BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 5

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 5

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 5


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 2+3⋅(4+5)2 + 3 \cdot (4 + 5) este egal cu: (5p)

a) 1919
b) 2020
c) 2929
d) 4545

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația din paranteza rotundă:
4+5=94 + 5 = 9
  • În continuare, se efectuează operația de înmulțire:
3⋅9=273 \cdot 9 = 27
  • La final, efectuăm adunarea:
2+27=292 + 27 = 29

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Știind că xy=23\frac{x}{y} = \frac{2}{3}, atunci rezultatul calculului 3x−2y3x - 2y este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 55
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din proporția dată xy=23\frac{x}{y} = \frac{2}{3}, aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
3⋅x=2⋅y  ⟺  3x=2y3 \cdot x = 2 \cdot y \iff 3x = 2y
  • Scăzând 2y2y din ambii membri ai egalității, obținem:
3x−2y=03x - 2y = 0

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−5,4](-5, 4] este egală cu: (5p)

a) −15-15
b) −10-10
c) 00
d) 1010

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi aparținând intervalului (−5,4](-5, 4] sunt acele numere x∈Zx \in \mathbb{Z} pentru care −5<x≤4-5 < x \le 4:
{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}
  • Dintre acestea, numerele întregi negative sunt:
{−4,−3,−2,−1}\{-4, -3, -2, -1\}
  • Numărul −5-5 nu face parte din mulțime deoarece intervalul este deschis la stânga, iar numărul 00 nu este negativ.
  • Calculăm suma acestor numere:
S=(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−10S = (-4) + (-3) + (-2) + (-1) = -10

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Dintre numerele 20182019\frac{2018}{2019}, 20192020\frac{2019}{2020}, 20202021\frac{2020}{2021} și 20212022\frac{2021}{2022}, cel mai mare este: (5p)

a) 20182019\frac{2018}{2019}
b) 20192020\frac{2019}{2020}
c) 20202021\frac{2020}{2021}
d) 20212022\frac{2021}{2022}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fiecare fracție dată este subunitară și are forma nn+1\frac{n}{n+1}.
  • Putem exprima fiecare fracție prin diferența față de întregul 11:
nn+1=n+1−1n+1=1−1n+1\frac{n}{n+1} = \frac{n+1-1}{n+1} = 1 - \frac{1}{n+1}
  • Astfel, numerele se scriu:
20182019=1−12019\frac{2018}{2019} = 1 - \frac{1}{2019} 20192020=1−12020\frac{2019}{2020} = 1 - \frac{1}{2020} 20202021=1−12021\frac{2020}{2021} = 1 - \frac{1}{2021} 20212022=1−12022\frac{2021}{2022} = 1 - \frac{1}{2022}
  • Dintre două fracții cu același numărător (11), fracția cu numitorul mai mare este mai mică:
12022<12021<12020<12019\frac{1}{2022} < \frac{1}{2021} < \frac{1}{2020} < \frac{1}{2019}
  • Scăzând o cantitate mai mică din 11, obținem un rezultat mai mare:
1−12022>1−12021>1−12020>1−120191 - \frac{1}{2022} > 1 - \frac{1}{2021} > 1 - \frac{1}{2020} > 1 - \frac{1}{2019}
  • Prin urmare:
20212022>20202021>20192020>20182019\frac{2021}{2022} > \frac{2020}{2021} > \frac{2019}{2020} > \frac{2018}{2019}
  • Cel mai mare număr din șir este 20212022\frac{2021}{2022}.

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi au calculat media geometrică a numerelor 424\sqrt{2} și 222\sqrt{2} și au obținut rezultatele înregistrate în tabelul de mai jos: (5p)

ElevulRezultat
Ana44
Andrei323\sqrt{2}
Anca88
Alin1616

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este:

a) Ana
b) Andrei
c) Anca
d) Alin

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media geometrică (proporțională) a două numere reale strict pozitive aa și bb este definită prin formula:
mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}
  • Înlocuim numerele a=42a = 4\sqrt{2} și b=22b = 2\sqrt{2}:
mg=42⋅22=(4⋅2)⋅(2⋅2)=8⋅2=16=4m_g = \sqrt{4\sqrt{2} \cdot 2\sqrt{2}} = \sqrt{(4 \cdot 2) \cdot (\sqrt{2} \cdot \sqrt{2})} = \sqrt{8 \cdot 2} = \sqrt{16} = 4
  • Comparând cu valorile din tabel, observăm că Ana a obținut rezultatul 44.
  • Andrei a calculat media aritmetică: ma=42+222=32m_a = \frac{4\sqrt{2} + 2\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}.

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Ana are 14 ani14\text{ ani}, iar fratele ei are 10 ani10\text{ ani}. Ana afirmă că: „Peste trei ani, suma dintre vârsta mea și a fratelui meu va fi egală cu 27 de ani27\text{ de ani}”. Afirmația Anei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm vârstele celor doi frați peste 3 ani3\text{ ani}:
    • Vârsta Anei peste 3 ani3\text{ ani}: 14+3=17 ani14 + 3 = 17\text{ ani}.
    • Vârsta fratelui peste 3 ani3\text{ ani}: 10+3=13 ani10 + 3 = 13\text{ ani}.
  • Calculăm suma vârstelor celor doi peste 3 ani3\text{ ani}:
S=17+13=30 aniS = 17 + 13 = 30\text{ ani}
  • Deoarece 30≠2730 \neq 27, afirmația Anei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABCABC dreptunghic în AA, iar punctele D,ED, E și FF sunt mijloacele laturilor ABAB, BCBC, respectiv ACAC. Proiecția punctului EE pe ACAC este punctul: (5p)

Triunghiul ABC dreptunghic în A cu mijloacele D, E, F

a) AA
b) CC
c) DD
d) FF

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Proiecția ortogonală a unui punct EE pe dreapta ACAC este piciorul perpendicularei duse din EE pe ACAC.
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, punctul EE este mijlocul laturii BCBC, iar FF este mijlocul laturii ACAC.
  • Segmentul EFEF unește mijloacele a două laturi ale triunghiului △ABC\triangle ABC, prin urmare EFEF este linie mijlocie în triunghi:
EF∥ABEF \parallel AB
  • Deoarece triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA, catetele sunt perpendiculare: AB⊥ACAB \perp AC.
  • Din EF∥ABEF \parallel AB și AB⊥ACAB \perp AC rezultă că:
EF⊥ACEF \perp AC
  • Cum F∈ACF \in AC și EF⊥ACEF \perp AC, punctul FF este chiar piciorul perpendicularei coborâte din EE pe dreapta ACAC.
  • Astfel, proiecția punctului EE pe ACAC este punctul FF.

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată, dreptele paralele aa și bb sunt intersectate de secanta dd, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 35∘35^\circ și de 2x+5∘2x + 5^\circ. Valoarea lui xx este de: (5p)

Dreptele paralele a și b intersectate de secanta d

a) 15∘15^\circ
b) 25∘25^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 75∘75^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din configurația geometrică, cele două unghiuri evidențiate sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei determinate de dreptele paralele aa și bb tăiate de secanta dd.
  • Unghiurile interne de aceeași parte a secantei formate de două drepte paralele sunt suplementare, deci suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ:
(2x+5∘)+35∘=180∘(2x + 5^\circ) + 35^\circ = 180^\circ
  • Rezolvăm ecuația de gradul I:
2x+40∘=180∘2x + 40^\circ = 180^\circ 2x=180∘−40∘2x = 180^\circ - 40^\circ 2x=140∘  ⟹  x=140∘2=70∘2x = 140^\circ \implies x = \frac{140^\circ}{2} = 70^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ și ∢BAC=40∘\sphericalangle BAC = 40^\circ. Punctul DD aparține dreptei BCBC, astfel încât distanța dintre punctul AA și punctul DD să fie minimă. Măsura unghiului DACDAC este de: (5p)

Triunghiul ABC cu unghiurile date și distanța minimă AD

a) 10∘10^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Distanța de la un punct AA la o dreaptă BCBC este minimă de-a lungul perpendicularei coborâte din punct pe dreaptă.
  • Prin urmare, AD⊥BCAD \perp BC, deci ∢ADB=∢ADC=90∘\sphericalangle ADB = \sphericalangle ADC = 90^\circ.
  • Calculăm măsura celui de-al treilea unghi al triunghiului △ABC\triangle ABC:
∢ACB=180∘−(∢ABC+∢BAC)=180∘−(60∘+40∘)=180∘−100∘=80∘\sphericalangle ACB = 180^\circ - (\sphericalangle ABC + \sphericalangle BAC) = 180^\circ - (60^\circ + 40^\circ) = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ
  • În triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC (∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ), suma unghiurilor ascuțite este de 90∘90^\circ:
∢DAC=90∘−∢ACD=90∘−80∘=10∘\sphericalangle DAC = 90^\circ - \sphericalangle ACD = 90^\circ - 80^\circ = 10^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentată schița unei foi de tablă în formă de pătrat ABCDABCD, cu AB=2 mAB = 2\text{ m}. Un tinichigiu vrea să taie din tablă o bucată în forma triunghiului BMCBMC, unde punctul MM aparține dreptei DCDC, astfel încât aria triunghiului BMCBMC să fie un sfert din aria pătratului ABCDABCD. Lungimea segmentului CMCM este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD cu triunghiul tăiat BMC

a) 0,25 m0{,}25\text{ m}
b) 0,5 m0{,}5\text{ m}
c) 1 m1\text{ m}
d) 1,5 m1{,}5\text{ m}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm aria pătratului ABCDABCD:
AABCD=AB2=22=4 m2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 2^2 = 4\text{ m}^2
  • Aria triunghiului △BMC\triangle BMC este un sfert din aria pătratului:
A△BMC=14⋅AABCD=44=1 m2\mathcal{A}_{\triangle BMC} = \frac{1}{4} \cdot \mathcal{A}_{ABCD} = \frac{4}{4} = 1\text{ m}^2
  • Deoarece ABCDABCD este pătrat, laturile consecutive sunt perpendiculare: BC⊥CDBC \perp CD.
  • Punctul MM se află pe dreapta DCDC, prin urmare BC⊥CMBC \perp CM, iar triunghiul △BMC\triangle BMC este dreptunghic în CC.
  • Formula ariei triunghiului dreptunghic △BMC\triangle BMC cu catetele BCBC și CMCM este:
A△BMC=BC⋅CM2\mathcal{A}_{\triangle BMC} = \frac{BC \cdot CM}{2}
  • Înlocuim BC=AB=2 mBC = AB = 2\text{ m} și A△BMC=1 m2\mathcal{A}_{\triangle BMC} = 1\text{ m}^2:
1=2⋅CM2  ⟺  1=CM  ⟺  CM=1 m1 = \frac{2 \cdot CM}{2} \iff 1 = CM \iff CM = 1\text{ m}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată, BDBD este raza cercului mare de centru BB, CD=2 cmCD = 2\text{ cm} este raza cercului mic de centru CC, punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare și punctul EE aparține cercului mic, astfel încât dreapta CECE este perpendiculară pe dreapta AEAE. Distanța dintre punctele AA și EE este egală cu: (5p)

Cercurile de centre B și C cu dreapta CE perpendiculară pe AE

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
c) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare în această ordine.
  • Cercul mic are centrul în CC și raza r=CD=2 cmr = CD = 2\text{ cm}. Deoarece punctul EE se află pe cercul mic, segmentul CECE este rază a acestuia:
CE=2 cmCE = 2\text{ cm}
  • BDBD este raza cercului mare cu centrul în BB. Segmentul ADAD este diametru în cercul mare, deci BB este mijlocul segmentului ADAD, iar BA=BD=RBA = BD = R.
  • Cercul mic este tangent interior cercului mare în punctul DD, deci raza cercului mare este dublul razei cercului mic: R=BD=2⋅r=4 cmR = BD = 2 \cdot r = 4\text{ cm}.
  • Calculăm lungimea segmentului ACAC:
AC=AD−CD=2R−r=2⋅4−2=8−2=6 cmAC = AD - CD = 2R - r = 2 \cdot 4 - 2 = 8 - 2 = 6\text{ cm}
  • Conform ipotezei, CE⊥AECE \perp AE, deci triunghiul △AEC\triangle AEC este dreptunghic în EE, având ipotenuza AC=6 cmAC = 6\text{ cm} și cateta CE=2 cmCE = 2\text{ cm}.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul △AEC\triangle AEC:
AE2+CE2=AC2AE^2 + CE^2 = AC^2 AE2+22=62  ⟺  AE2+4=36  ⟺  AE2=32AE^2 + 2^2 = 6^2 \iff AE^2 + 4 = 36 \iff AE^2 = 32 AE=32=16⋅2=42 cmAE = \sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o cutie în formă de cub ABCDEFGHABCDEFGH care are suma lungimilor tuturor muchiilor egală cu 60 cm60\text{ cm}. Volumul cutiei este egal cu: (5p)

Cutia în formă de cub ABCDEFGH

a) 25 cm325\text{ cm}^3
b) 100 cm3100\text{ cm}^3
c) 125 cm3125\text{ cm}^3
d) 150 cm3150\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un cub are 1212 muchii de lungimi egale.
  • Fie ll lungimea unei muchii a cubului. Suma tuturor muchiilor este:
Smuchii=12⋅lS_{\text{muchii}} = 12 \cdot l
  • Egalând cu valoarea dată în enunț:
12⋅l=60 cm  ⟹  l=6012=5 cm12 \cdot l = 60\text{ cm} \implies l = \frac{60}{12} = 5\text{ cm}
  • Volumul cubului este dat de cubul lungimii muchiei:
V=l3=53=125 cm3V = l^3 = 5^3 = 125\text{ cm}^3

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Radu a citit în prima zi 14\frac{1}{4} din cartea pe care a primit-o de ziua lui de la Andreea. A doua zi citește 2727 de pagini și constată că a citit jumătate din paginile cărții.

(2p) a) Este posibil să aibă 100100 de pagini cartea pe care a primit-o Radu de ziua lui de la Andreea? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de pagini din cartea lui Radu.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Presupunem că această carte ar avea 100100 de pagini.
  • În prima zi, Radu ar fi citit un sfert din carte:
14⋅100=25 pagini\frac{1}{4} \cdot 100 = 25\text{ pagini}
  • În primele două zile, el ar fi citit în total:
25+27=52 pagini25 + 27 = 52\text{ pagini}

(1p)

  • Dar jumătate din totalul de 100100 de pagini înseamnă:
12⋅100=50 pagini\frac{1}{2} \cdot 100 = 50\text{ pagini}
  • Numărul de pagini rămase de citit ar fi 100−52=48 pagini≠50 pagini100 - 52 = 48\text{ pagini} \neq 50\text{ pagini} (jumătatea cărții).
  • Deoarece 52≠5052 \neq 50, deducem că nu este posibil ca această carte să aibă 100100 de pagini.

(1p)


b)

  • Fie xx numărul total de pagini al cărții (x∈N∗x \in \mathbb{N}^*).
  • În prima zi Radu citește 14x\frac{1}{4}x pagini.
  • A doua zi citește 2727 de pagini.
  • Suma paginilor citite în cele două zile reprezintă jumătatea cărții, adică 12x\frac{1}{2}x:
14x+27=12x\frac{1}{4}x + 27 = \frac{1}{2}x

(2p)

  • Scădem 14x\frac{1}{4}x din ambii membri:
12x−14x=27\frac{1}{2}x - \frac{1}{4}x = 27 2−14x=27  ⟺  14x=27\frac{2-1}{4}x = 27 \iff \frac{1}{4}x = 27 x=27⋅4=108 paginix = 27 \cdot 4 = 108\text{ pagini}
  • Cartea pe care a primit-o Radu are 108108 pagini.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x−1)2−(x−2)2+(1−x)2−(2−x)2E(x) = (x - 1)^2 - (x - 2)^2 + (1 - x)^2 - (2 - x)^2

unde xx este număr real.

(3p) a) Arată că E(x)=4x−6E(x) = 4x - 6, pentru orice număr real xx.
(2p) b) Rezolvă în mulțimea numerelor reale inecuația:

2−E(x)≤02 - E(x) \le 0
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Observăm că pătratul opusului este egal cu pătratul numărului:
(1−x)2=(x−1)2și(2−x)2=(x−2)2(1 - x)^2 = (x - 1)^2 \quad \text{și} \quad (2 - x)^2 = (x - 2)^2
  • Înlocuind în expresie, grupăm termenii asemenea:
E(x)=(x−1)2−(x−2)2+(x−1)2−(x−2)2=2[(x−1)2−(x−2)2]E(x) = (x - 1)^2 - (x - 2)^2 + (x - 1)^2 - (x - 2)^2 = 2\left[(x - 1)^2 - (x - 2)^2\right]
  • Calculăm diferența de pătrate din paranteza dreaptă:
(x−1)2−(x−2)2=(x2−2x+1)−(x2−4x+4)=x2−2x+1−x2+4x−4=2x−3(x - 1)^2 - (x - 2)^2 = (x^2 - 2x + 1) - (x^2 - 4x + 4) = x^2 - 2x + 1 - x^2 + 4x - 4 = 2x - 3

(2p)

  • Înmulțind cu 22, obținem:
E(x)=2(2x−3)=4x−6E(x) = 2(2x - 3) = 4x - 6

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Înlocuim E(x)=4x−6E(x) = 4x - 6 în expresia 2−E(x)2 - E(x):
2−E(x)=2−(4x−6)=2−4x+6=−4x+82 - E(x) = 2 - (4x - 6) = 2 - 4x + 6 = -4x + 8

(1p)

  • Inecuația 2−E(x)≤02 - E(x) \le 0 devine:
−4x+8≤0  ⟺  −4x≤−8-4x + 8 \le 0 \iff -4x \le -8
  • Împărțind prin −4-4 (număr strict negativ, schimbând sensul inegalității):
x≥−8−4  ⟺  x≥2x \ge \frac{-8}{-4} \iff x \ge 2
  • Mulțimea soluțiilor în R\mathbb{R} este:
S=[2,+∞)S = [2, +\infty)

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

a=(13+15):12a = \left(\frac{1}{3} + \frac{1}{5}\right) : \frac{1}{2}

și

b=12⋅(13−15)b = \frac{1}{2} \cdot \left(\frac{1}{3} - \frac{1}{5}\right)

(2p) a) Arată că a=1615a = \frac{16}{15}.
(3p) b) Arată că numărul aa este de 1616 ori mai mare decât numărul bb.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun cmmmc(3,5)=15\text{cmmmc}(3, 5) = 15:
13+15=515+315=5+315=815\frac{1}{3} + \frac{1}{5} = \frac{5}{15} + \frac{3}{15} = \frac{5 + 3}{15} = \frac{8}{15}
  • Împărțirea la 12\frac{1}{2} este echivalentă cu înmulțirea cu inversa 22:
a=815:12=815⋅2=1615a = \frac{8}{15} : \frac{1}{2} = \frac{8}{15} \cdot 2 = \frac{16}{15}

(2p)


b)

  • Calculăm paranteza din expresia numărului bb:
13−15=515−315=5−315=215\frac{1}{3} - \frac{1}{5} = \frac{5}{15} - \frac{3}{15} = \frac{5 - 3}{15} = \frac{2}{15}
  • Înmulțim cu 12\frac{1}{2}:
b=12⋅215=115b = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{15} = \frac{1}{15}

(2p)

  • Deoarece a>0a > 0 și b>0b > 0, calculăm raportul numerelor:
ab=1615115=1615⋅151=16\frac{a}{b} = \frac{\frac{16}{15}}{\frac{1}{15}} = \frac{16}{15} \cdot \frac{15}{1} = 16
  • Cum ab=16\frac{a}{b} = 16, rezultă a=16ba = 16b, ceea ce arată că numărul aa este de 1616 ori mai mare decât numărul bb.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentată schița unui teren agricol în formă de dreptunghi ABCDABCD cu AB=600 mAB = 600\text{ m} și AD=400 mAD = 400\text{ m}. Punctul EE este mijlocul laturii ABAB, punctul FF este mijlocul laturii CDCD și punctul MM este mijlocul segmentului CECE.

Schița terenului agricol ABCD cu punctele E, F, M

(2p) a) Arată că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 2000 m2000\text{ m}.
(3p) b) Arată că aria patrulaterului AEMFAEMF este de trei ori mai mare decât aria triunghiului CFMCFM.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD se calculează cu formula:
PABCD=2(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD)
  • Înlocuind datele din enunț (AB=600 mAB = 600\text{ m} și AD=400 mAD = 400\text{ m}):
PABCD=2(600+400)=2⋅1000=2000 m\mathcal{P}_{ABCD} = 2(600 + 400) = 2 \cdot 1000 = 2000\text{ m}

(2p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcția ajutătoare — Exercițiul 4

  • Arătăm că patrulaterul AECFAECF este paralelogram:
    • Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, laturile opuse ABAB și CDCD sunt paralele și congruente (AB∥CDAB \parallel CD și AB=CD=600 mAB = CD = 600\text{ m}).
    • Punctul EE este mijlocul lui ABAB, deci AE=AB2=300 mAE = \frac{AB}{2} = 300\text{ m}.
    • Punctul FF este mijlocul lui CDCD, deci FC=CD2=300 mFC = \frac{CD}{2} = 300\text{ m}.
    • Cum AE∥FCAE \parallel FC și AE=FC=300 mAE = FC = 300\text{ m}, patrulaterul convex AECFAECF are două laturi opuse paralele și congruente, deci este paralelogram.
  • În paralelogramul AECFAECF, diagonala EFEF îl împarte în două triunghiuri congruente:
△AEF≡△CFE  ⟹  A△AEF=A△CFE\triangle AEF \equiv \triangle CFE \implies \mathcal{A}_{\triangle AEF} = \mathcal{A}_{\triangle CFE}
  • Punctul MM este mijlocul segmentului CECE, deci FMFM este mediană în triunghiul △CFE\triangle CFE.
  • Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:
A△CFM=A△EMF=12A△CFE  ⟹  A△CFE=2A△CFM\mathcal{A}_{\triangle CFM} = \mathcal{A}_{\triangle EMF} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{\triangle CFE} \implies \mathcal{A}_{\triangle CFE} = 2\mathcal{A}_{\triangle CFM}

(2p)

  • Aria patrulaterului AEMFAEMF este suma ariilor triunghiurilor △AEF\triangle AEF și △EMF\triangle EMF:
AAEMF=A△AEF+A△EMF=A△CFE+A△CFM=2A△CFM+A△CFM=3A△CFM\mathcal{A}_{AEMF} = \mathcal{A}_{\triangle AEF} + \mathcal{A}_{\triangle EMF} = \mathcal{A}_{\triangle CFE} + \mathcal{A}_{\triangle CFM} = 2\mathcal{A}_{\triangle CFM} + \mathcal{A}_{\triangle CFM} = 3\mathcal{A}_{\triangle CFM}
  • Rezultă că aria patrulaterului AEMFAEMF este de trei ori mai mare decât aria triunghiului CFMCFM.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, iar punctul MM este proiecția punctului AA pe BCBC. Lungimea segmentului BMBM este de 16 cm16\text{ cm}, iar lungimea segmentului CMCM este de 4 cm4\text{ cm}.

Triunghiul ABC dreptunghic în A cu proiecția M

(2p) a) Arată că AM=8 cmAM = 8\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că perimetrul triunghiului ABCABC este mai mare decât 44 cm44\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA, iar MM este proiecția lui AA pe BCBC, prin urmare AM⊥BCAM \perp BC.
  • Aplicăm teorema înălțimii în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC:
AM2=BM⋅CMAM^2 = BM \cdot CM
  • Înlocuind BM=16 cmBM = 16\text{ cm} și CM=4 cmCM = 4\text{ cm}:
AM2=16⋅4=64  ⟹  AM=64=8 cmAM^2 = 16 \cdot 4 = 64 \implies AM = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

(2p)


b)

  • Lungimea ipotenuzei BCBC este:
BC=BM+CM=16+4=20 cmBC = BM + CM = 16 + 4 = 20\text{ cm}
  • Aplicăm teorema catetei în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC:
    • Pentru cateta ABAB:
AB2=BM⋅BC=16⋅20=320  ⟹  AB=320=85 cmAB^2 = BM \cdot BC = 16 \cdot 20 = 320 \implies AB = \sqrt{320} = 8\sqrt{5}\text{ cm}
  • Pentru cateta ACAC:
AC2=CM⋅BC=4⋅20=80  ⟹  AC=80=45 cmAC^2 = CM \cdot BC = 4 \cdot 20 = 80 \implies AC = \sqrt{80} = 4\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=85+45+20=125+20 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 8\sqrt{5} + 4\sqrt{5} + 20 = 12\sqrt{5} + 20\text{ cm}
  • Comparăm perimetrul cu 44 cm44\text{ cm}:
125+20>44  ⟺  125>24  ⟺  5>2  ⟺  5>412\sqrt{5} + 20 > 44 \iff 12\sqrt{5} > 24 \iff \sqrt{5} > 2 \iff 5 > 4

ceea ce este adevărat.

  • Deducem că perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC este strict mai mare decât 44 cm44\text{ cm}.

(2p)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCDABCD. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AA′=82 cmAA' = 8\sqrt{2}\text{ cm}.

Prisma dreaptă ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCD

(2p) a) Demonstrează că dreptele A′CA'C și AC′AC' sunt perpendiculare.
(3p) b) Demonstrează că dreapta OB′OB' este paralelă cu planul (A′C′D)(A'C'D).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 6

  • Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Diagonala bazei este:
AC=AB2=82 cmAC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Prisma fiind dreaptă, muchia laterală este perpendiculară pe bază: AA′⊥(ABCD)AA' \perp (ABCD), deci AA′⊥ACAA' \perp AC.
  • În plus, AA′∥CC′AA' \parallel CC' și AA′=CC′=82 cmAA' = CC' = 8\sqrt{2}\text{ cm}. Rezultă că patrulaterul ACC′A′ACC'A' este dreptunghi.
  • Deoarece AC=AA′=82 cmAC = AA' = 8\sqrt{2}\text{ cm}, dreptunghiul ACC′A′ACC'A' are două laturi consecutive congruente, deci este pătrat.
  • Diagonalele unui pătrat sunt perpendiculare, prin urmare:
A′C⊥AC′A'C \perp AC'

(1p)


b)

  • Fie {O′}=A′C′∩B′D′\{O'\} = A'C' \cap B'D' intersecția diagonalelor bazei superioare A′C′D′A'C'D'.
  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele se înjumătățesc în OO, deci DO=BD2DO = \frac{BD}{2}.
  • În pătratul A′B′C′D′A'B'C'D', diagonalele se înjumătățesc în O′O', deci B′O′=B′D′2B'O' = \frac{B'D'}{2}.
  • Deoarece bazele sunt pătrate congruente și paralele, avem BD∥B′D′BD \parallel B'D' și BD=B′D′BD = B'D'. Rezultă:
B′O′∥DOșiB′O′=DOB'O' \parallel DO \quad \text{și} \quad B'O' = DO
  • Patrulaterul convex DOB′O′DOB'O' are două laturi opuse paralele și congruente, deci este paralelogram.

(1p)

  • În paralelogramul DOB′O′DOB'O', laturile opuse OB′OB' și DO′DO' sunt paralele:
OB′∥DO′OB' \parallel DO'
  • Punctul O′O' aparține diagonalei A′C′A'C', deci O′∈(A′C′D)O' \in (A'C'D).
  • Deoarece D∈(A′C′D)D \in (A'C'D) și O′∈(A′C′D)O' \in (A'C'D), dreapta DO′DO' este inclusă în planul (A′C′D)(A'C'D):
DO′⊂(A′C′D)DO' \subset (A'C'D)
  • Cum OB′∥DO′OB' \parallel DO', DO′⊂(A′C′D)DO' \subset (A'C'D) și OB′⊄(A′C′D)OB' \not\subset (A'C'D), conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan rezultă că:
OB′∥(A′C′D)OB' \parallel (A'C'D)

(2p)