040
b) 6060
c) 120120
d) 140140

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele aa și bb sunt paralele (a∥ba \parallel b), iar dreapta dd este secantă.
  • Unghiul de măsură 40∘40^\circ și unghiul intern de aceeași parte a secantei (sau unghiul adiacent suplementar format la intersecția cu dreapta paralelă) satisfac relația de suplementaritate:
  • Două unghiuri interne de aceeași parte a secantei formate de două drepte paralele tăiate de o secantă sunt suplementare:
x∘+40∘=180∘  ⟺  x=180−40=140x^\circ + 40^\circ = 180^\circ \iff x = 180 - 40 = 140
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Figura alăturată reprezintă schița unui loc de joacă pentru copii în care triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, unghiul ABCABC are măsura de 60∘60^\circ, BEBE este bisectoarea acestuia, E∈ACE \in AC, iar AE=3 mAE = 3\text{ m}. Eugen se deplasează în linie dreaptă din punctul EE până în punctul FF care este simetricul punctului EE față de dreapta BCBC, apoi iarăși în linie dreaptă, din punctul FF până în punctul CC. Deplasându-se astfel, Eugen a parcurs un traseu de lungime egală cu: (5p)

Locul de joacă și simetricul F

a) 3 m3\text{ m}
b) 6 m6\text{ m}
c) 12 m12\text{ m}
d) 18 m18\text{ m}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC dreptunghic în AA, măsura unghiului ∢B=60∘\sphericalangle B = 60^\circ, deci măsura unghiului ∢C=90∘−60∘=30∘\sphericalangle C = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ.
  • Segmentul BEBE este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC:
m(∢ABE)=m(∢EBC)=60∘2=30∘m(\sphericalangle ABE) = m(\sphericalangle EBC) = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ΔABE\Delta ABE (m(∢A)=90∘m(\sphericalangle A) = 90^\circ), unghiul ∢ABE=30∘\sphericalangle ABE = 30^\circ, iar cateta opusă este AE=3 mAE = 3\text{ m}. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:
BE=2⋅AE=2⋅3 m=6 mBE = 2 \cdot AE = 2 \cdot 3\text{ m} = 6\text{ m}
  • În triunghiul ΔEBC\Delta EBC, avem m(∢EBC)=30∘m(\sphericalangle EBC) = 30^\circ și m(∢ECB)=30∘m(\sphericalangle ECB) = 30^\circ. Deoarece are două unghiuri congruente, triunghiul ΔEBC\Delta EBC este isoscel cu baza BCBC, deci:
EC=BE=6 mEC = BE = 6\text{ m}
  • Punctul FF este simetricul punctului EE față de dreapta BCBC. Simetria axială conservă distanțele:
    • Fie PP proiecția lui EE pe BCBC. Deoarece EE aparține bisectoarei unghiului ∢B\sphericalangle B, distanța de la EE la latura BCBC este egală cu distanța de la EE la latura ABAB, adică EP=AE=3 mEP = AE = 3\text{ m}.
    • Segmentul EFEF este perpendicular pe BCBC, iar PP este mijlocul său, deci:
EF=2⋅EP=2⋅3 m=6 mEF = 2 \cdot EP = 2 \cdot 3\text{ m} = 6\text{ m}
  • Deoarece C∈BCC \in BC, simetricul punctului CC față de BCBC este chiar punctul CC, deci distanța FCFC este egală cu ECEC:
FC=EC=6 mFC = EC = 6\text{ m}
  • Lungimea totală a traseului parcurs de Eugen de la EE la FF și apoi de la FF la CC este:
L=EF+FC=6 m+6 m=12 mL = EF + FC = 6\text{ m} + 6\text{ m} = 12\text{ m}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Figura alăturată reprezintă schița unei grădini, în formă de paralelogram ABCDABCD. Punctul PP este mijlocul segmentului ADAD. Suprafața corespunzătoare triunghiului PBCPBC este cultivată cu legume. Raportul dintre aria suprafeței cultivate cu legume și aria suprafeței grădinii este egal cu: (5p)

Grădina în formă de paralelogram ABCD

a) 14\frac{1}{4}
b) 13\frac{1}{3}
c) 12\frac{1}{2}
d) 34\frac{3}{4}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie hh înălțimea paralelogramului ABCDABCD corespunzătoare bazei BCBC (adică distanța dintre dreptele paralele ADAD și BCBC).
  • Aria întregii suprafețe a grădinii (paralelogramul ABCDABCD) este:
AABCD=BC⋅h\mathcal{A}_{ABCD} = BC \cdot h
  • În triunghiul ΔPBC\Delta PBC, baza este BCBC, iar vârful PP aparține dreptei suport a laturii opuse ADAD.
  • Distanța de la punctul PP la latura BCBC este egală cu distanța dintre cele două drepte paralele, adică hh.
  • Calculăm aria triunghiului ΔPBC\Delta PBC:
APBC=BC⋅h2=AABCD2\mathcal{A}_{PBC} = \frac{BC \cdot h}{2} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2}
  • Raportul cerut este:
APBCAABCD=12\frac{\mathcal{A}_{PBC}}{\mathcal{A}_{ABCD}} = \frac{1}{2}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt situate, în această ordine, pe un cerc, astfel încât coardele AB,BC,CD,DEAB, BC, CD, DE și AEAE sunt congruente. Măsura unghiului ∢EAB\sphericalangle EAB este egală cu: (5p)

Pentagon înscris în cerc

a) 72∘72^\circ
b) 108∘108^\circ
c) 144∘144^\circ
d) 288∘288^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Coardele fiind congruente (AB=BC=CD=DE=AEAB = BC = CD = DE = AE), cele 55 puncte împart cercul în 55 arce congruente.
  • Măsura fiecăruia dintre cele 55 arce congruente este:
360∘5=72∘\frac{360^\circ}{5} = 72^\circ
  • Unghiul ∢EAB\sphericalangle EAB este un unghi înscris în cerc, ale cărui laturi cuprind arcul format din succesiunea arcelor BC⏠\overgroup{BC}, CD⏠\overgroup{CD} și DE⏠\overgroup{DE}:
m(BCDE⏠)=m(BC⏠)+m(CD⏠)+m(DE⏠)=3⋅72∘=216∘m(\overgroup{BCDE}) = m(\overgroup{BC}) + m(\overgroup{CD}) + m(\overgroup{DE}) = 3 \cdot 72^\circ = 216^\circ
  • Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului cuprins între laturile sale:
m(∢EAB)=m(BCDE⏠)2=216∘2=108∘m(\sphericalangle EAB) = \frac{m(\overgroup{BCDE})}{2} = \frac{216^\circ}{2} = 108^\circ
  • Alternativ, poligonul ABCDEABCDE este un pentagon regulat, iar măsura fiecărui unghi interior al unui poligon regulat cu n=5n = 5 laturi este:
(n−2)⋅180∘n=(5−2)⋅180∘5=540∘5=108∘\frac{(n - 2) \cdot 180^\circ}{n} = \frac{(5 - 2) \cdot 180^\circ}{5} = \frac{540^\circ}{5} = 108^\circ
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Un acvariu are forma unei prisme drepte cu baza pătrat de latură 6 dm6\text{ dm}, iar muchia laterală a prismei este de 4 dm4\text{ dm}. Acvariul este umplut cu apă la jumătatea capacității maxime. Numărul de litri de apă din acvariu este egal cu: (5p)

a) 3636 de litri
b) 7272 de litri
c) 108108 litri
d) 144144 de litri

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Capacitatea maximă a acvariului este volumul prismei patrulatere drepte cu latura bazei l=6 dml = 6\text{ dm} și înălțimea h=4 dmh = 4\text{ dm}:
Vtotal=Abaza˘⋅h=l2⋅h=62⋅4=36⋅4=144 dm3V_{\text{total}} = \mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot h = l^2 \cdot h = 6^2 \cdot 4 = 36 \cdot 4 = 144\text{ dm}^3
  • Știm că 1 dm3=1 litru1\text{ dm}^3 = 1\text{ litru}, așadar capacitatea maximă a acvariului este de 144 litri144\text{ litri}.
  • Acvariul fiind umplut la jumătate din capacitatea maximă, cantitatea de apă este:
Vapa˘=144 litri2=72 litriV_{\text{apă}} = \frac{144\text{ litri}}{2} = 72\text{ litri}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un test conține 2020 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 44 puncte, pentru fiecare răspuns greșit se scad 22 puncte și nu se acordă puncte din oficiu.

(2p) a) Este posibil ca Mihai, după ce a parcurs integral testul și a răspuns la toate întrebările, să obțină 6565 de puncte? Justifică răspunsul dat.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie cc numărul răspunsurilor corecte și gg numărul răspunsurilor greșite (c,g∈Nc, g \in \mathbb{N}, cu c+g=20c + g = 20).
  • Punctajul total obținut este:
P=4c−2g=2(2c−g)P = 4c - 2g = 2(2c - g)
  • Punctajul pentru răspunsurile corecte (4c4c) este multiplu de 44, deci este număr par, iar punctajul scăzut pentru răspunsurile greșite (2g2g) este multiplu de 22, deci este număr par.
  • Diferența a două numere pare este întotdeauna un număr par, prin urmare punctajul total PP este un număr par.

(1 punct)

  • Numărul 6565 este un număr impar.
  • Deoarece punctajul total este un număr par, iar 6565 este număr impar:
2(2c−g)≠652(2c - g) \neq 65
  • Așadar, nu este posibil ca Mihai să obțină 6565 de puncte.

(1 punct)

(3p) b) Silvia a răspuns la toate întrebările testului și a obținut 5050 de puncte. Determină numărul de întrebări din test la care Silvia a răspuns corect.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx numărul răspunsurilor corecte date de Silvia.
  • Deoarece a răspuns la toate cele 2020 de întrebări, numărul de răspunsuri greșite este 20−x20 - x.
  • Scriem ecuația punctajului obținut:
4x−2(20−x)=504x - 2(20 - x) = 50

(2 puncte)

  • Desfacem paranteza și rezolvăm ecuația liniară:
4x−40+2x=50  ⟺  6x−40=50  ⟺  6x=90  ⟺  x=906=154x - 40 + 2x = 50 \iff 6x - 40 = 50 \iff 6x = 90 \iff x = \frac{90}{6} = 15
  • Silvia a răspuns corect la 1515 întrebări din test (și a greșit 20−15=520 - 15 = 5 întrebări; verificare: 4⋅15−2⋅5=60−10=504 \cdot 15 - 2 \cdot 5 = 60 - 10 = 50 puncte).

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x2−3)(x2+3)−(2x+3)2+2x(x+6,5)+18E(x) = (x\sqrt{2} - 3)(x\sqrt{2} + 3) - (2x + 3)^2 + 2x(x + 6{,}5) + 18

unde xx este număr real.

(3p) a) Demonstrează că E(x)=xE(x) = x, pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare termen al expresiei:
    • Folosim formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(x2−3)(x2+3)=(x2)2−32=2x2−9(x\sqrt{2} - 3)(x\sqrt{2} + 3) = (x\sqrt{2})^2 - 3^2 = 2x^2 - 9
  • Folosim formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(2x+3)2=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = 4x^2 + 12x + 9
  • Distribuim factorul 2x2x:
2x(x+6,5)=2x2+13x2x(x + 6{,}5) = 2x^2 + 13x

(2 puncte)

  • Înlocuim expresiile desfăcute în E(x)E(x):
E(x)=(2x2−9)−(4x2+12x+9)+2x2+13x+18E(x) = (2x^2 - 9) - (4x^2 + 12x + 9) + 2x^2 + 13x + 18
  • Eliminăm paranteza ținând cont de semnul minus din față și reducem termenii asemenea:
E(x)=2x2−9−4x2−12x−9+2x2+13x+18E(x) = 2x^2 - 9 - 4x^2 - 12x - 9 + 2x^2 + 13x + 18 E(x)=(2x2−4x2+2x2)+(−12x+13x)+(−9−9+18)=0x2+x+0=xE(x) = (2x^2 - 4x^2 + 2x^2) + (-12x + 13x) + (-9 - 9 + 18) = 0x^2 + x + 0 = x
  • Așadar, E(x)=xE(x) = x, pentru orice număr real xx.

(1 punct)

(2p) b) Demonstrează că numărul N=E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(49)N = E(1) + E(2) + E(3) + \dots + E(49) este pătratul unui număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind identitatea demonstrată la punctul anterior, E(x)=xE(x) = x, obținem E(k)=kE(k) = k pentru orice număr kk:
N=1+2+3+⋯+49N = 1 + 2 + 3 + \dots + 49
  • Aplicăm formula sumei primelor nn numere naturale (suma lui Gauss):
N=49⋅(49+1)2=49⋅502=49⋅25N = \frac{49 \cdot (49 + 1)}{2} = \frac{49 \cdot 50}{2} = 49 \cdot 25

(1 punct)

  • Scriem fiecare factor ca pătrat perfect:
N=72⋅52=(7⋅5)2=352N = 7^2 \cdot 5^2 = (7 \cdot 5)^2 = 35^2
  • Numărul 3535 este natural, așadar N=352N = 35^2 este pătratul unui număr natural.

(1 punct)


3. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=−x+4g(x) = -x + 4.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Demonstrează că punctul A(1,3)A(1, 3) este punctul de intersecție a reprezentărilor geometrice ale graficelor funcțiilor ff și gg în sistemul de axe ortogonale xOyxOy.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Verificăm apartenența punctului A(1,3)A(1, 3) la reprezentarea geometrică a graficului funcției ff:
f(1)=1+2=3  ⟹  A(1,3)∈Gff(1) = 1 + 2 = 3 \implies A(1, 3) \in G_f

(1 punct)

  • Verificăm apartenența punctului A(1,3)A(1, 3) la reprezentarea geometrică a graficului funcției gg:
g(1)=−1+4=3  ⟹  A(1,3)∈Ggg(1) = -1 + 4 = 3 \implies A(1, 3) \in G_g
  • Deoarece A(1,3)∈GfA(1, 3) \in G_f și A(1,3)∈GgA(1, 3) \in G_g, punctul A(1,3)A(1, 3) aparține ambelor grafice, fiind punctul lor de intersecție (Gf∩Gg={A}G_f \cap G_g = \{A\}).

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că, în sistemul de axe ortogonale xOyxOy, distanța dintre punctele BB și CC care reprezintă intersecția reprezentării geometrice a graficului funcției ff, respectiv gg, cu axa OxOx este egală cu dublul distanței de la punctul A(1,3)A(1, 3) la axa OxOx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Graficele funcțiilor f și g și distanțele la axa Ox

  • Determinăm intersecția graficului funcției ff cu axa OxOx:
f(x)=0  ⟺  x+2=0  ⟺  x=−2  ⟹  B(−2,0)f(x) = 0 \iff x + 2 = 0 \iff x = -2 \implies B(-2, 0)
  • Determinăm intersecția graficului funcției gg cu axa OxOx:
g(x)=0  ⟺  −x+4=0  ⟺  x=4  ⟹  C(4,0)g(x) = 0 \iff -x + 4 = 0 \iff x = 4 \implies C(4, 0)
  • Punctele B(−2,0)B(-2, 0) și C(4,0)C(4, 0) fiind situate pe axa OxOx, distanța dintre ele este:
BC=∣xC−xB∣=∣4−(−2)∣=4+2=6BC = |x_C - x_B| = |4 - (-2)| = 4 + 2 = 6

(2 puncte)

  • Distanța de la punctul A(1,3)A(1, 3) la axa OxOx este egală cu valoarea absolută a ordonatei punctului AA:
d(A,Ox)=∣yA∣=3d(A, Ox) = |y_A| = 3
  • Calculăm dublul acestei distanțe:
2⋅d(A,Ox)=2⋅3=62 \cdot d(A, Ox) = 2 \cdot 3 = 6
  • Deoarece BC=6=2⋅d(A,Ox)BC = 6 = 2 \cdot d(A, Ox), rezultă că distanța dintre punctele BB și CC este egală cu dublul distanței de la punctul A(1,3)A(1, 3) la axa OxOx.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AD⊥ABAD \perp AB, AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, m(∢BCD)=120∘m(\sphericalangle BCD) = 120^\circ și DC=BCDC = BC. Punctul EE reprezintă proiecția punctului DD pe dreapta BCBC.

Trapezul dreptunghic ABCD

(2p) a) Arată că BD=12 cmBD = 12\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ΔBCD\Delta BCD, avem DC=BCDC = BC, deci triunghiul este isoscel cu vârful în CC.
  • Măsurile unghiurilor de la bază sunt congruente:
m(∢CDB)=m(∢CBD)=180∘−m(∢BCD)2=180∘−120∘2=30∘m(\sphericalangle CDB) = m(\sphericalangle CBD) = \frac{180^\circ - m(\sphericalangle BCD)}{2} = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile alterne interne ∢DBA\sphericalangle DBA și ∢BDC\sphericalangle BDC sunt congruente:
m(∢DBA)=m(∢BDC)=30∘m(\sphericalangle DBA) = m(\sphericalangle BDC) = 30^\circ

(1 punct)

  • În triunghiul ΔABD\Delta ABD dreptunghic în AA (AD⊥AB  ⟹  m(∢DAB)=90∘AD \perp AB \implies m(\sphericalangle DAB) = 90^\circ), avem m(∢DBA)=30∘m(\sphericalangle DBA) = 30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, lungimea catetei opuse unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din lungimea ipotenuzei BDBD:
AD=BD2  ⟹  BD=2⋅AD=2⋅6 cm=12 cmAD = \frac{BD}{2} \implies BD = 2 \cdot AD = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Punctul OO este mijlocul segmentului BDBD. Calculează perimetrul patrulaterului AOEDAOED.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Trapezul ABCD și patrulaterul AOED

  • Punctul EE este proiecția punctului DD pe dreapta BCBC, deci DE⊥BCDE \perp BC, de unde rezultă că triunghiul ΔDEB\Delta DEB este dreptunghic în EE (m(∢DEB)=90∘m(\sphericalangle DEB) = 90^\circ).
  • Deoarece triunghiurile ΔDAB\Delta DAB și ΔDEB\Delta DEB sunt dreptunghice, iar OO este mijlocul ipotenuzei comune BDBD:
    • În triunghiul dreptunghic ΔDAB\Delta DAB, AOAO este mediană corespunzătoare ipotenuzei BDBD:
AO=BD2=12 cm2=6 cmAO = \frac{BD}{2} = \frac{12\text{ cm}}{2} = 6\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔDEB\Delta DEB, EOEO este mediană corespunzătoare ipotenuzei BDBD:
EO=BD2=12 cm2=6 cmEO = \frac{BD}{2} = \frac{12\text{ cm}}{2} = 6\text{ cm}

(1 punct)

  • În triunghiul ΔDEB\Delta DEB, unghiul ∢EBD=∢CBD=30∘\sphericalangle EBD = \sphericalangle CBD = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:
DE=BD2=12 cm2=6 cmDE = \frac{BD}{2} = \frac{12\text{ cm}}{2} = 6\text{ cm}
  • Rezultă că DE=AD=6 cmDE = AD = 6\text{ cm} (sau comparând triunghiurile dreptunghice congruente ΔDAB≡ΔDEB\Delta DAB \equiv \Delta DEB, cazul I.U.).

(1 punct)

  • Laturile patrulaterului AOEDAOED au toate lungimea egală cu 6 cm6\text{ cm}:
    • AD=6 cmAD = 6\text{ cm}
    • DE=6 cmDE = 6\text{ cm}
    • EO=6 cmEO = 6\text{ cm}
    • OA=6 cmOA = 6\text{ cm}
  • Calculăm perimetrul patrulaterului AOEDAOED:
PAOED=AD+DE+EO+OA=4⋅6 cm=24 cm\mathcal{P}_{AOED} = AD + DE + EO + OA = 4 \cdot 6\text{ cm} = 24\text{ cm}

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC isoscel, cu AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm} și BC=8 cmBC = 8\text{ cm}. Punctul DD aparține laturii ACAC astfel încât BD=BCBD = BC.

Triunghiul isoscel ABC

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 821 cm28\sqrt{21}\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul segmentului BCBC. În triunghiul isoscel ΔABC\Delta ABC (AB=ACAB = AC), mediana AMAM corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AM⊥BCAM \perp BC.
  • Lungimea segmentului BMBM este:
BM=BC2=8 cm2=4 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔABM\Delta ABM (m(∢AMB)=90∘m(\sphericalangle AMB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea AMAM:
AM=AB2−BM2=102−42=100−16=84=221 cmAM = \sqrt{AB^2 - BM^2} = \sqrt{10^2 - 4^2} = \sqrt{100 - 16} = \sqrt{84} = 2\sqrt{21}\text{ cm}

(1 punct)

  • Calculăm aria triunghiului ΔABC\Delta ABC:
AABC=BC⋅AM2=8⋅2212=821 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{BC \cdot AM}{2} = \frac{8 \cdot 2\sqrt{21}}{2} = 8\sqrt{21}\text{ cm}^2

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că triunghiul ABDABD are perimetrul mai mic decât 22 cm22\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Triunghiul ABC și segmentul BD

  • În triunghiul ΔBDC\Delta BDC, avem BD=BC=8 cmBD = BC = 8\text{ cm}, deci triunghiul ΔBDC\Delta BDC este isoscel de bază CDCD, având m(∢BDC)=m(∢BCD)m(\sphericalangle BDC) = m(\sphericalangle BCD).
  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC isoscel de bază BCBC, unghiurile de la bază sunt congruente: m(∢ABC)=m(∢ACB)m(\sphericalangle ABC) = m(\sphericalangle ACB).
  • Triunghiurile ΔABC\Delta ABC și ΔBDC\Delta BDC au unghiul ∢C\sphericalangle C comun și sunt ambele triunghiuri isoscele cu unghiurile de la bază congruente, deci sunt asemenea (ΔABC∼ΔBDC\Delta ABC \sim \Delta BDC, cazul U.U.):
ABBD=BCDC  ⟺  108=8DC\frac{AB}{BD} = \frac{BC}{DC} \iff \frac{10}{8} = \frac{8}{DC}

(1 punct)

  • Aflăm lungimea segmentului DCDC:
DC=8⋅810=6410=6,4 cmDC = \frac{8 \cdot 8}{10} = \frac{64}{10} = 6{,}4\text{ cm}
  • Punctul DD aparține laturii AC=10 cmAC = 10\text{ cm}, deci lungimea segmentului ADAD este:
AD=AC−DC=10 cm−6,4 cm=3,6 cmAD = AC - DC = 10\text{ cm} - 6{,}4\text{ cm} = 3{,}6\text{ cm}
  • Calculăm perimetrul triunghiului ΔABD\Delta ABD:
PΔABD=AB+BD+AD=10 cm+8 cm+3,6 cm=21,6 cm\mathcal{P}_{\Delta ABD} = AB + BD + AD = 10\text{ cm} + 8\text{ cm} + 3{,}6\text{ cm} = 21{,}6\text{ cm}
  • Deoarece 21,6<2221{,}6 < 22, rezultă că perimetrul triunghiului ABDABD este mai mic decât 22 cm22\text{ cm}.

(2 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctele M,N,PM, N, P și QQ aparțin segmentelor AB,BC,CDAB, BC, CD, respectiv ADAD, astfel încât AM=BN=CP=DQ=2 cmAM = BN = CP = DQ = 2\text{ cm}.

Tetraedrul regulat ABCD

(2p) a) Demonstrează că unghiul dintre dreptele MNMN și ACAC are măsura de 30∘30^\circ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Toate muchiile tetraedrului regulat ABCDABCD au lungimea de 6 cm6\text{ cm}, iar toate fețele sunt triunghiuri echilaterale.
  • În triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC, avem AB=BC=AC=6 cmAB = BC = AC = 6\text{ cm}.
  • Punctele M∈ABM \in AB și N∈BCN \in BC au AM=2 cmAM = 2\text{ cm} și BN=2 cmBN = 2\text{ cm}, deci MB=AB−AM=6−2=4 cmMB = AB - AM = 6 - 2 = 4\text{ cm} și NC=BC−BN=6−2=4 cmNC = BC - BN = 6 - 2 = 4\text{ cm}.
  • Considerăm punctul EE mijlocul segmentului NCNC. Atunci:
NE=EC=4 cm2=2 cm  ⟹  BE=BN+NE=2+2=4 cmNE = EC = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm} \implies BE = BN + NE = 2 + 2 = 4\text{ cm}
  • Verificăm rapoartele pe laturile triunghiului ΔABC\Delta ABC:
BMBA=46=23șiBEBC=46=23\frac{BM}{BA} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3} \quad \text{și} \quad \frac{BE}{BC} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3}
  • Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul ΔABC\Delta ABC, rezultă că ME∥ACME \parallel AC.

(1 punct)

  • Deoarece ME∥ACME \parallel AC, unghiul dintre dreptele MNMN și ACAC este unghiul dintre dreptele MNMN și MEME, adică ∢(MN,AC)=m(∢NME)\sphericalangle(MN, AC) = m(\sphericalangle NME).
  • În triunghiul ΔMBE\Delta MBE, avem MB=4 cmMB = 4\text{ cm}, BE=4 cmBE = 4\text{ cm} și m(∢B)=60∘m(\sphericalangle B) = 60^\circ (din triunghiul echilateral ΔABC\Delta ABC).
  • Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este triunghi echilateral, deci ΔMBE\Delta MBE este echilateral.
  • Deoarece NN este mijlocul laturii BEBE (BN=NE=2 cmBN = NE = 2\text{ cm}), segmentul MNMN este mediană în triunghiul echilateral ΔMBE\Delta MBE.
  • Într-un triunghi echilateral, mediana este și bisectoare a unghiului opus:
m(∢NME)=m(∢BME)2=60∘2=30∘m(\sphericalangle NME) = \frac{m(\sphericalangle BME)}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Așadar, măsura unghiului dintre dreptele MNMN și ACAC este de 30∘30^\circ.

(1 punct)

(3p) b) Punctul OO este mijlocul segmentului MPMP. Demonstrează că dreapta MPMP este perpendiculară pe planul (NOQ)(NOQ).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Tetraedrul regulat ABCD și planul (NOQ)

  • Analizăm triunghiurile formate pe cele patru fețe ale tetraedrului regulat:
    • În triunghiul ΔBMN\Delta BMN: BM=4 cmBM = 4\text{ cm}, BN=2 cmBN = 2\text{ cm} și m(∢B)=60∘m(\sphericalangle B) = 60^\circ.
    • În triunghiul ΔCNP\Delta CNP: CN=4 cmCN = 4\text{ cm}, CP=2 cmCP = 2\text{ cm} și m(∢C)=60∘m(\sphericalangle C) = 60^\circ.
    • În triunghiul ΔDPQ\Delta DPQ: DP=4 cmDP = 4\text{ cm}, DQ=2 cmDQ = 2\text{ cm} și m(∢D)=60∘m(\sphericalangle D) = 60^\circ.
    • În triunghiul ΔAQM\Delta AQM: AQ=4 cmAQ = 4\text{ cm}, AM=2 cmAM = 2\text{ cm} și m(∢A)=60∘m(\sphericalangle A) = 60^\circ.
  • Toate aceste triunghiuri au câte două laturi de 4 cm4\text{ cm} și 2 cm2\text{ cm}, cu unghiul cuprins între ele de 60∘60^\circ, deci sunt congruente (cazul L.U.L.):
ΔBMN≡ΔCNP≡ΔDPQ≡ΔAQM\Delta BMN \equiv \Delta CNP \equiv \Delta DPQ \equiv \Delta AQM
  • Din congruența acestor triunghiuri rezultă congruența laturilor:
MN=NP=PQ=QM=23 cmMN = NP = PQ = QM = 2\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

  • În triunghiul ΔMNP\Delta MNP, avem MN=NP=23 cmMN = NP = 2\sqrt{3}\text{ cm}, deci ΔMNP\Delta MNP este triunghi isoscel cu baza MPMP.
    • Deoarece OO este mijlocul segmentului MPMP, mediana NONO este și înălțime în triunghiul isoscel ΔMNP\Delta MNP:
NO⊥MPNO \perp MP
  • În triunghiul ΔMQP\Delta MQP, avem QM=QP=23 cmQM = QP = 2\sqrt{3}\text{ cm}, deci ΔMQP\Delta MQP este triunghi isoscel cu baza MPMP.
    • Deoarece OO este mijlocul segmentului MPMP, mediana QOQO este și înălțime în triunghiul isoscel ΔMQP\Delta MQP:
QO⊥MPQO \perp MP
  • Dreptele NONO și QOQO sunt două drepte concurente în punctul OO, ambele conținute în planul (NOQ)(NOQ) (NO,QO⊂(NOQ)NO, QO \subset (NOQ), NO∩QO={O}NO \cap QO = \{O\}).
  • Deoarece o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe plan, rezultă:
MP⊥(NOQ)MP \perp (NOQ)

(2 puncte)