1. Câtul împărțirii numărului 62 la 12 este numărul: (5p)
a) 2
b) 5
c) 12
d) 62
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru numerele naturale: deîmpărțitul este egal cu împărțitorul înmulțit cu câtul, adunat cu restul, unde restul este strict mai mic decât împărțitorul:
D=I⋅C+R,0≤R<I
Împărțind 62 la 12:
62=12⋅5+2
Câtul împărțirii este 5, iar restul este 2 (cu 2<12).
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. Dacă 3a=2b și b=0, atunci ba este egal cu: (5p)
a) 31
b) 21
c) 32
d) 23
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pornim de la proporția dată:
3a=2b
Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
2a=3b
Împărțim ambele părți ale egalității prin 2b (știind că b=0):
ba=23
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Numărul a este un element din mulțimea {−8,−5,0,1}. Cea mai mică valoare pe care o poate avea expresia ∣a+3∣ este egală cu: (5p)
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea modulului ∣a+3∣ pentru fiecare element al mulțimii:
Pentru a=−8: ∣−8+3∣=∣−5∣=5
Pentru a=−5: ∣−5+3∣=∣−2∣=2
Pentru a=0: ∣0+3∣=∣3∣=3
Pentru a=1: ∣1+3∣=∣4∣=4
Mulțimea valorilor obținute este {5,2,3,4}.
Cea mai mică dintre aceste valori este:
min{5,2,3,4}=2
Valoarea minimă se atinge pentru a=−5.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. Diferența dintre numerele 23 și 0,25, în această ordine, este egală cu: (5p)
a) −1
b) 1
c) 45
d) 47
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Transformăm fracția zecimală 0,25 în fracție ordinară ireductibilă:
0,25=10025=41
Calculăm diferența cerută, aducând fracțiile la numitorul comun 4:
23−0,25=23−41=46−41=45
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. Scrisă sub formă de interval, mulțimea A={x∈R∣∣x∣≤2} este egală cu: (5p)
a) [2,+∞)
b) (−∞,2]
c) (−∞,−2]
d) [−2,2]
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform proprietății modulului pentru un număr real pozitiv k, inecuația ∣x∣≤k este echivalentă cu −k≤x≤k.
Pentru inecuația ∣x∣≤2:
−2≤x≤2
Sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este intervalul închis:
A=[−2,2]
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. Andra, Sorin, Teo și Bogdan aleg câte un număr real, alegerile fiind evidențiate în tabelul de mai jos:
Andra
Sorin
Teo
Bogdan
7
5
8
3
Toți cei care au ales număr mai mare decât 2 sunt: (5p)
a) Andra, Sorin și Teo
b) Sorin, Teo și Bogdan
c) Andra, Sorin și Bogdan
d) Andra, Teo și Bogdan
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem numărul 2 sub formă de radical:
2=4
Comparăm fiecare număr din tabel cu 4:
Andra: 7>4⟺7>2 (număr mai mare decât 2)
Sorin: 5>4⟺5>2 (număr mai mare decât 2)
Teo: 8>4⟺8>2 (număr mai mare decât 2)
Bogdan: 3<4⟺3<2 (număr mai mic decât 2)
Prin urmare, cei care au ales numere strict mai mari decât 2 sunt Andra, Sorin și Teo.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare, distincte, A,B,C și D, în această ordine. Punctul D este simetricul punctului A față de punctul C, AB=2 cm și BC=3 cm. Lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 5 cm
c) 8 cm
d) 10 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A,B,C fiind coliniare în această ordine, lungimea segmentului AC este suma lungimilor segmentelor AB și BC:
AC=AB+BC=2 cm+3 cm=5 cm
Din definiția simetriei, faptul că D este simetricul punctului A față de punctul C înseamnă că C este mijlocul segmentului AD:
CD=AC=5 cm
Lungimea segmentului AD este:
AD=AC+CD=2⋅AC=2⋅5 cm=10 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
2. În figura alăturată semidreptele OM și ON sunt bisectoarele unghiurilor adiacente AOB, respectiv BOC, iar suma măsurilor unghiurilor AOB și BOC este egală cu 160∘. Măsura unghiului MON este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 80∘
c) 90∘
d) 100∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile ∠AOB și ∠BOC fiind adiacente, latura comună este semidreapta [OB, situată între semidreptele [OA și [OC.
Deoarece OM este bisectoarea unghiului ∠AOB:
∢MOB=21⋅∢AOB
Deoarece ON este bisectoarea unghiului ∠BOC:
∢BON=21⋅∢BOC
Măsura unghiului ∠MON este suma măsurilor celor două unghiuri adiacente:
∢MON=∢MOB+∢BON=21⋅∢AOB+21⋅∢BOC=21(∢AOB+∢BOC)
Înlocuind suma dată de 160∘:
∢MON=21⋅160∘=80∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. În figura alăturată punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC, măsura unghiului AOB este de 140∘ și măsura unghiului BOC este de 120∘. Măsura unghiului ABC este: (5p)
a) 50∘
b) 60∘
c) 70∘
d) 80∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul centrului O este egală cu 360∘:
∢AOB+∢BOC+∢AOC=360∘
Determinăm măsura unghiului la centru ∠AOC:
∢AOC=360∘−(140∘+120∘)=360∘−260∘=100∘
Măsura arcului mic AC⌢ este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
m(AC⌢)=∢AOC=100∘
Unghiul ∠ABC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AC⌢, deci măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:
∢ABC=2m(AC⌢)=2100∘=50∘
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. Trapezul isoscel ABCD din figura alăturată reprezintă schița unui parc, AB∥CD, AB=2,5 km, BD=2 km și BC=1,5 km. Segmentele AD,BC,AC,BD și AB reprezintă piste pentru biciclete. Tudor pornește din punctul A și parcurge, o singură dată, traseul format din segmentele AB,BC și CA, ajungând, la final, tot în punctul A. Lungimea traseului parcurs de Tudor este egală cu: (5p)
a) 4 km
b) 5,5 km
c) 6 km
d) 6,5 km
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente, prin urmare:
AC=BD=2 km
Traseul parcurs de Tudor pornește din A, trece prin B, apoi prin C și revine în A, formând perimetrul triunghiului ABC:
L=AB+BC+CA
Însumăm lungimile segmentelor:
L=2,5 km+1,5 km+2 km=6 km
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. În figura alăturată punctele distincte A,B,C și D aparțin cercului de centru O, astfel încât punctele A și D sunt de aceeași parte a dreptei BC. Unghiul BAC are măsura de 60∘. Măsura unghiului BDC este de: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A și D aparțin cercului și sunt situate de aceeași parte a coardei BC.
Unghiul ∠BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢, deci măsura arcului este:
m(BC⌢)=2⋅∢BAC=2⋅60∘=120∘
Unghiul ∠BDC este de asemenea un unghi înscris în cerc care subîntinde același arc BC⌢:
∢BDC=2m(BC⌢)=2120∘=60∘
Unghiurile înscrise în același cerc care subîntind același arc sunt congruente, deci ∢BDC=∢BAC=60∘.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Un acvariu este plin cu apă. În acvariu se scufundă complet 8 cuburi de piatră cu muchia de 0,5 dm. Din acvariu se varsă o cantitate de apă egală cu: (5p)
a) 0,5 litri
b) 1 litru
c) 1,25 litri
d) 8 litri
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Acvariul fiind inițial plin cu apă, conform principiului lui Arhimede, volumul apei dezlocuite (vărsate) este exact egal cu volumul total al corpurilor complet scufundate.
Calculăm volumul unui cub cu muchia l=0,5 dm:
Vcub=l3=(0,5 dm)3=0,125 dm3
Volumul total al celor 8 cuburi identice este:
Vtotal=8⋅Vcub=8⋅0,125 dm3=1 dm3
Știind că 1 dm3=1 litru, cantitatea de apă vărsată este de 1 litru.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Se consideră numerele reale a,b și c astfel încât suma lor este egală cu 1, iar media aritmetică a numerelor b și c este egală cu 0,25.
(2p) a) Arată că numărul a este egal cu suma dintre b și c.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din ipoteză, media aritmetică a numerelor b și c este 0,25:
ma(b,c)=2b+c=0,25⟹b+c=2⋅0,25=0,5
(1 punct)
Suma celor trei numere este a+b+c=1. Înlocuind suma b+c=0,5:
a+0,5=1⟹a=1−0,5=0,5
Deoarece a=0,5 și b+c=0,5, rezultă că:
a=b+c
(1 punct)
(3p) b) Știind, în plus, că media geometrică a lui a și 5b este 1, determină suma pătratelor numerelor a,b și c, exprimând rezultatul sub formă de fracție zecimală.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Media geometrică a numerelor a și 5b este egală cu 1:
a⋅5b=1⟹5ab=12=1⟹ab=51=0,2
Știm din subpunctul a) că a=0,5:
0,5⋅b=0,2⟹b=0,50,2=0,4
(1 punct)
Din relația b+c=0,5, determinăm numărul c:
0,4+c=0,5⟹c=0,5−0,4=0,1
(1 punct)
Calculăm suma pătratelor numerelor a,b și c:
a2+b2+c2=(0,5)2+(0,4)2+(0,1)2=0,25+0,16+0,01=0,42
(1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(2x−2)2−x(2x−2)−2(1−2)x
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(0)=2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x=0 în expresia lui E(x):
E(0)=(20−2)2−0⋅(20−2)−2(1−2)⋅0
(1 punct)
Calculăm termenii expresiei:
E(0)=(−2)2−0−0=2
(1 punct)
(3p) b) Arată că numărul N=E(n)+2⋅E(2n)+1485 este divizibil cu 7, pentru orice număr întreg n.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Prelucrăm expresia E(x) dezvoltând fiecare termen:
Primul termen:
(2x−2)2=(2x)2−2⋅2x⋅2+(2)2=2x2−2x+2
Al doilea termen:
−x(2x−2)=−2x2+x2
Al treilea termen:
−2(1−2)x=−(2−2)x=−x2+2x
Însumăm toți termenii:
E(x)=2x2−2x+2−2x2+x2−x2+2x=2
Rezultă că E(x)=2, pentru orice număr real x.
(2 puncte)
Pentru orice număr întreg n, avem E(n)=2 și E(2n)=2.
Calculăm valoarea numărului N:
N=E(n)+2⋅E(2n)+1485=2+2⋅2+1485=2+4+1485=1491
Deoarece 1491=7⋅213, rezultă că 1491⋮7.
Prin urmare, N este divizibil cu 7, oricare ar fi numărul întreg n.
(1 punct)
3. Se consideră numerele:
x=(31+21−61)⋅23șiy=(163:22)2:26 (sau (24)2:26:2…)
(2p) a) Arată că x=1.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 6:
31+21−61=62+63−61=62+3−1=64
(1 punct)
Simplificăm fracția 64=32 și efectuăm înmulțirea:
x=64⋅23=32⋅23=1
(1 punct)
(3p) b) Arată că (x−y)2022+(x−y)2021=0.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem numărul y ca putere a bazei 2, utilizând proprietățile puterilor:
y=(24)2:26:21=28:26:2=22:2=2
Calculăm diferența x−y, știind că x=1 și y=2:
x−y=1−2=−1
(2 puncte)
Înlocuim în expresia cerută:
(x−y)2022+(x−y)2021=(−1)2022+(−1)2021
Deoarece exponentul 2022 este par, (−1)2022=1, iar exponentul 2021 este impar, (−1)2021=−1:
(−1)2022+(−1)2021=1+(−1)=0
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=14 cm și AD=10 cm. Punctul M este situat pe latura CD astfel încât AM=AB. Bisectoarea unghiului BAM intersectează dreapta CD în punctul E.
(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 140 cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aria dreptunghiului este produsul dintre lungime și lățime:
AABCD=AB⋅AD
(1 punct)
Înlocuind valorile AB=14 cm și AD=10 cm:
AABCD=14⋅10=140 cm2
(1 punct)
(3p) b) Demonstrează că patrulaterul AMEB este romb.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul E aparține dreptei CD, iar în dreptunghiul ABCD laturile opuse sunt paralele, deci CD∥AB, adică ME∥AB.
Deoarece ME∥AB și secanta este AE, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢MEA=∢BAE
Semidreapta [AE este bisectoarea unghiului ∠BAM, prin urmare:
∢BAE=∢MAE
Din cele două relații rezultă că:
∢MEA=∢MAE
ceea ce arată că triunghiul MEA este isoscel de bază AE, deci:
ME=AM
(2 puncte)
Din ipoteză avem AM=AB=14 cm. Prin urmare:
ME=AB=14 cm
Patrulaterul AMEB are două laturi opuse paralele și egale (ME∥AB și ME=AB), deci AMEB este paralelogram.
În plus, laturile consecutive sunt egale: AM=AB=14 cm.
Un paralelogram cu două laturi consecutive congruente este romb, deci AMEB este romb (toate cele patru laturi sunt congruente: AM=ME=EB=BA=14 cm).
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A. Punctul M este mijlocul ipotenuzei BC, AM=6 cm și cosC=21.
(2p) a) Determină măsura unghiului ABC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece unghiul C este ascuțit și cosC=21, măsura unghiului C este:
∢C=60∘
(1 punct)
Triunghiul ABC este dreptunghic în A (∢A=90∘), deci unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢ABC=90∘−∢C=90∘−60∘=30∘
(1 punct)
(3p) b) Arată că suma distanțelor de la vârfurile triunghiului ABC la laturile opuse acestora este mai mare decât 21.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din ipotenuză:
AM=2BC⟹BC=2⋅AM=2⋅6=12 cm
În triunghiul dreptunghic ABC cu ∢C=60∘ și ∢B=30∘:
Cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
AC=2BC=6 cm
Cateta AB este:
AB=BC⋅sin60∘=12⋅23=63 cm
Distanțele de la vârfurile triunghiului la laturile opuse sunt înălțimile triunghiului:
Distanța de la vârful B la latura opusă AC este cateta AB: d(B,AC)=AB=63 cm
Distanța de la vârful C la latura opusă AB este cateta AC: d(C,AB)=AC=6 cm
Distanța de la vârful A la ipotenuza BC este înălțimea AD⊥BC (D∈BC):
AD=BCAB⋅AC=1263⋅6=33 cm
(2 puncte)
Calculăm suma celor trei distanțe:
S=d(C,AB)+d(B,AC)+d(A,BC)=AC+AB+AD=6+63+33=6+93 cm
Comparăm suma S cu 21:
6+93>21⟺93>15⟺92⋅3>15⟺243>15
Deoarece 15=225 și 243>225, avem:
93=243>225=15⟹6+93>6+15=21 cm
Rezultă că suma distanțelor de la vârfurile triunghiului ABC la laturile opuse este mai mare decât 21 cm.
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, AB=VA=6 cm. Punctul M este mijlocul muchiei BC.
(2p) a) Arată că apotema piramidei VABCD are lungimea de 33 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fețele laterale ale piramidei patrulatere regulate sunt triunghiuri isoscele congruente.
În triunghiul VBC, avem VB=VC=6 cm și BC=6 cm, deci triunghiul VBC este echilateral.
Deoarece M este mijlocul laturii BC, segmentul VM este mediană în triunghiul echilateral VBC, deci și înălțime (VM⊥BC).
Segmentul VM reprezintă apotema piramidei patrulatere regulate VABCD:
ap=VM=2l3=263=33 cm
(2 puncte)
(3p) b) Calculează distanța de la punctul M la planul (VAB).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie O centrul bazei pătratice ABCD (AC∩BD={O}). Punctul O este mijlocul diagonalei AC, iar M este mijlocul segmentului BC.
În triunghiul ABC, segmentul OM este linie mijlocie, prin urmare:
OM∥AB
Deoarece AB⊂(VAB) și OM⊂(VAB), rezultă că dreapta OM este paralelă cu planul (VAB):
OM∥(VAB)⟹d(M,(VAB))=d(O,(VAB))
(1 punct)
Fie E mijlocul muchiei AB. Triunghiul VAB fiind echilateral, apotema feței este VE⊥AB, cu VE=33 cm.
În baza pătratică ABCD, OE⊥AB, cu OE=2AB=3 cm.
Deoarece AB⊥VE și AB⊥OE, iar VE,OE⊂(VOE), rezultă că:
AB⊥(VOE)
În triunghiul dreptunghic VOE (cu VO⊥OE), construim perpendiculara OQ⊥VE, unde Q∈VE.
Deoarece AB⊥(VOE) și OQ⊂(VOE), avem OQ⊥AB.
Întrucât OQ⊥VE și OQ⊥AB, iar VE,AB⊂(VAB) sunt concurente în E, rezultă că:
OQ⊥(VAB)⟹d(O,(VAB))=OQ
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic VOE:
Înălțimea piramidei VO: în △VOA dreptunghic în O, cu OA=2AC=262=32 cm, avem:
VO=VA2−OA2=62−(32)2=36−18=18=32 cm
Înălțimea OQ corespunzătoare ipotenuzei VE în triunghiul dreptunghic VOE:
OQ=VEVO⋅OE=3332⋅3=332=336=6 cm
Prin urmare, distanța de la punctul M la planul (VAB) este: