BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 8

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 8

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 8


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 20−20:420 - 20 : 4 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 44
c) 1515
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor matematice: mai întâi se efectuează împărțirea, apoi scăderea:
20:4=520 : 4 = 5
  • Efectuăm scăderea:
20−5=1520 - 5 = 15
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Dacă 30100⋅x=3\frac{30}{100} \cdot x = 3, atunci xx este egal cu: (5p)

a) 0,90{,}9
b) 1010
c) 3030
d) 100100

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm fracția 30100\frac{30}{100} prin 1010:
310⋅x=3\frac{3}{10} \cdot x = 3
  • Înmulțim ambele părți ale egalității cu 1010:
3x=303x = 30
  • Împărțim prin 33:
x=303=10x = \frac{30}{3} = 10
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Suma dintre cel mai mare element și cel mai mic element ale mulțimii A={−5,−4,−2,0,8,9,12}A = \{-5, -4, -2, 0, 8, 9, 12\} este egală cu: (5p)

a) −17-17
b) −7-7
c) 77
d) 1717

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm elementele extreme ale mulțimii finite AA:
    • Cel mai mic element (minimul) este numărul negativ cel mai îndepărtat de origine: −5-5.
    • Cel mai mare element (maximul) este cel mai mare număr pozitiv: 1212.
  • Calculăm suma cerută:
12+(−5)=12−5=712 + (-5) = 12 - 5 = 7
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Dintre numerele 18,0918{,}09, 18,118{,}1, 18,09918{,}099 și 18,099918{,}0999, cel mai mare este: (5p)

a) 18,0918{,}09
b) 18,118{,}1
c) 18,09918{,}099
d) 18,099918{,}0999

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm fracțiile zecimale aliniindu-le la același număr de zecimale (patru zecimale):
    • 18,09=18,090018{,}09 = 18{,}0900
    • 18,1=18,100018{,}1 = 18{,}1000
    • 18,099=18,099018{,}099 = 18{,}0990
    • 18,0999=18,099918{,}0999 = 18{,}0999
  • Deoarece partea întreagă este aceeași (1818), comparăm cifra zecimilor:
    • La 18,118{,}1, cifra zecimilor este 11.
    • La celelalte trei numere, cifra zecimilor este 00.
  • Cum 1>01 > 0, numărul cel mai mare este 18,118{,}1.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Se consideră mulțimea B={x∈N∗∣x−2≤1}B = \{x \in \mathbb{N}^* \mid x - 2 \leq 1\}. Dintre următoarele mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii BB prin enumerarea elementelor sale este: (5p)

a) {1,2,3}\{1, 2, 3\}
b) {0,1,2,3}\{0, 1, 2, 3\}
c) {0,1,2}\{0, 1, 2\}
d) {1,2}\{1, 2\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor reale:
x−2≤1  ⟺  x≤1+2  ⟺  x≤3x - 2 \leq 1 \iff x \leq 1 + 2 \iff x \leq 3
  • Deoarece x∈N∗x \in \mathbb{N}^* (mulțimea numerelor naturale nenule, adică x≥1x \geq 1 și xx număr întreg):
x∈{1,2,3}x \in \{1, 2, 3\}
  • Astfel, scrierea mulțimii BB prin enumerarea elementelor sale este:
B={1,2,3}B = \{1, 2, 3\}
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Pentru a organiza festivitățile pentru ziua școlii, se hotărăște ca orele de curs să dureze câte 4040 de minute, iar pauzele dintre ore câte 55 minute. Programul începe la ora 8:008{:}00, iar clasa a VIII-a are șase ore de curs. Astfel, afirmația „Elevii clasei a VIII-a vor termina cele șase ore de curs la ora 1212 și 2525 de minute.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Clasa a VIII-a are 66 ore de curs a câte 4040 de minute:
6⋅40 minute=240 minute6 \cdot 40\text{ minute} = 240\text{ minute}
  • Între cele 66 ore de curs sunt 6−1=56 - 1 = 5 pauze a câte 55 minute:
5⋅5 minute=25 minute5 \cdot 5\text{ minute} = 25\text{ minute}
  • Durata totală a programului școlar este:
240 minute+25 minute=265 minute240\text{ minute} + 25\text{ minute} = 265\text{ minute}
  • Transformăm 265265 de minute în ore și minute:
265 minute=4⋅60 minute+25 minute=4 ore și 25 minute265\text{ minute} = 4 \cdot 60\text{ minute} + 25\text{ minute} = 4\text{ ore și } 25\text{ minute}
  • Adăugăm durata la ora de începere (8:008{:}00):
8:00+4 ore și 25 minute=12:258{:}00 + 4\text{ ore și } 25\text{ minute} = 12{:}25
  • Elevii termină într-adevăr la ora 1212 și 2525 de minute, deci afirmația este adevărată.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE, care sunt coliniare în această ordine, astfel încât AB=1 cmAB = 1\text{ cm}, BC=2 cmBC = 2\text{ cm}, CD=3 cmCD = 3\text{ cm} și DE=4 cmDE = 4\text{ cm}. Punctul CC este mijlocul segmentului: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D, E

a) ADAD
b) AEAE
c) BDBD
d) BEBE

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, calculăm distanțele față de punctul CC:
    • AC=AB+BC=1 cm+2 cm=3 cmAC = AB + BC = 1\text{ cm} + 2\text{ cm} = 3\text{ cm}
    • CD=3 cmCD = 3\text{ cm}
  • Deoarece A,C,DA, C, D sunt coliniare în această ordine și AC=CD=3 cmAC = CD = 3\text{ cm}, rezultă că punctul CC este mijlocul segmentului ADAD.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. În figura alăturată unghiurile AOBAOB, BOCBOC și COACOA, formate în jurul punctului OO, au măsurile egale, iar semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB. Măsura unghiului CODCOD este egală cu: (5p)

Unghiurile in jurul punctului O si bisectoarea OD

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de 360∘360^\circ:
∢AOB+∢BOC+∢COA=360∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COA = 360^\circ
  • Deoarece unghiurile au măsurile egale:
∢AOB=∢BOC=∢COA=360∘3=120∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle BOC = \sphericalangle COA = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ
  • Semidreapta [OD[OD este bisectoarea unghiului ∠AOB\angle AOB, deci:
∢DOB=∢AOB2=120∘2=60∘\sphericalangle DOB = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Măsura unghiului ∠COD\angle COD este suma măsurilor unghiurilor adiacente ∠BOC\angle BOC și ∠DOB\angle DOB:
∢COD=∢BOC+∢DOB=120∘+60∘=180∘\sphericalangle COD = \sphericalangle BOC + \sphericalangle DOB = 120^\circ + 60^\circ = 180^\circ
  • Semidreptele [OC[OC și [OD[OD sunt semidrepte opuse, unghiul ∠COD\angle COD fiind unghi alungit.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu baza BCBC. Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, AD=3 cmAD = 3\text{ cm} și BD=4 cmBD = 4\text{ cm}. Aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu inaltimea AD

a) 6 cm26\text{ cm}^2
b) 12 cm212\text{ cm}^2
c) 24 cm224\text{ cm}^2
d) 30 cm230\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul DD fiind mijlocul bazei BCBC, segmentul ADAD este mediană corespunzătoare bazei în triunghiul isoscel ABCABC.
  • Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AD⊥BCAD \perp BC.
  • Lungimea bazei BCBC este:
BC=2⋅BD=2⋅4 cm=8 cmBC = 2 \cdot BD = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • Calculăm aria triunghiului ABCABC:
AABC=BC⋅AD2=8⋅32=12 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{BC \cdot AD}{2} = \frac{8 \cdot 3}{2} = 12\text{ cm}^2
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB, AB∥CDAB \parallel CD, AB=160 cmAB = 160\text{ cm} și CD=100 cmCD = 100\text{ cm}. Linia mijlocie a trapezului are lungimea egală cu: (5p)

Trapezul dreptunghic ABCD

a) 100 cm100\text{ cm}
b) 130 cm130\text{ cm}
c) 160 cm160\text{ cm}
d) 260 cm260\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor sale:
Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}
  • Înlocuind AB=160 cmAB = 160\text{ cm} și CD=100 cmCD = 100\text{ cm}:
Lm=160+1002=2602=130 cmL_m = \frac{160 + 100}{2} = \frac{260}{2} = 130\text{ cm}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, măsura arcului mic ACAC este de 60∘60^\circ, iar lungimea coardei ACAC este egală cu 6 cm6\text{ cm}. Aria cercului de centru OO și rază OAOA este egală cu: (5p)

Diametrele AB si CD in cerc

a) 6π cm26\pi\text{ cm}^2
b) 16π cm216\pi\text{ cm}^2
c) 18π cm218\pi\text{ cm}^2
d) 36π cm236\pi\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul la centru ∠AOC\angle AOC subîntinde arcul mic ACAC, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:
∢AOC=AC^=60∘\sphericalangle AOC = \widehat{AC} = 60^\circ
  • Segmentele OAOA și OCOC sunt raze în cercul de centru OO, deci OA=OC=ROA = OC = R.
  • Triunghiul OACOAC este isoscel cu OA=OCOA = OC și are un unghi de 60∘60^\circ, prin urmare este triunghi echilateral:
OA=OC=AC=6 cm  ⟹  R=6 cmOA = OC = AC = 6\text{ cm} \implies R = 6\text{ cm}
  • Calculăm aria cercului:
Acerc=πR2=π⋅62=36π cm2\mathcal{A}_{\text{cerc}} = \pi R^2 = \pi \cdot 6^2 = 36\pi\text{ cm}^2
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor B′D′B'D' și ACAC este egală cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse ABCDABCD și A′B′C′D′A'B'C'D' sunt pătrate paralele, deci dreapta B′D′B'D' este paralelă cu dreapta BDBD:
B′D′∥BDB'D' \parallel BD
  • Unghiul dintre dreptele B′D′B'D' și ACAC este unghiul dintre dreptele paralele BDBD și ACAC:
∢(B′D′,AC)=∢(BD,AC)\sphericalangle(B'D', AC) = \sphericalangle(BD, AC)
  • Drepturile ACAC și BDBD sunt diagonalele pătratului de bază ABCDABCD.
  • Diagonalele unui pătrat sunt perpendiculare:
AC⊥BD  ⟹  ∢(BD,AC)=90∘AC \perp BD \implies \sphericalangle(BD, AC) = 90^\circ
  • Prin urmare, măsura unghiului dreptelor B′D′B'D' și ACAC este 90∘90^\circ.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dublul unui număr întreg nn este cu 66 mai mare decât jumătatea acestui număr.

(2p) a) Este posibil ca nn să fie egal cu 88? Justifică răspunsul dat.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dacă n=8n = 8, calculăm dublul și jumătatea numărului:
    • Dublul lui 88 este 2⋅8=162 \cdot 8 = 16.
    • Jumătatea lui 88 este 82=4\frac{8}{2} = 4.

(1 punct)

  • Verificăm relația din enunț (dublul trebuie să fie cu 66 mai mare decât jumătatea):
4+6=10≠164 + 6 = 10 \neq 16
  • Deoarece 16≠1016 \neq 10, rezultă că nu este posibil ca nn să fie egal cu 88.

(1 punct)

(3p) b) Determină numărul natural mm al cărui pătrat este nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem ecuația corespunzătoare enunțului:
2n=n2+62n = \frac{n}{2} + 6
  • Înmulțim ambii membri ai ecuației cu 22 pentru a elimina numitorul:
4n=n+12  ⟺  4n−n=12  ⟺  3n=12  ⟺  n=44n = n + 12 \iff 4n - n = 12 \iff 3n = 12 \iff n = 4
  • Din ipoteză, mm este un număr natural al cărui pătrat este nn:
m2=n  ⟺  m2=4m^2 = n \iff m^2 = 4

(2 puncte)

  • Deoarece m∈Nm \in \mathbb{N}, soluția este:
m=2m = 2

(1 punct)


2. Se consideră expresia

E(x)=2(x+3)2−(2+x)(x−2)−2(5x+7)−7E(x) = 2(x + 3)^2 - (2 + x)(x - 2) - 2(5x + 7) - 7

unde xx este număr real.

(3p) a) Arată că E(3−1)=3E(\sqrt{3} - 1) = 3.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):
    • 2(x+3)2=2(x2+6x+9)=2x2+12x+182(x + 3)^2 = 2(x^2 + 6x + 9) = 2x^2 + 12x + 18
    • −(2+x)(x−2)=−(x+2)(x−2)=−(x2−4)=−x2+4-(2 + x)(x - 2) = -(x + 2)(x - 2) = -(x^2 - 4) = -x^2 + 4
    • −2(5x+7)=−10x−14-2(5x + 7) = -10x - 14
  • Înlocuim termenii dezvoltați în E(x)E(x):
E(x)=2x2+12x+18−x2+4−10x−14−7E(x) = 2x^2 + 12x + 18 - x^2 + 4 - 10x - 14 - 7
  • Reducem termenii asemenea:
E(x)=(2x2−x2)+(12x−10x)+(18+4−14−7)=x2+2x+1=(x+1)2E(x) = (2x^2 - x^2) + (12x - 10x) + (18 + 4 - 14 - 7) = x^2 + 2x + 1 = (x + 1)^2

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)

  • Calculăm valoarea expresiei pentru x=3−1x = \sqrt{3} - 1:
E(3−1)=((3−1)+1)2=(3)2=3E(\sqrt{3} - 1) = ((\sqrt{3} - 1) + 1)^2 = (\sqrt{3})^2 = 3

(1 punct)

(2p) b) Demonstrează că E(−1)⋅E(0)⋅E(1)⋅E(2)⋯⋅E(2021)=0E(-1) \cdot E(0) \cdot E(1) \cdot E(2) \dots \cdot E(2021) = 0.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind forma restrânsă E(x)=(x+1)2E(x) = (x + 1)^2, calculăm E(−1)E(-1):
E(−1)=(−1+1)2=02=0E(-1) = (-1 + 1)^2 = 0^2 = 0

(1 punct)

  • Produsul cerut conține factorul E(−1)E(-1):
E(−1)⋅E(0)⋅E(1)⋅E(2)⋯⋅E(2021)=0⋅E(0)⋅E(1)⋅E(2)⋯⋅E(2021)=0E(-1) \cdot E(0) \cdot E(1) \cdot E(2) \dots \cdot E(2021) = 0 \cdot E(0) \cdot E(1) \cdot E(2) \dots \cdot E(2021) = 0

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−3f(x) = x - 3.

(2p) a) Arată că punctul A(3+32,3−32)A\left(\frac{3 + \sqrt{3}}{2}, \frac{\sqrt{3} - 3}{2}\right) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff în sistemul de coordonate xOyxOy.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul A(xA,yA)A(x_A, y_A) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(xA)=yAf(x_A) = y_A.
  • Calculăm valoarea funcției în abscisa punctului:
f(3+32)=3+32−3f\left(\frac{3 + \sqrt{3}}{2}\right) = \frac{3 + \sqrt{3}}{2} - 3

(1 punct)

  • Aducem la numitor comun:
f(3+32)=3+3−62=3−32f\left(\frac{3 + \sqrt{3}}{2}\right) = \frac{3 + \sqrt{3} - 6}{2} = \frac{\sqrt{3} - 3}{2}
  • Deoarece f(xA)=yAf(x_A) = y_A, rezultă că punctul A(3+32,3−32)A\left(\frac{3 + \sqrt{3}}{2}, \frac{\sqrt{3} - 3}{2}\right) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff.

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că dreapta ce trece prin originea sistemului de coordonate xOyxOy și prin mijlocul segmentului cu capetele în punctele de intersecție ale reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele de coordonate este perpendiculară pe acest segment.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Graficul funcției f și perpendiculara din origine

  • Determinăm intersecția graficului funcției ff cu axa OxOx:
f(x)=0  ⟺  x−3=0  ⟺  x=3  ⟹  A(3,0)∈Oxf(x) = 0 \iff x - 3 = 0 \iff x = 3 \implies A(3, 0) \in Ox

Lungimea segmentului format pe semiaxa pozitivă este OA=3OA = 3.

  • Determinăm intersecția graficului funcției ff cu axa OyOy:
x=0  ⟹  f(0)=−3  ⟹  B(0,−3)∈Oyx = 0 \implies f(0) = -3 \implies B(0, -3) \in Oy

Lungimea segmentului format pe semiaxa negativă este OB=∣−3∣=3OB = |-3| = 3.

(2 puncte)

  • Deoarece axele de coordonate sunt perpendiculare (Ox⊥OyOx \perp Oy), triunghiul ΔAOB\Delta AOB este dreptunghic în OO cu m(∢AOB)=90∘m(\sphericalangle AOB) = 90^\circ.
  • Cum OA=OB=3OA = OB = 3, triunghiul ΔAOB\Delta AOB este dreptunghic isoscel cu baza (ipotenuza) ABAB.
  • Fie MM mijlocul ipotenuzei ABAB. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime.
  • Prin urmare, mediana OMOM este perpendiculară pe ABAB (OM⊥ABOM \perp AB).
  • Dreapta ce trece prin originea OO și prin mijlocul MM al segmentului ABAB este perpendiculară pe segmentul ABAB.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=24 cmAB = 24\text{ cm}, CD=8 cmCD = 8\text{ cm} și AD=10 cmAD = 10\text{ cm}. Dreptele ADAD și BCBC se intersectează în punctul EE, iar punctele MM și NN sunt situate pe dreapta ABAB astfel încât DM⊥ABDM \perp AB și EN⊥ABEN \perp AB.

Trapezul isoscel ABCD si punctul de intersectie E

(2p) a) Arată că segmentul ENEN este de lungime 9 cm9\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece ABCDABCD este trapez isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile de la bază sunt congruente: ∢EAB≡∢EBA\sphericalangle EAB \equiv \sphericalangle EBA.
  • Triunghiul EABEAB este isoscel de bază ABAB. Înălțimea EN⊥ABEN \perp AB este și mediană, deci NN este mijlocul segmentului ABAB:
AN=AB2=24 cm2=12 cmAN = \frac{AB}{2} = \frac{24\text{ cm}}{2} = 12\text{ cm}

(1 punct)

  • În trapezul isoscel ABCDABCD, segmentul AMAM este proiecția laturii neparalele pe baza mare:
AM=AB−CD2=24−82=8 cmAM = \frac{AB - CD}{2} = \frac{24 - 8}{2} = 8\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔAMD\Delta AMD (m(∢AMD)=90∘m(\sphericalangle AMD) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
DM=AD2−AM2=102−82=100−64=36=6 cmDM = \sqrt{AD^2 - AM^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

(1 punct)

  • Triunghiurile dreptunghice ΔAMD\Delta AMD și ΔANE\Delta ANE au unghiul ascuțit ∠A\angle A comun, deci sunt asemenea (ΔAMD∼ΔANE\Delta AMD \sim \Delta ANE):
DMEN=AMAN  ⟹  6EN=812=23\frac{DM}{EN} = \frac{AM}{AN} \implies \frac{6}{EN} = \frac{8}{12} = \frac{2}{3}
  • Rezultă lungimea segmentului ENEN:
EN=6⋅32=9 cmEN = \frac{6 \cdot 3}{2} = 9\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Știind că GG este punctul de intersecție a dreptelor ENEN și MCMC, demonstrează că GG este centrul de greutate al triunghiului ABEABE.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Trapezul ABCD și centrul de greutate G

  • Fie {T}=EN∩DC\{T\} = EN \cap DC. Deoarece DC∥ABDC \parallel AB și EN⊥ABEN \perp AB, avem EN⊥DCEN \perp DC, adică TN⊥ABTN \perp AB și TN⊥DCTN \perp DC.
  • Patrulaterul DMNTDMNT are laturile opuse paralele (DM∥TNDM \parallel TN și DT∥MNDT \parallel MN) și unghiuri drepte, deci este dreptunghi.
  • Rezultă TN=DM=6 cmTN = DM = 6\text{ cm}.
  • Calculăm lungimile segmentelor MNMN și TCTC:
    • MN=AN−AM=12 cm−8 cm=4 cmMN = AN - AM = 12\text{ cm} - 8\text{ cm} = 4\text{ cm}
    • TT fiind mijlocul bazei mici CDCD, TC=CD2=8 cm2=4 cmTC = \frac{CD}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}
  • Deoarece MN∥TCMN \parallel TC, segmentele MCMC și TNTN se intersectează în punctul GG. Comparăm triunghiurile ΔMNG\Delta MNG și ΔCTG\Delta CTG:
    • MN=TC=4 cmMN = TC = 4\text{ cm}
    • ∢GNM≡∢GTC=90∘\sphericalangle GNM \equiv \sphericalangle GTC = 90^\circ
    • ∢GMN≡∢GCT\sphericalangle GMN \equiv \sphericalangle GCT (unghiuri alterne interne pentru MN∥TCMN \parallel TC și secanta MCMC)
  • Rezultă ΔMNG≡ΔCTG\Delta MNG \equiv \Delta CTG (cazul C.U.), de unde:
GN=GTGN = GT
  • Deoarece G∈TNG \in TN și TN=6 cmTN = 6\text{ cm}:
GN=TN2=6 cm2=3 cmGN = \frac{TN}{2} = \frac{6\text{ cm}}{2} = 3\text{ cm}

(1 punct)

  • Calculăm distanța de la vârful EE la punctul GG:
EG=EN−GN=9 cm−3 cm=6 cmEG = EN - GN = 9\text{ cm} - 3\text{ cm} = 6\text{ cm}
  • Raportul în care punctul GG împarte segmentul ENEN este:
EGGN=63=2  ⟺  EGEN=69=23\frac{EG}{GN} = \frac{6}{3} = 2 \iff \frac{EG}{EN} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}
  • În triunghiul isoscel ABEABE, ENEN este înălțime pe baza ABAB, deci este și mediană.
  • Punctul GG este situat pe mediana ENEN la 23\frac{2}{3} din lungimea medianei față de vârful EE (și 13\frac{1}{3} față de bază), prin urmare GG este centrul de greutate al triunghiului ABEABE.

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, în care măsura unghiului BB este de 30∘30^\circ și AC=12 cmAC = 12\text{ cm}. Punctul DD este simetricul punctului AA față de punctul CC.

Triunghiul dreptunghic ABC si simetricul D

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 723 cm272\sqrt{3}\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC dreptunghic în AA, unghiul ∠B=30∘\angle B = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
AC=BC2  ⟹  BC=2⋅AC=2⋅12 cm=24 cmAC = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AC = 2 \cdot 12\text{ cm} = 24\text{ cm}
  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta ABAB:
AB=BC2−AC2=242−122=576−144=432=123 cmAB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{24^2 - 12^2} = \sqrt{576 - 144} = \sqrt{432} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic ABCABC:
AABC=AB⋅AC2=123⋅122=723 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{12\sqrt{3} \cdot 12}{2} = 72\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)

(3p) b) Calculează distanța de la punctul DD la dreapta BCBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Triunghiul ABC și distanța de la D la BC

  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC dreptunghic în AA, suma unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ:
∢ACB=90∘−∢B=90∘−30∘=60∘\sphericalangle ACB = 90^\circ - \sphericalangle B = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Punctul DD fiind simetricul punctului AA față de punctul CC, punctul CC este mijlocul segmentului ADAD, deci punctele A,C,DA, C, D sunt coliniare și:
CD=AC=12 cmCD = AC = 12\text{ cm}
  • Fie DP⊥BCDP \perp BC, cu P∈BCP \in BC. Punctele B,C,PB, C, P fiind coliniare pe dreapta BCBC, unghiurile ∠DCP\angle DCP și ∠ACB\angle ACB sunt unghiuri opuse la vârf:
∢DCP=∢ACB=60∘\sphericalangle DCP = \sphericalangle ACB = 60^\circ

(1 punct)

  • În triunghiul dreptunghic ΔDPC\Delta DPC (m(∢DPC)=90∘m(\sphericalangle DPC) = 90^\circ), aplicăm definiția sinusului pentru unghiul ∠DCP\angle DCP:
sin⁡(∢DCP)=DPCD  ⟹  DP=CD⋅sin⁡60∘\sin(\sphericalangle DCP) = \frac{DP}{CD} \implies DP = CD \cdot \sin 60^\circ
  • Înlocuind valorile cunoscute:
DP=12⋅32=63 cmDP = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța de la punctul DD la dreapta BCBC este:
d(D,BC)=DP=63 cmd(D, BC) = DP = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(2 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm} și punctul MM este mijlocul segmentului A′BA'B.

Prisma dreapta ABCA'B'C' si punctul M

(2p) a) Arată că suma lungimilor tuturor muchiilor prismei date este egală cu 36(2+3) cm36(2 + \sqrt{3})\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prisma triunghiulară dreaptă are în total 99 muchii:
    • 66 muchii ale celor două baze triunghiulare echilaterale, fiecare de lungime AB=12 cmAB = 12\text{ cm};
    • 33 muchii laterale congruente și perpendiculare pe planele bazelor, fiecare de lungime AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm}.

(1 punct)

  • Suma lungimilor tuturor muchiilor prismei este:
S=6⋅AB+3⋅AA′=6⋅12+3⋅123=72+363 cmS = 6 \cdot AB + 3 \cdot AA' = 6 \cdot 12 + 3 \cdot 12\sqrt{3} = 72 + 36\sqrt{3}\text{ cm}
  • Dând factor comun pe 3636:
S=36(2+3) cmS = 36(2 + \sqrt{3})\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Determină sinusul unghiului dintre planele (MBC)(MBC) și (MB′C′)(MB'C').

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Unghiul dintre planele MBC și MB'C'

  • Dreapta BC⊂(MBC)BC \subset (MBC), dreapta B′C′⊂(MB′C′)B'C' \subset (MB'C'), iar bazele fiind paralele, avem BC∥B′C′BC \parallel B'C'.
  • Conform teoremei acoperișului, dreapta de intersecție a celor două plane conține punctul comun MM și este paralelă cu BCBC și B′C′B'C'.
  • Fie {N}=A′C∩AC′\{N\} = A'C \cap AC'. Fața laterală ACC′A′ACC'A' este dreptunghi, deci diagonalele se înjumătățesc, ceea ce înseamnă că NN este mijlocul segmentului A′CA'C.
  • În triunghiul ΔA′BC\Delta A'BC, MM este mijlocul lui A′BA'B și NN este mijlocul lui A′CA'C, prin urmare MNMN este linie mijlocie:
MN∥BC∥B′C′șiMN=BC2=6 cmMN \parallel BC \parallel B'C' \quad \text{și} \quad MN = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}

Astfel, dreapta MNMN este chiar dreapta de intersecție a planelor: (MBC)∩(MB′C′)=MN(MBC) \cap (MB'C') = MN.

  • Fie QQ mijlocul muchiei BCBC și PP mijlocul segmentului MNMN. Deoarece ΔABC\Delta ABC este echilateral, AQ⊥BCAQ \perp BC. Cum MN∥BCMN \parallel BC, rezultă AQ⊥MNAQ \perp MN.
  • Planul (AQA′)(AQA') este perpendicular pe dreapta BCBC, deci și pe MNMN. În acest plan, avem AP⊥MNAP \perp MN și A′P⊥MNA'P \perp MN, cu AP⊂(MB′C′)AP \subset (MB'C') și A′P⊂(MBC)A'P \subset (MBC).
  • Rezultă că unghiul dintre cele două plane este unghiul dintre cele două perpendiculare:
∢((MBC),(MB′C′))=∢(AP,A′P)\sphericalangle((MBC), (MB'C')) = \sphericalangle(AP, A'P)

(1 punct)

  • În fața mediană dreptunghiulară formată de AA′AA' și apotema AQAQ, triunghiul ΔA′AQ\Delta A'AQ este dreptunghic în AA:
    • AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm}
    • Înălțimea bazei echilaterale este AQ=AB32=1232=63 cmAQ = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Calculăm ipotenuza A′QA'Q cu teorema lui Pitagora:
A′Q=AA′2+AQ2=(123)2+(63)2=432+108=540=615 cmA'Q = \sqrt{AA'^2 + AQ^2} = \sqrt{(12\sqrt{3})^2 + (6\sqrt{3})^2} = \sqrt{432 + 108} = \sqrt{540} = 6\sqrt{15}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔA′AQ\Delta A'AQ, PP este mijlocul ipotenuzei A′QA'Q. Mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză:
AP=A′Q2=6152=315 cmAP = \frac{A'Q}{2} = \frac{6\sqrt{15}}{2} = 3\sqrt{15}\text{ cm}
  • De asemenea, A′P=PQ=315 cmA'P = PQ = 3\sqrt{15}\text{ cm}, deci ΔAPA′\Delta APA' este isoscel cu AP=A′PAP = A'P.
  • Deoarece AA′>AQAA' > AQ (123>6312\sqrt{3} > 6\sqrt{3}), unghiul ∠A′PA\angle A'PA este obtuz, astfel încât unghiul ascuțit format de dreptele APAP și A′PA'P este unghiul ∠APQ\angle APQ.

(1 punct)

  • Fie AS⊥A′QAS \perp A'Q, cu S∈A′QS \in A'Q. În ΔA′AQ\Delta A'AQ dreptunghic în AA, lungimea înălțimii ASAS este:
AS=AA′⋅AQA′Q=123⋅63615=216615=3615=12155 cmAS = \frac{AA' \cdot AQ}{A'Q} = \frac{12\sqrt{3} \cdot 6\sqrt{3}}{6\sqrt{15}} = \frac{216}{6\sqrt{15}} = \frac{36}{\sqrt{15}} = \frac{12\sqrt{15}}{5}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔASP\Delta ASP (m(∢ASP)=90∘m(\sphericalangle ASP) = 90^\circ), calculăm sinusul unghiului ∠APQ\angle APQ:
sin⁡(∢APQ)=ASAP=12155315=12155⋅1315=45\sin(\sphericalangle APQ) = \frac{AS}{AP} = \frac{\frac{12\sqrt{15}}{5}}{3\sqrt{15}} = \frac{12\sqrt{15}}{5} \cdot \frac{1}{3\sqrt{15}} = \frac{4}{5}
  • Prin urmare, sinusul unghiului dintre planele (MBC)(MBC) și (MB′C′)(MB'C') este egal cu 45\frac{4}{5}.

(1 punct)