BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 6

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 6

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 6


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 44−4⋅444 - 4 \cdot 4 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 2828
c) 6060
d) 160160

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația de înmulțire:
4⋅4=164 \cdot 4 = 16
  • În continuare, efectuăm scăderea:
44−16=2844 - 16 = 28
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Dacă 3x+1=1674\frac{3}{x + 1} = \frac{1}{674}, atunci numărul real xx este egal cu: (5p)

a) 33
b) 674674
c) 20212021
d) 20222022

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
1⋅(x+1)=3⋅6741 \cdot (x + 1) = 3 \cdot 674
  • Calculăm membrul drept:
3⋅674=20223 \cdot 674 = 2022
  • Obținem ecuația:
x+1=2022  ⟹  x=2022−1=2021x + 1 = 2022 \implies x = 2022 - 1 = 2021
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Produsul numerelor −18-18 și 33 este egal cu: (5p)

a) −54-54
b) −21-21
c) −15-15
d) −6-6

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Produsul a două numere reale cu semne diferite este un număr negativ:
(−18)⋅3=−(18⋅3)=−54(-18) \cdot 3 = -(18 \cdot 3) = -54
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În tabelul de mai jos este prezentată oferta cu reduceri de prețuri pentru două produse, în funcție de numărul de produse cumpărate.

ProdusePreț la cumpărarea unei bucățiReducerea acordată la cumpărarea a 4 bucățiReducerea acordată la cumpărarea a 8 bucăți
Săpun2,5 lei2{,}5\text{ lei}10%10\%12%12\%
Pastă de dinți8 lei8\text{ lei}20%20\%25%25\%

Știind că un cumpărător a achiziționat 88 bucăți de săpun și 44 bucăți de pastă de dinți, prețul total plătit de acesta în urma aplicării reducerilor este: (5p)

a) 49,6 lei49{,}6\text{ lei}
b) 45,6 lei45{,}6\text{ lei}
c) 43,2 lei43{,}2\text{ lei}
d) 32 lei32\text{ lei}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru săpun: cumpărătorul achiziționează 88 bucăți, prețul inițial fiind de 2,5 lei/bucata˘2{,}5\text{ lei/bucată}, deci prețul de bază este:
8⋅2,5=20 lei8 \cdot 2{,}5 = 20\text{ lei}
  • La achiziționarea a 88 bucăți de săpun se aplică o reducere de 12%12\%:
Reducere sa˘pun=12100⋅20=2,4 lei\text{Reducere săpun} = \frac{12}{100} \cdot 20 = 2{,}4\text{ lei} Preț achitat sa˘pun=20−2,4=17,6 lei\text{Preț achitat săpun} = 20 - 2{,}4 = 17{,}6\text{ lei}
  • Pentru pastă de dinți: cumpărătorul achiziționează 44 bucăți, prețul inițial fiind de 8 lei/bucata˘8\text{ lei/bucată}, deci prețul de bază este:
4⋅8=32 lei4 \cdot 8 = 32\text{ lei}
  • La achiziționarea a 44 bucăți de pastă de dinți se aplică o reducere de 20%20\%:
Reducere pasta˘ de dinți=20100⋅32=6,4 lei\text{Reducere pastă de dinți} = \frac{20}{100} \cdot 32 = 6{,}4\text{ lei} Preț achitat pasta˘ de dinți=32−6,4=25,6 lei\text{Preț achitat pastă de dinți} = 32 - 6{,}4 = 25{,}6\text{ lei}
  • Prețul total plătit este:
17,6+25,6=43,2 lei17{,}6 + 25{,}6 = 43{,}2\text{ lei}
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Maria scrie mulțimea formată din literele comune următoarelor trei cuvinte: matematică, gramatică, informatică. Numărul elementelor mulțimii scrise de Maria este egal cu: (5p)

a) 1111
b) 1010
c) 99
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm mulțimile literelor distincte care compun fiecare dintre cele trei cuvinte:
    • Pentru cuvântul matematică: M1={m,a,t,e,i,c,a˘}M_1 = \{\text{m}, \text{a}, \text{t}, \text{e}, \text{i}, \text{c}, \text{ă}\}
    • Pentru cuvântul gramatică: M2={g,r,a,m,t,i,c,a˘}M_2 = \{\text{g}, \text{r}, \text{a}, \text{m}, \text{t}, \text{i}, \text{c}, \text{ă}\}
    • Pentru cuvântul informatică: M3={i,n,f,o,r,m,a,t,c,a˘}M_3 = \{\text{i}, \text{n}, \text{f}, \text{o}, \text{r}, \text{m}, \text{a}, \text{t}, \text{c}, \text{ă}\}
  • Căutăm literele comune tuturor celor trei mulțimi, adică M1∩M2∩M3M_1 \cap M_2 \cap M_3:
    • Litera a\text{a}: apare în toate cele 3 cuvinte.
    • Litera m\text{m}: apare în toate cele 3 cuvinte.
    • Litera t\text{t}: apare în toate cele 3 cuvinte.
    • Litera i\text{i}: apare în toate cele 3 cuvinte.
    • Litera c\text{c}: apare în toate cele 3 cuvinte.
    • Litera a˘\text{ă}: apare în toate cele 3 cuvinte.
  • Mulțimea literelor comune este:
M={a,m,t,i,c,a˘}M = \{\text{a}, \text{m}, \text{t}, \text{i}, \text{c}, \text{ă}\}
  • Cardinalul mulțimii este ∣M∣=6|M| = 6.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Dintre următoarele secvențe de numere, cea care reprezintă o enumerare în ordine crescătoare este: (5p)

a) −2, −2, 2, 2-\sqrt{2},\ -2,\ 2,\ \sqrt{2}
b) −2, −2, 2, 2-\sqrt{2},\ -2,\ \sqrt{2},\ 2
c) −2, −2, 2, 2-2,\ -\sqrt{2},\ 2,\ \sqrt{2}
d) −2, −2, 2, 2-2,\ -\sqrt{2},\ \sqrt{2},\ 2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că 2=42 = \sqrt{4}. Deoarece 2<42 < 4, avem:
2<4=2\sqrt{2} < \sqrt{4} = 2
  • Pentru numerele negative opuse, inegalitatea își schimbă sensul:
−2=−4<−2-2 = -\sqrt{4} < -\sqrt{2}
  • Orice număr negativ este strict mai mic decât orice număr pozitiv:
−2<−2<2<2-2 < -\sqrt{2} < \sqrt{2} < 2
  • Prin urmare, ordinea crescătoare a numerelor este −2, −2, 2, 2-2,\ -\sqrt{2},\ \sqrt{2},\ 2.
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte AA și BB. Andrei trebuie să poziționeze pe segmentul ABAB punctele CC, DD și EE astfel încât:

AB=2⋅AC=4⋅AD=5⋅AEAB = 2 \cdot AC = 4 \cdot AD = 5 \cdot AE

Ordinea pe dreapta ABAB a celor 5 puncte este: (5p)

Punctele A și B pe segment

a) A−C−D−E−BA - C - D - E - B
b) A−E−D−C−BA - E - D - C - B
c) A−C−E−D−BA - C - E - D - B
d) A−E−C−D−BA - E - C - D - B

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm lungimile segmentelor ACAC, ADAD și AEAE în funcție de lungimea segmentului ABAB:
AC=AB2=0,5⋅ABAC = \frac{AB}{2} = 0{,}5 \cdot AB AD=AB4=0,25⋅ABAD = \frac{AB}{4} = 0{,}25 \cdot AB AE=AB5=0,2⋅ABAE = \frac{AB}{5} = 0{,}2 \cdot AB
  • Comparăm distanțele de la punctul inițial AA către extremitatea BB:
0,2⋅AB<0,25⋅AB<0,5⋅AB<AB  ⟹  AE<AD<AC<AB0{,}2 \cdot AB < 0{,}25 \cdot AB < 0{,}5 \cdot AB < AB \implies AE < AD < AC < AB
  • Deoarece toate punctele aparțin segmentului ABAB, parcurgând segmentul de la AA spre BB, ordinea punctelor este:
A−E−D−C−BA - E - D - C - B
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Unghiurile AOBAOB și BOCBOC sunt adiacente complementare, iar măsura unghiului BOCBOC este de 30∘30^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

a) 15∘15^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 60∘60^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Două unghiuri sunt complementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 90∘90^\circ:
∢AOB+∢BOC=90∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 90^\circ
  • Înlocuind ∢BOC=30∘\sphericalangle BOC = 30^\circ, obținem:
∢AOB=90∘−30∘=60∘\sphericalangle AOB = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC cu ipotenuza BCBC. Punctele DD, EE și FF sunt mijloacele laturilor BCBC, ABAB, respectiv ACAC.

Triunghiul dreptunghic isoscel ABC

Perimetrul patrulaterului AEDFAEDF este: (5p)

a) egal cu suma lungimilor laturilor ABAB și ACAC
b) mai mare decât suma lungimilor laturilor ABAB și ACAC
c) mai mic decât suma lungimilor laturilor ABAB și ACAC
d) mai mic decât lungimea laturii BCBC

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BCBC, deci ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ și AB=ACAB = AC.
  • EE este mijlocul laturii ABAB, deci:
AE=EB=AB2AE = EB = \frac{AB}{2}
  • FF este mijlocul laturii ACAC, deci:
AF=FC=AC2AF = FC = \frac{AC}{2}
  • DD este mijlocul ipotenuzei BCBC:
    • Segmentul DFDF unește mijloacele laturilor BCBC și ACAC, deci este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu ABAB și de lungime:
DF=AB2DF = \frac{AB}{2}
  • Segmentul DEDE unește mijloacele laturilor BCBC și ABAB, deci este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu ACAC și de lungime:
DE=AC2DE = \frac{AC}{2}
  • Calculăm perimetrul patrulaterului AEDFAEDF:
PAEDF=AE+ED+DF+FA=AB2+AC2+AB2+AC2=AB+ACP_{AEDF} = AE + ED + DF + FA = \frac{AB}{2} + \frac{AC}{2} + \frac{AB}{2} + \frac{AC}{2} = AB + AC
  • Așadar, perimetrul patrulaterului AEDFAEDF este egal cu suma lungimilor laturilor ABAB și ACAC.
  • Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentată o morișcă despre care știm că este compusă din patru triunghiuri dreptunghice, congruente, AOBAOB, CODCOD, EOFEOF și GOHGOH, dispuse astfel încât punctele BB, DD, FF și HH sunt mijloacele segmentelor OCOC, OEOE, OGOG, respectiv OAOA.

Morișca cu patru triunghiuri

Știind că AH=10 cmAH = 10\text{ cm} și că cele patru triunghiuri au fost decupate dintr-un carton, fără pierderi de material, aria suprafeței cartonului era egală cu: (5p)

a) 1 dm21\text{ dm}^2
b) 4 dm24\text{ dm}^2
c) 10 dm210\text{ dm}^2
d) 40 dm240\text{ dm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul HH este mijlocul segmentului OAOA, deci OH=AH=10 cmOH = AH = 10\text{ cm}, de unde rezultă:
OA=OH+AH=10+10=20 cmOA = OH + AH = 10 + 10 = 20\text{ cm}
  • Deoarece triunghiurile AOB,COD,EOF,GOHAOB, COD, EOF, GOH sunt dreptunghice și congruente, catetele lor mari sunt egale:
OA=OC=OE=OG=20 cmOA = OC = OE = OG = 20\text{ cm}
  • Punctul BB este mijlocul segmentului OCOC, deci:
OB=OC2=202=10 cmOB = \frac{OC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • Aria triunghiului dreptunghic AOBAOB (având catetele OAOA și OBOB) este:
A△AOB=OA⋅OB2=20⋅102=100 cm2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB}{2} = \frac{20 \cdot 10}{2} = 100\text{ cm}^2
  • Suprafața totală a cartonului este egală cu suma ariilor celor 44 triunghiuri congruente:
Atotal=4⋅A△AOB=4⋅100=400 cm2\mathcal{A}_{\text{total}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle AOB} = 4 \cdot 100 = 400\text{ cm}^2
  • Transformăm aria în decimetri pătrați (1 dm2=100 cm21\text{ dm}^2 = 100\text{ cm}^2):
400 cm2=400100 dm2=4 dm2400\text{ cm}^2 = \frac{400}{100}\text{ dm}^2 = 4\text{ dm}^2
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Segmentele ABAB și CDCD sunt două diametre perpendiculare în cercul de centru OO din figura alăturată. Punctul NN aparține acestui cerc, iar punctele MM și PP aparțin segmentelor OBOB, respectiv ODOD, astfel încât patrulaterul OMNPOMNP să fie dreptunghi. Dacă lungimea coardei ACAC este 2 cm\sqrt{2}\text{ cm}, atunci lungimea segmentului MPMP este: (5p)

Cercul cu diametre perpendiculare

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 1 cm1\text{ cm}
c) 0,5 cm0{,}5\text{ cm}
d) 2 cm\sqrt{2}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie RR raza cercului de centru OO. Segmentele OAOA și OCOC sunt raze ale cercului, deci OA=OC=ROA = OC = R.
  • Diametrele ABAB și CDCD sunt perpendiculare, prin urmare OA⊥OCOA \perp OC, adică triunghiul AOCAOC este dreptunghic isoscel în OO.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul AOCAOC:
AC2=OA2+OC2=R2+R2=2R2AC^2 = OA^2 + OC^2 = R^2 + R^2 = 2R^2
  • Înlocuind AC=2 cmAC = \sqrt{2}\text{ cm}, obținem:
(2)2=2R2  ⟹  2=2R2  ⟹  R2=1  ⟹  R=1 cm(\sqrt{2})^2 = 2R^2 \implies 2 = 2R^2 \implies R^2 = 1 \implies R = 1\text{ cm}
  • Deoarece punctul NN aparține cercului de centru OO și rază RR, segmentul ONON este o rază a cercului, deci ON=R=1 cmON = R = 1\text{ cm}.
  • Patrulaterul OMNPOMNP este dreptunghi, iar într-un dreptunghi diagonalele sunt egale:
MP=ON=1 cmMP = ON = 1\text{ cm}
  • Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă triunghiulară regulată dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', de baze ABCABC și A′B′C′A'B'C', cu muchiile ABAB și AA′AA' egale. Știind că aria laterală a prismei reprezentate este egală cu 27 cm227\text{ cm}^2, volumul aceleiași prisme este egal cu: (5p)

Prisma triunghiulară regulată

a) 3 cm33\text{ cm}^3
b) 9 cm39\text{ cm}^3
c) 2734 cm3\frac{27\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^3
d) 27 cm327\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm latura bazei cu l=ABl = AB și muchia laterală (înălțimea prismei) cu h=AA′h = AA'. Din ipoteză avem h=lh = l.
  • Prisma triunghiulară regulată are trei fețe laterale pătrate (deoarece h=lh = l), deci aria laterală este:
Alat=3⋅l2\mathcal{A}_{\text{lat}} = 3 \cdot l^2
  • Egalând cu valoarea dată:
3⋅l2=27  ⟹  l2=9  ⟹  l=3 cm3 \cdot l^2 = 27 \implies l^2 = 9 \implies l = 3\text{ cm}
  • Înălțimea prismei este h=3 cmh = 3\text{ cm}.
  • Baza ABCABC este un triunghi echilateral cu latura l=3 cml = 3\text{ cm}, având aria:
Abaza˘=l234=3234=934 cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{3^2\sqrt{3}}{4} = \frac{9\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^2
  • Volumul prismei este produsul dintre aria bazei și înălțime:
V=Abaza˘⋅h=934⋅3=2734 cm3\mathcal{V} = \mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot h = \frac{9\sqrt{3}}{4} \cdot 3 = \frac{27\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^3
  • Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Pe un lot cu suprafața de 48 m248\text{ m}^2, un agricultor a cultivat cartofi. Întreaga recoltă obținută o vinde la piață cu 1,85 lei1{,}85\text{ lei} kilogramul și încasează 266,40 lei266{,}40\text{ lei}.

(2p) a) Verifică dacă întreaga recoltă este de 150 kg150\text{ kg} de cartofi.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dacă întreaga recoltă ar fi fost de 150 kg150\text{ kg}, atunci suma încasată la vânzare ar fi fost:
150⋅1,85 lei=277,50 lei150 \cdot 1{,}85\text{ lei} = 277{,}50\text{ lei}

(1 punct)

  • Deoarece 277,50 lei≠266,40 lei277{,}50\text{ lei} \neq 266{,}40\text{ lei}, rezultă că întreaga recoltă nu este de 150 kg150\text{ kg} de cartofi.

(1 punct)

(3p) b) Află câte kilograme de cartofi au fost recoltate de pe un metru pătrat. (Se consideră că producția este aceeași pe fiecare metru pătrat al lotului.)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx cantitatea (în kilograme) de cartofi recoltată de pe un metru pătrat.
  • Suprafața totală a lotului este de 48 m248\text{ m}^2, deci cantitatea totală de cartofi recoltată este 48⋅x kg48 \cdot x\text{ kg}.
  • Înmulțind cantitatea totală cu prețul pe kilogram (1,85 lei1{,}85\text{ lei}), obținem suma totală încasată:
48⋅x⋅1,85=266,4048 \cdot x \cdot 1{,}85 = 266{,}40

(2 puncte)

  • Calculăm produsul coeficienților: 48⋅1,85=88,848 \cdot 1{,}85 = 88{,}8. Ecuația devine:
88,8⋅x=266,40  ⟹  x=266,4088,8=3 kg88{,}8 \cdot x = 266{,}40 \implies x = \frac{266{,}40}{88{,}8} = 3\text{ kg}
  • Așadar, de pe fiecare metru pătrat s-au recoltat 3 kg3\text{ kg} de cartofi.

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=2(x+3)2−(2+x)(x−2)−2(5x+7)E(x) = 2(x + 3)^2 - (2 + x)(x - 2) - 2(5x + 7)

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(−2)−8=0E(-2) - 8 = 0.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=−2x = -2 în expresia E(x)E(x):
E(−2)=2(−2+3)2−[2+(−2)](−2−2)−2[5(−2)+7]E(-2) = 2(-2 + 3)^2 - [2 + (-2)](-2 - 2) - 2[5(-2) + 7]
  • Calculăm termenii parantezelor:
−2+3=1  ⟹  2⋅12=2-2 + 3 = 1 \implies 2 \cdot 1^2 = 2 2+(−2)=0  ⟹  0⋅(−4)=02 + (-2) = 0 \implies 0 \cdot (-4) = 0 5(−2)+7=−10+7=−3  ⟹  −2⋅(−3)=+65(-2) + 7 = -10 + 7 = -3 \implies -2 \cdot (-3) = +6
  • Obținem valoarea lui E(−2)E(-2):
E(−2)=2−0+6=8E(-2) = 2 - 0 + 6 = 8

(1 punct)

  • Calculăm diferența cerută:
E(−2)−8=8−8=0E(-2) - 8 = 8 - 8 = 0

(1 punct)

(3p) b) Demonstrează că E(x)≥7E(x) \ge 7, pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):
    • (x+3)2=x2+6x+9  ⟹  2(x+3)2=2x2+12x+18(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 \implies 2(x + 3)^2 = 2x^2 + 12x + 18
    • (2+x)(x−2)=(x+2)(x−2)=x2−4  ⟹  −(2+x)(x−2)=−x2+4(2 + x)(x - 2) = (x + 2)(x - 2) = x^2 - 4 \implies -(2 + x)(x - 2) = -x^2 + 4
    • −2(5x+7)=−10x−14-2(5x + 7) = -10x - 14
  • Însumăm termenii reduși:
E(x)=(2x2+12x+18)−(x2−4)−(10x+14)E(x) = (2x^2 + 12x + 18) - (x^2 - 4) - (10x + 14) E(x)=2x2+12x+18−x2+4−10x−14E(x) = 2x^2 + 12x + 18 - x^2 + 4 - 10x - 14 E(x)=(2−1)x2+(12−10)x+(18+4−14)=x2+2x+8E(x) = (2 - 1)x^2 + (12 - 10)x + (18 + 4 - 14) = x^2 + 2x + 8

(2 puncte)

  • Rescriem expresia sub formă de pătrat perfect restrâns:
E(x)=x2+2x+1+7=(x+1)2+7E(x) = x^2 + 2x + 1 + 7 = (x + 1)^2 + 7
  • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ, avem (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.
  • Adunând 77 în ambii membri, rezultă:
E(x)=(x+1)2+7≥7E(x) = (x + 1)^2 + 7 \ge 7

pentru orice număr real xx.

(1 punct)


3. Se consideră numărul întreg a=22048−20482a = 2^{2048} - 2048^2.

(2p) a) Arată că la împărțirea numărului 20482048 cu 6464 câtul este egal cu 252^5.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm împărțirea numerelor:
2048:64=322048 : 64 = 32

(1 punct)

  • Scriem numărul 3232 ca putere a bazei 22:
32=2532 = 2^5
  • Așadar, câtul împărțirii este egal cu 252^5.

(1 punct)

(3p) b) Arată că numărul aa este un număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece 64=2664 = 2^6 și 2048:64=32=252048 : 64 = 32 = 2^5, avem:
2048=64⋅32=26⋅25=26+5=2112048 = 64 \cdot 32 = 2^6 \cdot 2^5 = 2^{6 + 5} = 2^{11}
  • Calculăm termenul al doilea al numărului aa:
20482=(211)2=211⋅2=2222048^2 = \left(2^{11}\right)^2 = 2^{11 \cdot 2} = 2^{22}

(2 puncte)

  • Numărul aa devine:
a=22048−222a = 2^{2048} - 2^{22}
  • Deoarece 2048>222048 > 22, deducem că 22048>2222^{2048} > 2^{22}, deci diferența aa este strict pozitivă:
a=222⋅(22026−1)>0a = 2^{22} \cdot \left(2^{2026} - 1\right) > 0
  • Cum aa este diferența a două numere naturale cu descăzutul mai mare decât scăzătorul, rezultă că a∈Na \in \mathbb{N}.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD. Semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABCABC, AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și CD=10 cmCD = 10\text{ cm}.

Trapezul dreptunghic ABCD

(2p) a) Știind că E∈ABE \in AB astfel încât CE⊥ABCE \perp AB, demonstrează că BE=6 cmBE = 6\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Trapezul dreptunghic ABCD cu liniile ajutătoare

  • În trapezul dreptunghic ABCDABCD, avem AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD, de unde rezultă și AD⊥CDAD \perp CD.
  • Deoarece CE⊥ABCE \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD, rezultă CE⊥CDCE \perp CD și AD∥CEAD \parallel CE.
  • Patrulaterul AECDAECD are toate unghiurile drepte, deci este dreptunghi. În dreptunghi, laturile opuse sunt congruente:
AE=CD=10 cmAE = CD = 10\text{ cm}

(1 punct)

  • Punctul EE aparține segmentului ABAB, deci:
BE=AB−AE=16−10=6 cmBE = AB - AE = 16 - 10 = 6\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Știind că PP este punctul de intersecție a laturii ABAB cu perpendiculara din CC pe dreapta BDBD, demonstrează că DP∥BCDP \parallel BC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul BCPBCP, segmentul BDBD este bisectoarea unghiului ∢PBC\sphericalangle PBC (din ipoteză, semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABCABC).
  • Tot din ipoteză, CP⊥BDCP \perp BD, prin urmare în triunghiul BCPBCP bisectoarea din vârful BB este și înălțime.
  • Rezultă că triunghiul BCPBCP este isoscel de bază CPCP, de unde:
BP=BCBP = BC

(1 punct)

  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și secanta este BDBD, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢CDB=∢ABD\sphericalangle CDB = \sphericalangle ABD
  • Dar BDBD este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC, deci ∢ABD=∢CBD\sphericalangle ABD = \sphericalangle CBD.
  • Din tranzitivitate rezultă ∢CDB=∢CBD\sphericalangle CDB = \sphericalangle CBD, ceea ce arată că triunghiul BCDBCD este isoscel de bază BDBD, adică:
BC=CDBC = CD
  • Din BP=BCBP = BC și BC=CDBC = CD obținem:
BP=CD=10 cmBP = CD = 10\text{ cm}

(1 punct)

  • Segmentele BPBP și CDCD sunt situate pe dreptele paralele ABAB și CDCD, deci BP∥CDBP \parallel CD.
  • Patrulaterul convex BCDPBCDP are două laturi opuse paralele și congruente (BP∥CDBP \parallel CD și BP=CDBP = CD), prin urmare BCDPBCDP este paralelogram.
  • Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele, deci:
DP∥BCDP \parallel BC

(1 punct)


5. În figura alăturată punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ACAC, respectiv BCBC ale unui triunghi ABCABC dreptunghic în AA, cu BC=24 cmBC = 24\text{ cm} și măsura unghiului CC egală cu 30∘30^\circ.

Triunghiul dreptunghic ABC cu mijloacele M și N

(2p) a) Determină lungimea segmentului MNMN.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana AN

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ și ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ, aplicăm teorema unghiului de 30∘30^\circ: cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
AB=BC2=242=12 cmAB = \frac{BC}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

(1 punct)

  • Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ACAC și BCBC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu ABAB:
MN=AB2=122=6 cmMN = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

(1 punct)

(3p) b) Calculează raportul dintre perimetrul triunghiului AMNAMN și perimetrul triunghiului ABCABC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, segmentul ANAN este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC (deoarece NN este mijlocul lui BCBC). Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
AN=BC2AN = \frac{BC}{2}
  • Deoarece MM este mijlocul laturii ACAC, avem:
AM=AC2AM = \frac{AC}{2}

(2 puncte)

  • Din subpunctul anterior știm că linia mijlocie MNMN are lungimea:
MN=AB2MN = \frac{AB}{2}
  • Calculăm perimetrul triunghiului AMNAMN:
P△AMN=AM+MN+AN=AC2+AB2+BC2=AB+BC+AC2=P△ABC2P_{\triangle AMN} = AM + MN + AN = \frac{AC}{2} + \frac{AB}{2} + \frac{BC}{2} = \frac{AB + BC + AC}{2} = \frac{P_{\triangle ABC}}{2}
  • Raportul perimetrelor este:
P△AMNP△ABC=12\frac{P_{\triangle AMN}}{P_{\triangle ABC}} = \frac{1}{2}

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat acoperișul unei case sub forma suprafeței laterale a piramidei patrulatere regulate VABCDVABCD, de înălțime VO=3 mVO = 3\text{ m}, în care unghiul de înclinație a acoperișului, adică unghiul dintre planul unei fețe laterale și planul bazei are măsura egală cu 30∘30^\circ. Punctul MM este mijlocul muchiei BCBC.

Acoperișul piramidal VABCD

(2p) a) Arată că AB=63 mAB = 6\sqrt{3}\text{ m}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figura geometrică de rezolvare — Piramida patrulateră regulată VABCD cu apotemele VM și OM

  • Piramida VABCDVABCD este regulată, cu baza pătratul ABCDABCD de centru OO și înălțimea VO⊥(ABC)VO \perp (ABC).
  • Deoarece MM este mijlocul muchiei bazei BCBC:
    • În triunghiul isoscel VBCVBC, mediana VMVM este și înălțime, deci VM⊥BCVM \perp BC.
    • În pătratul ABCDABCD, OM⊥BCOM \perp BC și OMOM reprezintă apotema bazei.
    • Deoarece BCBC este dreapta comună a planelor (VBC)(VBC) și (ABC)(ABC), unghiul plan corespunzător unghiului diedru dintre planul feței laterale și planul bazei este ∢VMO=30∘\sphericalangle VMO = 30^\circ.
  • Triunghiul VOMVOM este dreptunghic în OO. Aplicăm funcția trigonometrică tangentă pentru unghiul ∢VMO\sphericalangle VMO:
tg⁡(∢VMO)=VOOM  ⟹  tg⁡30∘=3OM\operatorname{tg}(\sphericalangle VMO) = \frac{VO}{OM} \implies \operatorname{tg} 30^\circ = \frac{3}{OM} 13=3OM  ⟹  OM=33 m\frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{3}{OM} \implies OM = 3\sqrt{3}\text{ m}

(1 punct)

  • Apotema bazei OMOM este egală cu jumătatea laturii pătratului ABCDABCD:
OM=AB2  ⟹  AB=2⋅OM=2⋅33=63 mOM = \frac{AB}{2} \implies AB = 2 \cdot OM = 2 \cdot 3\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ m}

(1 punct)

(3p) b) Știind că acoperișul este realizat din tablă și că proprietarul casei dorește să-l vopsească într-un singur strat cu vopsea specială pentru tablă care se vinde la bidon de 3 litri care costă 125 de lei și care, conform specificațiilor producătorului, acoperă 12 m212\text{ m}^2 la utilizarea unui litru, determină prețul minim pe care trebuie să-l achite proprietarul pentru cumpărarea cantității de vopsea necesară la bidon de 3 litri. (Pentru justificare, se poate folosi inegalitatea 1,73<3<1,741{,}73 < \sqrt{3} < 1{,}74.)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul VOMVOM dreptunghic în OO, calculăm apotema piramidei VMVM folosind funcția sinus:
sin⁡(∢VMO)=VOVM  ⟹  sin⁡30∘=3VM  ⟹  12=3VM  ⟹  VM=6 m\sin(\sphericalangle VMO) = \frac{VO}{VM} \implies \sin 30^\circ = \frac{3}{VM} \implies \frac{1}{2} = \frac{3}{VM} \implies VM = 6\text{ m}
  • Suprafața acoperișului este egală cu aria laterală a piramidei VABCDVABCD:
Alat=4⋅BC⋅VM2=2⋅BC⋅VM=2⋅63⋅6=723 m2\mathcal{A}_{\text{lat}} = 4 \cdot \frac{BC \cdot VM}{2} = 2 \cdot BC \cdot VM = 2 \cdot 6\sqrt{3} \cdot 6 = 72\sqrt{3}\text{ m}^2

(1 punct)

  • Încadrăm aria folosind inegalitatea 1,73<3<1,741{,}73 < \sqrt{3} < 1{,}74:
72⋅1,73<723<72⋅1,7472 \cdot 1{,}73 < 72\sqrt{3} < 72 \cdot 1{,}74 124,56 m2<Alat<125,28 m2124{,}56\text{ m}^2 < \mathcal{A}_{\text{lat}} < 125{,}28\text{ m}^2
  • Deoarece un litru de vopsea acoperă 12 m212\text{ m}^2, cantitatea necesară de vopsea (în litri) este:
124,5612<Vvopsea<125,2812  ⟹  10,38 litri<Vvopsea<10,44 litri\frac{124{,}56}{12} < V_{\text{vopsea}} < \frac{125{,}28}{12} \implies 10{,}38\text{ litri} < V_{\text{vopsea}} < 10{,}44\text{ litri}
  • Vopseaua se vinde la bidoane de 3 litri3\text{ litri}:
    • 3 bidoane×3 litri=9 litri<10,38 litri3\text{ bidoane} \times 3\text{ litri} = 9\text{ litri} < 10{,}38\text{ litri} (cantitate insuficientă);
    • 4 bidoane×3 litri=12 litri>10,44 litri4\text{ bidoane} \times 3\text{ litri} = 12\text{ litri} > 10{,}44\text{ litri} (cantitate suficientă).
  • Rezultă că numărul minim de bidoane de 3 litri3\text{ litri} ce trebuie cumpărate este 44.

(1 punct)

  • Prețul unui bidon fiind de 125 lei125\text{ lei}, prețul minim necesar este:
4⋅125 lei=500 lei4 \cdot 125\text{ lei} = 500\text{ lei}

(Notă didactică: În baremul oficial de notare este indicată suma de 600 de lei, calculată probabil dintr-o variantă anterioară de enunț cu prețul de 150 de lei/bidon, 4×150=600 lei4 \times 150 = 600\text{ lei}. Pe baza valorii explicite de 125 de lei/bidon din textul final al subiectului, costul corect este de 500 de lei).

(1 punct)