BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 7

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 7

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 7


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Câtul împărțirii numărului 6262 la 1212 este numărul: (5p)

a) 22
b) 55
c) 1212
d) 6262

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru numerele naturale: deîmpărțitul este egal cu împărțitorul înmulțit cu câtul, adunat cu restul, unde restul este strict mai mic decât împărțitorul:
D=I⋅C+R,0≤R<ID = I \cdot C + R, \quad 0 \leq R < I
  • Împărțind 6262 la 1212:
62=12⋅5+262 = 12 \cdot 5 + 2
  • Câtul împărțirii este 55, iar restul este 22 (cu 2<122 < 12).
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Dacă a3=b2\frac{a}{3} = \frac{b}{2} și b≠0b \neq 0, atunci ab\frac{a}{b} este egal cu: (5p)

a) 13\frac{1}{3}
b) 12\frac{1}{2}
c) 23\frac{2}{3}
d) 32\frac{3}{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la proporția dată:
a3=b2\frac{a}{3} = \frac{b}{2}
  • Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
2a=3b2a = 3b
  • Împărțim ambele părți ale egalității prin 2b2b (știind că b≠0b \neq 0):
ab=32\frac{a}{b} = \frac{3}{2}
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Numărul aa este un element din mulțimea {−8,−5,0,1}\{-8, -5, 0, 1\}. Cea mai mică valoare pe care o poate avea expresia ∣a+3∣|a + 3| este egală cu: (5p)

a) 22
b) 33
c) 44
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea modulului ∣a+3∣|a + 3| pentru fiecare element al mulțimii:
    • Pentru a=−8a = -8: ∣−8+3∣=∣−5∣=5|-8 + 3| = |-5| = 5
    • Pentru a=−5a = -5: ∣−5+3∣=∣−2∣=2|-5 + 3| = |-2| = 2
    • Pentru a=0a = 0: ∣0+3∣=∣3∣=3|0 + 3| = |3| = 3
    • Pentru a=1a = 1: ∣1+3∣=∣4∣=4|1 + 3| = |4| = 4
  • Mulțimea valorilor obținute este {5,2,3,4}\{5, 2, 3, 4\}.
  • Cea mai mică dintre aceste valori este:
min⁡{5,2,3,4}=2\min\{5, 2, 3, 4\} = 2
  • Valoarea minimă se atinge pentru a=−5a = -5.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. Diferența dintre numerele 32\frac{3}{2} și 0,250{,}25, în această ordine, este egală cu: (5p)

a) −1-1
b) 11
c) 54\frac{5}{4}
d) 74\frac{7}{4}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm fracția zecimală 0,250{,}25 în fracție ordinară ireductibilă:
0,25=25100=140{,}25 = \frac{25}{100} = \frac{1}{4}
  • Calculăm diferența cerută, aducând fracțiile la numitorul comun 44:
32−0,25=32−14=64−14=54\frac{3}{2} - 0{,}25 = \frac{3}{2} - \frac{1}{4} = \frac{6}{4} - \frac{1}{4} = \frac{5}{4}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Scrisă sub formă de interval, mulțimea A={x∈R∣∣x∣≤2}A = \{x \in \mathbb{R} \mid |x| \leq 2\} este egală cu: (5p)

a) [2,+∞)[2, +\infty)
b) (−∞,2](-\infty, 2]
c) (−∞,−2](-\infty, -2]
d) [−2,2][-2, 2]

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform proprietății modulului pentru un număr real pozitiv kk, inecuația ∣x∣≤k|x| \leq k este echivalentă cu −k≤x≤k-k \leq x \leq k.
  • Pentru inecuația ∣x∣≤2|x| \leq 2:
−2≤x≤2-2 \leq x \leq 2
  • Sub formă de interval, mulțimea soluțiilor este intervalul închis:
A=[−2,2]A = [-2, 2]
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Andra, Sorin, Teo și Bogdan aleg câte un număr real, alegerile fiind evidențiate în tabelul de mai jos:

AndraSorinTeoBogdan
7\sqrt{7}5\sqrt{5}8\sqrt{8}3\sqrt{3}

Toți cei care au ales număr mai mare decât 22 sunt: (5p)

a) Andra, Sorin și Teo
b) Sorin, Teo și Bogdan
c) Andra, Sorin și Bogdan
d) Andra, Teo și Bogdan

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul 22 sub formă de radical:
2=42 = \sqrt{4}
  • Comparăm fiecare număr din tabel cu 4\sqrt{4}:
    • Andra: 7>4  ⟺  7>2\sqrt{7} > \sqrt{4} \iff \sqrt{7} > 2 (număr mai mare decât 22)
    • Sorin: 5>4  ⟺  5>2\sqrt{5} > \sqrt{4} \iff \sqrt{5} > 2 (număr mai mare decât 22)
    • Teo: 8>4  ⟺  8>2\sqrt{8} > \sqrt{4} \iff \sqrt{8} > 2 (număr mai mare decât 22)
    • Bogdan: 3<4  ⟺  3<2\sqrt{3} < \sqrt{4} \iff \sqrt{3} < 2 (număr mai mic decât 22)
  • Prin urmare, cei care au ales numere strict mai mari decât 22 sunt Andra, Sorin și Teo.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare, distincte, A,B,CA, B, C și DD, în această ordine. Punctul DD este simetricul punctului AA față de punctul CC, AB=2 cmAB = 2\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A,B,CA, B, C fiind coliniare în această ordine, lungimea segmentului ACAC este suma lungimilor segmentelor ABAB și BCBC:
AC=AB+BC=2 cm+3 cm=5 cmAC = AB + BC = 2\text{ cm} + 3\text{ cm} = 5\text{ cm}
  • Din definiția simetriei, faptul că DD este simetricul punctului AA față de punctul CC înseamnă că CC este mijlocul segmentului ADAD:
CD=AC=5 cmCD = AC = 5\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ADAD este:
AD=AC+CD=2⋅AC=2⋅5 cm=10 cmAD = AC + CD = 2 \cdot AC = 2 \cdot 5\text{ cm} = 10\text{ cm}
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


2. În figura alăturată semidreptele OMOM și ONON sunt bisectoarele unghiurilor adiacente AOBAOB, respectiv BOCBOC, iar suma măsurilor unghiurilor AOBAOB și BOCBOC este egală cu 160∘160^\circ. Măsura unghiului MONMON este egală cu: (5p)

Bisectoarele unghiurilor adiacente OM si ON

a) 40∘40^\circ
b) 80∘80^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 100∘100^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∠AOB\angle AOB și ∠BOC\angle BOC fiind adiacente, latura comună este semidreapta [OB[OB, situată între semidreptele [OA[OA și [OC[OC.
  • Deoarece OMOM este bisectoarea unghiului ∠AOB\angle AOB:
∢MOB=12⋅∢AOB\sphericalangle MOB = \frac{1}{2} \cdot \sphericalangle AOB
  • Deoarece ONON este bisectoarea unghiului ∠BOC\angle BOC:
∢BON=12⋅∢BOC\sphericalangle BON = \frac{1}{2} \cdot \sphericalangle BOC
  • Măsura unghiului ∠MON\angle MON este suma măsurilor celor două unghiuri adiacente:
∢MON=∢MOB+∢BON=12⋅∢AOB+12⋅∢BOC=12(∢AOB+∢BOC)\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB + \sphericalangle BON = \frac{1}{2} \cdot \sphericalangle AOB + \frac{1}{2} \cdot \sphericalangle BOC = \frac{1}{2}(\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC)
  • Înlocuind suma dată de 160∘160^\circ:
∢MON=12⋅160∘=80∘\sphericalangle MON = \frac{1}{2} \cdot 160^\circ = 80^\circ
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. În figura alăturată punctul OO este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC, măsura unghiului AOBAOB este de 140∘140^\circ și măsura unghiului BOCBOC este de 120∘120^\circ. Măsura unghiului ABCABC este: (5p)

Cercul circumscris triunghiului ABC

a) 50∘50^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 80∘80^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul centrului OO este egală cu 360∘360^\circ:
∢AOB+∢BOC+∢AOC=360∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle AOC = 360^\circ
  • Determinăm măsura unghiului la centru ∠AOC\angle AOC:
∢AOC=360∘−(140∘+120∘)=360∘−260∘=100∘\sphericalangle AOC = 360^\circ - (140^\circ + 120^\circ) = 360^\circ - 260^\circ = 100^\circ
  • Măsura arcului mic AC⌢\overparen{AC} este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
m(AC⌢)=∢AOC=100∘m(\overparen{AC}) = \sphericalangle AOC = 100^\circ
  • Unghiul ∠ABC\angle ABC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AC⌢\overparen{AC}, deci măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:
∢ABC=m(AC⌢)2=100∘2=50∘\sphericalangle ABC = \frac{m(\overparen{AC})}{2} = \frac{100^\circ}{2} = 50^\circ
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. Trapezul isoscel ABCDABCD din figura alăturată reprezintă schița unui parc, AB∥CDAB \parallel CD, AB=2,5 kmAB = 2{,}5\text{ km}, BD=2 kmBD = 2\text{ km} și BC=1,5 kmBC = 1{,}5\text{ km}. Segmentele AD,BC,AC,BDAD, BC, AC, BD și ABAB reprezintă piste pentru biciclete. Tudor pornește din punctul AA și parcurge, o singură dată, traseul format din segmentele AB,BCAB, BC și CACA, ajungând, la final, tot în punctul AA. Lungimea traseului parcurs de Tudor este egală cu: (5p)

Trapezul isoscel ABCD

a) 4 km4\text{ km}
b) 5,5 km5{,}5\text{ km}
c) 6 km6\text{ km}
d) 6,5 km6{,}5\text{ km}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente, prin urmare:
AC=BD=2 kmAC = BD = 2\text{ km}
  • Traseul parcurs de Tudor pornește din AA, trece prin BB, apoi prin CC și revine în AA, formând perimetrul triunghiului ABCABC:
L=AB+BC+CAL = AB + BC + CA
  • Însumăm lungimile segmentelor:
L=2,5 km+1,5 km+2 km=6 kmL = 2{,}5\text{ km} + 1{,}5\text{ km} + 2\text{ km} = 6\text{ km}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. În figura alăturată punctele distincte A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului de centru OO, astfel încât punctele AA și DD sunt de aceeași parte a dreptei BCBC. Unghiul BACBAC are măsura de 60∘60^\circ. Măsura unghiului BDCBDC este de: (5p)

Unghiuri inscrise in cerc

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele AA și DD aparțin cercului și sunt situate de aceeași parte a coardei BCBC.
  • Unghiul ∠BAC\angle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢\overparen{BC}, deci măsura arcului este:
m(BC⌢)=2⋅∢BAC=2⋅60∘=120∘m(\overparen{BC}) = 2 \cdot \sphericalangle BAC = 2 \cdot 60^\circ = 120^\circ
  • Unghiul ∠BDC\angle BDC este de asemenea un unghi înscris în cerc care subîntinde același arc BC⌢\overparen{BC}:
∢BDC=m(BC⌢)2=120∘2=60∘\sphericalangle BDC = \frac{m(\overparen{BC})}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Unghiurile înscrise în același cerc care subîntind același arc sunt congruente, deci ∢BDC=∢BAC=60∘\sphericalangle BDC = \sphericalangle BAC = 60^\circ.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Un acvariu este plin cu apă. În acvariu se scufundă complet 88 cuburi de piatră cu muchia de 0,5 dm0{,}5\text{ dm}. Din acvariu se varsă o cantitate de apă egală cu: (5p)

a) 0,5 litri0{,}5\text{ litri}
b) 1 litru1\text{ litru}
c) 1,25 litri1{,}25\text{ litri}
d) 8 litri8\text{ litri}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Acvariul fiind inițial plin cu apă, conform principiului lui Arhimede, volumul apei dezlocuite (vărsate) este exact egal cu volumul total al corpurilor complet scufundate.
  • Calculăm volumul unui cub cu muchia l=0,5 dml = 0{,}5\text{ dm}:
Vcub=l3=(0,5 dm)3=0,125 dm3V_{\text{cub}} = l^3 = (0{,}5\text{ dm})^3 = 0{,}125\text{ dm}^3
  • Volumul total al celor 88 cuburi identice este:
Vtotal=8⋅Vcub=8⋅0,125 dm3=1 dm3V_{\text{total}} = 8 \cdot V_{\text{cub}} = 8 \cdot 0{,}125\text{ dm}^3 = 1\text{ dm}^3
  • Știind că 1 dm3=1 litru1\text{ dm}^3 = 1\text{ litru}, cantitatea de apă vărsată este de 1 litru1\text{ litru}.
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Se consideră numerele reale a,ba, b și cc astfel încât suma lor este egală cu 11, iar media aritmetică a numerelor bb și cc este egală cu 0,250{,}25.

(2p) a) Arată că numărul aa este egal cu suma dintre bb și cc.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteză, media aritmetică a numerelor bb și cc este 0,250{,}25:
ma(b,c)=b+c2=0,25  ⟹  b+c=2⋅0,25=0,5m_a(b, c) = \frac{b + c}{2} = 0{,}25 \implies b + c = 2 \cdot 0{,}25 = 0{,}5

(1 punct)

  • Suma celor trei numere este a+b+c=1a + b + c = 1. Înlocuind suma b+c=0,5b + c = 0{,}5:
a+0,5=1  ⟹  a=1−0,5=0,5a + 0{,}5 = 1 \implies a = 1 - 0{,}5 = 0{,}5
  • Deoarece a=0,5a = 0{,}5 și b+c=0,5b + c = 0{,}5, rezultă că:
a=b+ca = b + c

(1 punct)

(3p) b) Știind, în plus, că media geometrică a lui aa și 5b5b este 11, determină suma pătratelor numerelor a,ba, b și cc, exprimând rezultatul sub formă de fracție zecimală.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media geometrică a numerelor aa și 5b5b este egală cu 11:
a⋅5b=1  ⟹  5ab=12=1  ⟹  ab=15=0,2\sqrt{a \cdot 5b} = 1 \implies 5ab = 1^2 = 1 \implies ab = \frac{1}{5} = 0{,}2
  • Știm din subpunctul a) că a=0,5a = 0{,}5:
0,5⋅b=0,2  ⟹  b=0,20,5=0,40{,}5 \cdot b = 0{,}2 \implies b = \frac{0{,}2}{0{,}5} = 0{,}4

(1 punct)

  • Din relația b+c=0,5b + c = 0{,}5, determinăm numărul cc:
0,4+c=0,5  ⟹  c=0,5−0,4=0,10{,}4 + c = 0{,}5 \implies c = 0{,}5 - 0{,}4 = 0{,}1

(1 punct)

  • Calculăm suma pătratelor numerelor a,ba, b și cc:
a2+b2+c2=(0,5)2+(0,4)2+(0,1)2=0,25+0,16+0,01=0,42a^2 + b^2 + c^2 = (0{,}5)^2 + (0{,}4)^2 + (0{,}1)^2 = 0{,}25 + 0{,}16 + 0{,}01 = 0{,}42

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x2−2)2−x(x2−2)−2(1−2)xE(x) = \left( \frac{x}{\sqrt{2}} - \sqrt{2} \right)^2 - x\left( \frac{x}{2} - \sqrt{2} \right) - \sqrt{2}(1 - \sqrt{2})x

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(0)=2E(0) = 2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=0x = 0 în expresia lui E(x)E(x):
E(0)=(02−2)2−0⋅(02−2)−2(1−2)⋅0E(0) = \left( \frac{0}{\sqrt{2}} - \sqrt{2} \right)^2 - 0 \cdot \left( \frac{0}{2} - \sqrt{2} \right) - \sqrt{2}(1 - \sqrt{2}) \cdot 0

(1 punct)

  • Calculăm termenii expresiei:
E(0)=(−2)2−0−0=2E(0) = (-\sqrt{2})^2 - 0 - 0 = 2

(1 punct)

(3p) b) Arată că numărul N=E(n)+2⋅E(2n)+1485N = E(n) + 2 \cdot E(2n) + 1485 este divizibil cu 77, pentru orice număr întreg nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prelucrăm expresia E(x)E(x) dezvoltând fiecare termen:
    • Primul termen:
(x2−2)2=(x2)2−2⋅x2⋅2+(2)2=x22−2x+2\left( \frac{x}{\sqrt{2}} - \sqrt{2} \right)^2 = \left( \frac{x}{\sqrt{2}} \right)^2 - 2 \cdot \frac{x}{\sqrt{2}} \cdot \sqrt{2} + (\sqrt{2})^2 = \frac{x^2}{2} - 2x + 2
  • Al doilea termen:
−x(x2−2)=−x22+x2- x\left( \frac{x}{2} - \sqrt{2} \right) = - \frac{x^2}{2} + x\sqrt{2}
  • Al treilea termen:
−2(1−2)x=−(2−2)x=−x2+2x- \sqrt{2}(1 - \sqrt{2})x = - (\sqrt{2} - 2)x = - x\sqrt{2} + 2x
  • Însumăm toți termenii:
E(x)=x22−2x+2−x22+x2−x2+2x=2E(x) = \frac{x^2}{2} - 2x + 2 - \frac{x^2}{2} + x\sqrt{2} - x\sqrt{2} + 2x = 2
  • Rezultă că E(x)=2E(x) = 2, pentru orice număr real xx.

(2 puncte)

  • Pentru orice număr întreg nn, avem E(n)=2E(n) = 2 și E(2n)=2E(2n) = 2.
  • Calculăm valoarea numărului NN:
N=E(n)+2⋅E(2n)+1485=2+2⋅2+1485=2+4+1485=1491N = E(n) + 2 \cdot E(2n) + 1485 = 2 + 2 \cdot 2 + 1485 = 2 + 4 + 1485 = 1491
  • Deoarece 1491=7⋅2131491 = 7 \cdot 213, rezultă că 1491 ⋮ 71491 \ \vdots \ 7.
  • Prin urmare, NN este divizibil cu 77, oricare ar fi numărul întreg nn.

(1 punct)


3. Se consideră numerele:

x=(13+12−16)⋅32șiy=(163:22)2:26 (sau (24)2:26:2…)x = \left( \frac{1}{3} + \frac{1}{2} - \frac{1}{6} \right) \cdot \frac{3}{2} \quad \text{și} \quad y = (16^3 : 2^2)^2 : 2^6 \text{ (sau } (2^4)^2 : 2^6 : 2 \dots \text{)}

(2p) a) Arată că x=1x = 1.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 66:
13+12−16=26+36−16=2+3−16=46\frac{1}{3} + \frac{1}{2} - \frac{1}{6} = \frac{2}{6} + \frac{3}{6} - \frac{1}{6} = \frac{2 + 3 - 1}{6} = \frac{4}{6}

(1 punct)

  • Simplificăm fracția 46=23\frac{4}{6} = \frac{2}{3} și efectuăm înmulțirea:
x=46⋅32=23⋅32=1x = \frac{4}{6} \cdot \frac{3}{2} = \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{2} = 1

(1 punct)

(3p) b) Arată că (x−y)2022+(x−y)2021=0(x - y)^{2022} + (x - y)^{2021} = 0.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul yy ca putere a bazei 22, utilizând proprietățile puterilor:
y=(24)2:26:21=28:26:2=22:2=2y = (2^4)^2 : 2^6 : 2^1 = 2^8 : 2^6 : 2 = 2^2 : 2 = 2
  • Calculăm diferența x−yx - y, știind că x=1x = 1 și y=2y = 2:
x−y=1−2=−1x - y = 1 - 2 = -1

(2 puncte)

  • Înlocuim în expresia cerută:
(x−y)2022+(x−y)2021=(−1)2022+(−1)2021(x - y)^{2022} + (x - y)^{2021} = (-1)^{2022} + (-1)^{2021}
  • Deoarece exponentul 20222022 este par, (−1)2022=1(-1)^{2022} = 1, iar exponentul 20212021 este impar, (−1)2021=−1(-1)^{2021} = -1:
(−1)2022+(−1)2021=1+(−1)=0(-1)^{2022} + (-1)^{2021} = 1 + (-1) = 0

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=14 cmAB = 14\text{ cm} și AD=10 cmAD = 10\text{ cm}. Punctul MM este situat pe latura CDCD astfel încât AM=ABAM = AB. Bisectoarea unghiului BAMBAM intersectează dreapta CDCD în punctul EE.

Dreptunghiul ABCD cu punctul M si bisectoarea AE

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 140 cm2140\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria dreptunghiului este produsul dintre lungime și lățime:
AABCD=AB⋅AD\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD

(1 punct)

  • Înlocuind valorile AB=14 cmAB = 14\text{ cm} și AD=10 cmAD = 10\text{ cm}:
AABCD=14⋅10=140 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 14 \cdot 10 = 140\text{ cm}^2

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că patrulaterul AMEBAMEB este romb.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Dreptunghiul ABCD și rombul AMEB

  • Punctul EE aparține dreptei CDCD, iar în dreptunghiul ABCDABCD laturile opuse sunt paralele, deci CD∥ABCD \parallel AB, adică ME∥ABME \parallel AB.
  • Deoarece ME∥ABME \parallel AB și secanta este AEAE, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢MEA=∢BAE\sphericalangle MEA = \sphericalangle BAE
  • Semidreapta [AE[AE este bisectoarea unghiului ∠BAM\angle BAM, prin urmare:
∢BAE=∢MAE\sphericalangle BAE = \sphericalangle MAE
  • Din cele două relații rezultă că:
∢MEA=∢MAE\sphericalangle MEA = \sphericalangle MAE

ceea ce arată că triunghiul MEAMEA este isoscel de bază AEAE, deci:

ME=AMME = AM

(2 puncte)

  • Din ipoteză avem AM=AB=14 cmAM = AB = 14\text{ cm}. Prin urmare:
ME=AB=14 cmME = AB = 14\text{ cm}
  • Patrulaterul AMEBAMEB are două laturi opuse paralele și egale (ME∥ABME \parallel AB și ME=ABME = AB), deci AMEBAMEB este paralelogram.
  • În plus, laturile consecutive sunt egale: AM=AB=14 cmAM = AB = 14\text{ cm}.
  • Un paralelogram cu două laturi consecutive congruente este romb, deci AMEBAMEB este romb (toate cele patru laturi sunt congruente: AM=ME=EB=BA=14 cmAM = ME = EB = BA = 14\text{ cm}).

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA. Punctul MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, AM=6 cmAM = 6\text{ cm} și cos⁡C=12\cos C = \frac{1}{2}.

Triunghiul ABC dreptunghic in A cu mediana AM

(2p) a) Determină măsura unghiului ABCABC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece unghiul CC este ascuțit și cos⁡C=12\cos C = \frac{1}{2}, măsura unghiului CC este:
∢C=60∘\sphericalangle C = 60^\circ

(1 punct)

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), deci unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢ABC=90∘−∢C=90∘−60∘=30∘\sphericalangle ABC = 90^\circ - \sphericalangle C = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(1 punct)

(3p) b) Arată că suma distanțelor de la vârfurile triunghiului ABCABC la laturile opuse acestora este mai mare decât 2121.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Triunghiul dreptunghic ABC cu inaltimea AD

  • Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din ipotenuză:
AM=BC2  ⟹  BC=2⋅AM=2⋅6=12 cmAM = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AM = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∢C=60∘\sphericalangle C = 60^\circ și ∢B=30∘\sphericalangle B = 30^\circ:
    • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
AC=BC2=6 cmAC = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}
  • Cateta ABAB este:
AB=BC⋅sin⁡60∘=12⋅32=63 cmAB = BC \cdot \sin 60^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Distanțele de la vârfurile triunghiului la laturile opuse sunt înălțimile triunghiului:
    • Distanța de la vârful BB la latura opusă ACAC este cateta ABAB: d(B,AC)=AB=63 cmd(B, AC) = AB = 6\sqrt{3}\text{ cm}
    • Distanța de la vârful CC la latura opusă ABAB este cateta ACAC: d(C,AB)=AC=6 cmd(C, AB) = AC = 6\text{ cm}
    • Distanța de la vârful AA la ipotenuza BCBC este înălțimea AD⊥BCAD \perp BC (D∈BCD \in BC):
AD=AB⋅ACBC=63⋅612=33 cmAD = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{12} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(2 puncte)

  • Calculăm suma celor trei distanțe:
S=d(C,AB)+d(B,AC)+d(A,BC)=AC+AB+AD=6+63+33=6+93 cmS = d(C, AB) + d(B, AC) + d(A, BC) = AC + AB + AD = 6 + 6\sqrt{3} + 3\sqrt{3} = 6 + 9\sqrt{3}\text{ cm}
  • Comparăm suma SS cu 2121:
    • 6+93>21  ⟺  93>15  ⟺  92⋅3>15  ⟺  243>156 + 9\sqrt{3} > 21 \iff 9\sqrt{3} > 15 \iff \sqrt{9^2 \cdot 3} > 15 \iff \sqrt{243} > 15
    • Deoarece 15=22515 = \sqrt{225} și 243>225243 > 225, avem:
93=243>225=15  ⟹  6+93>6+15=21 cm9\sqrt{3} = \sqrt{243} > \sqrt{225} = 15 \implies 6 + 9\sqrt{3} > 6 + 15 = 21\text{ cm}
  • Rezultă că suma distanțelor de la vârfurile triunghiului ABCABC la laturile opuse este mai mare decât 21 cm21\text{ cm}.

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza ABCDABCD, AB=VA=6 cmAB = VA = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei BCBC.

Piramida patrulatera regulata VABCD

(2p) a) Arată că apotema piramidei VABCDVABCD are lungimea de 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fețele laterale ale piramidei patrulatere regulate sunt triunghiuri isoscele congruente.
  • În triunghiul VBCVBC, avem VB=VC=6 cmVB = VC = 6\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}, deci triunghiul VBCVBC este echilateral.
  • Deoarece MM este mijlocul laturii BCBC, segmentul VMVM este mediană în triunghiul echilateral VBCVBC, deci și înălțime (VM⊥BCVM \perp BC).
  • Segmentul VMVM reprezintă apotema piramidei patrulatere regulate VABCDVABCD:
ap=VM=l32=632=33 cma_p = VM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(2 puncte)

(3p) b) Calculează distanța de la punctul MM la planul (VAB)(VAB).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Piramida patrulateră regulată VABCD cu apotemele și distanța OQ

  • Fie OO centrul bazei pătratice ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}). Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, iar MM este mijlocul segmentului BCBC.
  • În triunghiul ABCABC, segmentul OMOM este linie mijlocie, prin urmare:
OM∥ABOM \parallel AB
  • Deoarece AB⊂(VAB)AB \subset (VAB) și OM⊄(VAB)OM \not\subset (VAB), rezultă că dreapta OMOM este paralelă cu planul (VAB)(VAB):
OM∥(VAB)  ⟹  d(M,(VAB))=d(O,(VAB))OM \parallel (VAB) \implies d(M, (VAB)) = d(O, (VAB))

(1 punct)

  • Fie EE mijlocul muchiei ABAB. Triunghiul VABVAB fiind echilateral, apotema feței este VE⊥ABVE \perp AB, cu VE=33 cmVE = 3\sqrt{3}\text{ cm}.
  • În baza pătratică ABCDABCD, OE⊥ABOE \perp AB, cu OE=AB2=3 cmOE = \frac{AB}{2} = 3\text{ cm}.
  • Deoarece AB⊥VEAB \perp VE și AB⊥OEAB \perp OE, iar VE,OE⊂(VOE)VE, OE \subset (VOE), rezultă că:
AB⊥(VOE)AB \perp (VOE)
  • În triunghiul dreptunghic VOEVOE (cu VO⊥OEVO \perp OE), construim perpendiculara OQ⊥VEOQ \perp VE, unde Q∈VEQ \in VE.
  • Deoarece AB⊥(VOE)AB \perp (VOE) și OQ⊂(VOE)OQ \subset (VOE), avem OQ⊥ABOQ \perp AB.
  • Întrucât OQ⊥VEOQ \perp VE și OQ⊥ABOQ \perp AB, iar VE,AB⊂(VAB)VE, AB \subset (VAB) sunt concurente în EE, rezultă că:
OQ⊥(VAB)  ⟹  d(O,(VAB))=OQOQ \perp (VAB) \implies d(O, (VAB)) = OQ

(1 punct)

  • În triunghiul dreptunghic VOEVOE:
    • Înălțimea piramidei VOVO: în △VOA\triangle VOA dreptunghic în OO, cu OA=AC2=622=32 cmOA = \frac{AC}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}, avem:
VO=VA2−OA2=62−(32)2=36−18=18=32 cmVO = \sqrt{VA^2 - OA^2} = \sqrt{6^2 - (3\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 - 18} = \sqrt{18} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Înălțimea OQOQ corespunzătoare ipotenuzei VEVE în triunghiul dreptunghic VOEVOE:
OQ=VO⋅OEVE=32⋅333=323=363=6 cmOQ = \frac{VO \cdot OE}{VE} = \frac{3\sqrt{2} \cdot 3}{3\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{6}}{3} = \sqrt{6}\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (VAB)(VAB) este:
d(M,(VAB))=d(O,(VAB))=OQ=6 cmd(M, (VAB)) = d(O, (VAB)) = OQ = \sqrt{6}\text{ cm}

(1 punct)