BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 4

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 4

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 4


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Dintre numerele 0,2,40, 2, 4 și 1515, numărul prim este: (5p)

a) 00
b) 22
c) 44
d) 1515

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr natural este prim dacă este strict mai mare decât 11 și are exact doi divizori naturali: pe 11 și pe el însuși.
  • Analizăm fiecare număr din mulțimea dată:
    • 00: nu este număr prim, deoarece are o infinitate de divizori naturali (0:k=00 : k = 0 pentru orice k∈N∗k \in \mathbb{N}^*).
    • 22: divizorii săi naturali sunt doar 11 și 22. Este număr prim (și singurul număr prim par).
    • 44: divizorii săi naturali sunt 1,21, 2 și 44 (număr compus).
    • 1515: divizorii săi naturali sunt 1,3,51, 3, 5 și 1515 (număr compus, 15=3⋅515 = 3 \cdot 5).
  • Numărul prim căutat este 22.

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În tabelul de mai jos este prezentat numărul manualelor de matematică pentru gimnaziu, pe an de studiu, din biblioteca unei școli: (5p)

Tipul manualuluiMate_VMate_VIMate_VIIMate_VIII
Numărul de manuale280280200200250250270270

Tipul manualului care reprezintă un sfert din totalul manualelor de matematică pentru gimnaziu din biblioteca școlii, este:

a) Mate_V
b) Mate_VI
c) Mate_VII
d) Mate_VIII

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de manuale de matematică pentru gimnaziu din bibliotecă prin însumarea valorilor din tabel:
T=280+200+250+270=1000 manualeT = 280 + 200 + 250 + 270 = 1000\text{ manuale}
  • Determinăm numărul corespunzător unui sfert din total:
14⋅T=10004=250 manuale\frac{1}{4} \cdot T = \frac{1000}{4} = 250\text{ manuale}
  • Căutăm în tabel manualul cu exact 250250 de exemplare: manualul pentru clasa a VII-a (Mate_VII).

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. După o scumpire cu 20%20\%, prețul unui produs a crescut cu 12 lei12\text{ lei}. Prețul inițial al produsului este: (5p)

a) 240 lei240\text{ lei}
b) 120 lei120\text{ lei}
c) 72 lei72\text{ lei}
d) 60 lei60\text{ lei}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx prețul inițial al produsului (x>0x > 0).
  • Creșterea prețului reprezintă procentul de 20%20\% aplicat prețului inițial:
20100⋅x=12\frac{20}{100} \cdot x = 12
  • Simplificăm fracția 20100=15\frac{20}{100} = \frac{1}{5}:
15⋅x=12  ⟹  x=12⋅5=60 lei\frac{1}{5} \cdot x = 12 \implies x = 12 \cdot 5 = 60\text{ lei}
  • Așadar, prețul inițial al produsului a fost de 60 lei60\text{ lei}.

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Dintre numerele 124,127,123\frac{1}{2^4}, \frac{1}{2^7}, \frac{1}{2^3} și 128\frac{1}{2^8}, cel mai mare este: (5p)

a) 128\frac{1}{2^8}
b) 127\frac{1}{2^7}
c) 124\frac{1}{2^4}
d) 123\frac{1}{2^3}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Toate fracțiile din enunț au același numărător pozitiv, egal cu 11.
  • Dintre două fracții pozitive cu același numărător, este mai mare fracția cu numitorul mai mic.
  • Comparăm numitorii, care sunt puteri ale lui 22:
23=8,24=16,27=128,28=2562^3 = 8, \quad 2^4 = 16, \quad 2^7 = 128, \quad 2^8 = 256
  • Deoarece 23<24<27<282^3 < 2^4 < 2^7 < 2^8, cel mai mic numitor este 23=82^3 = 8.
  • Prin urmare, cea mai mare fracție este 123\frac{1}{2^3}.

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Cătălin, Nicolae, Anastasia și Ana, au calculat suma numerelor aa și bb, știind că a2−b2=12a^2 - b^2 = 12 și a−b=4a - b = 4. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

CătălinNicolaeAnastasiaAna
484816164433

Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Cătălin
b) Nicolae
c) Anastasia
d) Ana

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula de descompunere a diferenței de pătrate:
a2−b2=(a−b)(a+b)a^2 - b^2 = (a - b)(a + b)
  • Înlocuim datele din ipoteză (a2−b2=12a^2 - b^2 = 12 și a−b=4a - b = 4):
12=4⋅(a+b)12 = 4 \cdot (a + b)
  • Împărțim prin 44:
a+b=124=3a + b = \frac{12}{4} = 3
  • Comparând cu tabelul, rezultatul corect 33 a fost obținut de Ana.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. Suma numerelor întregi din intervalul [−2,3][-2, 3] este egală cu: (5p)

a) 00
b) 33
c) 55
d) 99

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul închis [−2,3][-2, 3] sunt:
{−2,−1,0,1,2,3}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3\}
  • Calculăm suma acestora:
S=(−2)+(−1)+0+1+2+3S = (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3
  • Grupăm termenii opuși:
S=[(−2)+2]+[(−1)+1]+0+3=0+0+0+3=3S = [(-2) + 2] + [(-1) + 1] + 0 + 3 = 0 + 0 + 0 + 3 = 3

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, sunt coliniare. Dacă punctul BB este mijlocul segmentului ACAC, punctul CC este mijlocul segmentului ADAD și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C, D coliniare

a) 15 cm15\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 3 cm3\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, segmentele ABAB și BCBC sunt congruente:
AB=BC=3 cmAB = BC = 3\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ACAC este:
AC=AB+BC=3+3=6 cmAC = AB + BC = 3 + 3 = 6\text{ cm}
  • Deoarece punctul CC este mijlocul segmentului ADAD, lungimea lui ADAD este dublul lungimii lui ACAC:
AD=2⋅AC=2⋅6=12 cmAD = 2 \cdot AC = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În figura alăturată, unghiurile AOB,BOCAOB, BOC și COACOA sunt unghiuri în jurul punctului OO, măsura unghiului AOBAOB este de 120∘120^\circ și măsura unghiului BOCBOC este de 130∘130^\circ. Măsura unghiului AOCAOC este de: (5p)

Unghiurile în jurul punctului O

a) 140∘140^\circ
b) 130∘130^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 110∘110^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de 360∘360^\circ:
μ(∠AOB)+μ(∠BOC)+μ(∠AOC)=360∘\mu(\angle AOB) + \mu(\angle BOC) + \mu(\angle AOC) = 360^\circ
  • Înlocuim măsurile cunoscute:
120∘+130∘+μ(∠AOC)=360∘120^\circ + 130^\circ + \mu(\angle AOC) = 360^\circ 250∘+μ(∠AOC)=360∘  ⟹  μ(∠AOC)=360∘−250∘=110∘250^\circ + \mu(\angle AOC) = 360^\circ \implies \mu(\angle AOC) = 360^\circ - 250^\circ = 110^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABCABC, punctul MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și măsura unghiului ACBACB este de 30∘30^\circ. Lungimea segmentului AMAM este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu M mijlocul ipotenuzei BC

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC cu μ(∠A)=90∘\mu(\angle A) = 90^\circ și μ(∠ACB)=30∘\mu(\angle ACB) = 30^\circ, cateta ABAB se opune unghiului de 30∘30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, lungimea catetei opuse este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei BCBC:
AB=BC2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅4=8 cmAB = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}
  • Punctul MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei.
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=BC2=82=4 cmAM = \frac{BC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCDABCD, punctul OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD, iar AO+DO=8 cmAO + DO = 8\text{ cm}. Suma lungimilor segmentelor ACAC și BDBD este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu O intersecția diagonalelor

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc în punctul lor de intersecție OO.
  • Rezultă că OO este mijlocul diagonalei ACAC și mijlocul diagonalei BDBD:
AC=2⋅AO,BD=2⋅DOAC = 2 \cdot AO, \quad BD = 2 \cdot DO
  • Suma lungimilor diagonalelor este:
AC+BD=2⋅AO+2⋅DO=2(AO+DO)AC + BD = 2 \cdot AO + 2 \cdot DO = 2(AO + DO)
  • Înlocuind AO+DO=8 cmAO + DO = 8\text{ cm}:
AC+BD=2⋅8=16 cmAC + BD = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată, ABAB este diametru în cercul de centru OO, AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu diametrul AB

a) 64π cm64\pi\text{ cm}
b) 16π cm16\pi\text{ cm}
c) 8π cm8\pi\text{ cm}
d) 4π cm4\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diametrul cercului este d=AB=8 cmd = AB = 8\text{ cm}.
  • Raza cercului este:
R=AB2=82=4 cmR = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Lungimea cercului (circumferința) se calculează cu formula:
L=2πR=2π⋅4=8π cm\mathcal{L} = 2\pi R = 2\pi \cdot 4 = 8\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dintre dreptele BC′BC' și DD′DD' este de: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchiile laterale ale cubului sunt paralele: DD′∥CC′DD' \parallel CC'.
  • Măsura unghiului dintre dreptele necoplanare BC′BC' și DD′DD' este egală cu măsura unghiului dintre BC′BC' și paralela CC′CC' dusă prin punctul C′C':
∠(BC′,DD′)=∠(BC′,CC′)=∠BC′C\angle(BC', DD') = \angle(BC', CC') = \angle BC'C
  • Fața BCC′B′BCC'B' este un pătrat, iar segmentul BC′BC' este diagonala acestui pătrat.
  • Diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept și formează cu laturile pătratului unghiuri de 45∘45^\circ:
μ(∠BC′C)=45∘\mu(\angle BC'C) = 45^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Împărțind, pe rând, numărul natural nn la 1212 și la 1818, se obțin resturile 77, respectiv 1313.

(2p) a) Numărul natural nn poate fi egal cu 103103? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Arată că cel mai mic număr natural nn cu această proprietate este 3131.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Verificăm dacă numărul 103103 îndeplinește condițiile teoremei împărțirii cu rest pentru cei doi împărțitori:
    • Împărțirea la 1212:
103=12⋅8+7,cu restul 7<12103 = 12 \cdot 8 + 7, \quad \text{cu restul } 7 < 12

(1p)

  • Împărțirea la 1818:
103=18⋅5+13,cu restul 13<18103 = 18 \cdot 5 + 13, \quad \text{cu restul } 13 < 18
  • Deoarece ambele resturi coincid cu cele cerute (77, respectiv 1313), numărul natural nn poate fi egal cu 103103.

(1p)


b)

  • Conform teoremei împărțirii cu rest, există două numere naturale c1,c2c_1, c_2 astfel încât:
n=12⋅c1+7n = 12 \cdot c_1 + 7 n=18⋅c2+13n = 18 \cdot c_2 + 13
  • Observăm că diferența dintre împărțitor și rest este aceeași în ambele cazuri: 12−7=512 - 7 = 5 și 18−13=518 - 13 = 5.
  • Adăugăm 55 la ambele egalități:
n+5=12⋅c1+7+5=12(c1+1)  ⟹  12∣(n+5)n + 5 = 12 \cdot c_1 + 7 + 5 = 12(c_1 + 1) \implies 12 \mid (n + 5) n+5=18⋅c2+13+5=18(c2+1)  ⟹  18∣(n+5)n + 5 = 18 \cdot c_2 + 13 + 5 = 18(c_2 + 1) \implies 18 \mid (n + 5)

(2p)

  • Rezultă că numărul n+5n + 5 este un multiplu comun strict pozitiv al numerelor 1212 și 1818.
  • Descompunem în factori primi pentru a calcula cel mai mic multiplu comun:
12=22⋅3,18=2⋅32  ⟹  [12,18]=22⋅32=3612 = 2^2 \cdot 3, \quad 18 = 2 \cdot 3^2 \implies [12, 18] = 2^2 \cdot 3^2 = 36
  • Pentru ca nn să fie cel mai mic număr natural care respectă condiția dată, alegem cel mai mic multiplu nenul n+5=36n + 5 = 36:
n=36−5=31n = 36 - 5 = 31

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(3x+4)2−(2x+1)2E(x) = (3x + 4)^2 - (2x + 1)^2

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(1)+E(−1)=40E(1) + E(-1) = 40.
(3p) b) Demonstrează că E(n)E(n) este multiplu al lui 55, pentru orice număr natural nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm E(1)E(1):
E(1)=(3⋅1+4)2−(2⋅1+1)2=72−32=49−9=40E(1) = (3 \cdot 1 + 4)^2 - (2 \cdot 1 + 1)^2 = 7^2 - 3^2 = 49 - 9 = 40
  • Calculăm E(−1)E(-1):
E(−1)=(3⋅(−1)+4)2−(2⋅(−1)+1)2=(−3+4)2−(−2+1)2=12−(−1)2=1−1=0E(-1) = (3 \cdot (-1) + 4)^2 - (2 \cdot (-1) + 1)^2 = (-3 + 4)^2 - (-2 + 1)^2 = 1^2 - (-1)^2 = 1 - 1 = 0

(1p)

  • Efectuăm suma:
E(1)+E(−1)=40+0=40E(1) + E(-1) = 40 + 0 = 40

(1p)


b)

  • Descompunem expresia E(n)E(n) folosind formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B):
E(n)=[(3n+4)−(2n+1)][(3n+4)+(2n+1)]E(n) = [(3n + 4) - (2n + 1)][(3n + 4) + (2n + 1)]
  • Reducem termenii asemenea în fiecare paranteză:
(3n+4)−(2n+1)=3n+4−2n−1=n+3(3n + 4) - (2n + 1) = 3n + 4 - 2n - 1 = n + 3 (3n+4)+(2n+1)=3n+4+2n+1=5n+5=5(n+1)(3n + 4) + (2n + 1) = 3n + 4 + 2n + 1 = 5n + 5 = 5(n + 1)
  • Înlocuind obținem:
E(n)=(n+3)⋅5(n+1)=5(n+1)(n+3)E(n) = (n + 3) \cdot 5(n + 1) = 5(n + 1)(n + 3)

(2p)

  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, factorul (n+1)(n+3)(n + 1)(n + 3) este un număr natural.
  • Prin urmare, E(n)=5kE(n) = 5k, unde k=(n+1)(n+3)∈Nk = (n + 1)(n + 3) \in \mathbb{N}, ceea ce arată că E(n)E(n) este multiplu al lui 55, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

x=(818+62)⋅213x = \left(\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}}\right) \cdot \frac{\sqrt{2}}{13}

și

y=(5147−13):314y = \left(\frac{5}{\sqrt{147}} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) : \frac{\sqrt{3}}{14}

(2p) a) Arată că x=23x = \frac{2}{3}.
(3p) b) Arată că numărul N=∣y−x∣N = |y - x| este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Scoatem factorii de sub radical: 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}.
  • Înlocuim în prima paranteză:
818+62=832+62=832+1832=2632\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{8}{3\sqrt{2}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{8}{3\sqrt{2}} + \frac{18}{3\sqrt{2}} = \frac{26}{3\sqrt{2}}

(1p)

  • Înmulțim cu factorul exterior 213\frac{\sqrt{2}}{13}:
x=2632⋅213=2613⋅232=2⋅13=23x = \frac{26}{3\sqrt{2}} \cdot \frac{\sqrt{2}}{13} = \frac{26}{13} \cdot \frac{\sqrt{2}}{3\sqrt{2}} = 2 \cdot \frac{1}{3} = \frac{2}{3}

(1p)


b)

  • Scoatem factorii de sub radical: 147=49⋅3=73\sqrt{147} = \sqrt{49 \cdot 3} = 7\sqrt{3}.
  • Calculăm paranteza pentru yy:
5147−13=573−773=−273\frac{5}{\sqrt{147}} - \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{5}{7\sqrt{3}} - \frac{7}{7\sqrt{3}} = -\frac{2}{7\sqrt{3}}
  • Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia:
y=−273⋅143=−2⋅147⋅3=−2⋅23=−43y = -\frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{14}{\sqrt{3}} = -\frac{2 \cdot 14}{7 \cdot 3} = -\frac{2 \cdot 2}{3} = -\frac{4}{3}

(2p)

  • Calculăm diferența y−xy - x și modulul acesteia:
y−x=−43−23=−63=−2y - x = -\frac{4}{3} - \frac{2}{3} = -\frac{6}{3} = -2 N=∣y−x∣=∣−2∣=2N = |y - x| = |-2| = 2
  • Cum 2∈N2 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABCABC. Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, MP∥BCMP \parallel BC, G∈MPG \in MP, M∈ABM \in AB și P∈ACP \in AC.

Triunghiul ABC cu centrul de greutate G și MP paralel cu BC

(2p) a) Arată că AMAB=23\frac{AM}{AB} = \frac{2}{3}.
(3p) b) Dacă AC=12 cmAC = 12\text{ cm}, atunci determină lungimea segmentului PCPC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 4

  • Fie TT mijlocul segmentului BCBC (T∈BCT \in BC). Atunci segmentul ATAT este mediana corespunzătoare laturii BCBC în triunghiul △ABC\triangle ABC.
  • Centrul de greutate GG se află pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:
AGAT=23\frac{AG}{AT} = \frac{2}{3}

(1p)

  • În triunghiul △ABT\triangle ABT, punctele M∈ABM \in AB și G∈ATG \in AT determină segmentul MGMG.
  • Deoarece MP∥BCMP \parallel BC și G∈MPG \in MP, rezultă că MG∥BTMG \parallel BT.
  • Aplicând teorema lui Thales în triunghiul △ABT\triangle ABT cu MG∥BTMG \parallel BT:
AMAB=AGAT=23\frac{AM}{AB} = \frac{AG}{AT} = \frac{2}{3}

(1p)


b)

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, dreapta MPMP este paralelă cu latura BCBC, unde M∈ABM \in AB și P∈ACP \in AC.
  • Conform teoremei lui Thales (sau a triunghiurilor asemenea △AMP∼△ABC\triangle AMP \sim \triangle ABC):
APAC=AMAB=23\frac{AP}{AC} = \frac{AM}{AB} = \frac{2}{3}
  • Știind că AC=12 cmAC = 12\text{ cm}, aflăm lungimea segmentului APAP:
AP=23⋅AC=23⋅12=8 cmAP = \frac{2}{3} \cdot AC = \frac{2}{3} \cdot 12 = 8\text{ cm}

(2p)

  • Deoarece PP este un punct situat pe segmentul ACAC, avem:
PC=AC−AP=12−8=4 cmPC = AC - AP = 12 - 8 = 4\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCDABCD cu AB=42 cmAB = 4\sqrt{2}\text{ cm} și triunghiul echilateral BCEBCE.

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral BCE

(2p) a) Arată că măsura unghiului CDECDE este egală cu 15∘15^\circ.
(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul BB la dreapta DEDE este egală cu 4 cm4\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 5

  • Unghiul ∠DCB\angle DCB este unghi al pătratului ABCDABCD, deci μ(∠DCB)=90∘\mu(\angle DCB) = 90^\circ.
  • Unghiul ∠BCE\angle BCE este unghi al triunghiului echilateral BCEBCE, deci μ(∠BCE)=60∘\mu(\angle BCE) = 60^\circ.
  • Măsura unghiului ∠DCE\angle DCE este suma măsurilor celor două unghiuri adiacente:
μ(∠DCE)=μ(∠DCB)+μ(∠BCE)=90∘+60∘=150∘\mu(\angle DCE) = \mu(\angle DCB) + \mu(\angle BCE) = 90^\circ + 60^\circ = 150^\circ

(1p)

  • În triunghiul △DCE\triangle DCE, avem DC=BCDC = BC (laturi ale pătratului ABCDABCD) și BC=CEBC = CE (laturi ale triunghiului echilateral BCEBCE), prin urmare:
DC=CE=42 cmDC = CE = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  • Rezultă că triunghiul △DCE\triangle DCE este isoscel de bază DEDE.
  • Unghiurile de la baza DEDE au măsuri egale:
μ(∠CDE)=180∘−μ(∠DCE)2=180∘−150∘2=30∘2=15∘\mu(\angle CDE) = \frac{180^\circ - \mu(\angle DCE)}{2} = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ

(1p)


b)

  • Triunghiul △DCE\triangle DCE fiind isoscel cu vârful în CC, avem μ(∠DEC)=μ(∠CDE)=15∘\mu(\angle DEC) = \mu(\angle CDE) = 15^\circ.
  • Măsura unghiului ∠BED\angle BED este:
μ(∠BED)=μ(∠BEC)−μ(∠DEC)=60∘−15∘=45∘\mu(\angle BED) = \mu(\angle BEC) - \mu(\angle DEC) = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

(1p)

  • Construim perpendiculara din BB pe dreapta DEDE, notând cu MM piciorul perpendicularei (BM⊥DEBM \perp DE, cu M∈DEM \in DE).
  • Distanța de la punctul BB la dreapta DEDE este lungimea segmentului BMBM, adică d(B,DE)=BMd(B, DE) = BM.

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △BME\triangle BME (μ(∠BME)=90∘\mu(\angle BME) = 90^\circ), având un unghi ascuțit μ(∠BED)=45∘\mu(\angle BED) = 45^\circ, celălalt unghi ascuțit este de asemenea 45∘45^\circ, deci triunghiul △BME\triangle BME este dreptunghic isoscel, cu BM=MEBM = ME.
  • Ipotenuza este BE=42 cmBE = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Aplicând teorema lui Pitagora în △BME\triangle BME:
BM2+ME2=BE2  ⟹  2⋅BM2=(42)2=32BM^2 + ME^2 = BE^2 \implies 2 \cdot BM^2 = (4\sqrt{2})^2 = 32 BM2=16  ⟹  BM=16=4 cmBM^2 = 16 \implies BM = \sqrt{16} = 4\text{ cm}
  • Așadar, distanța de la punctul BB la dreapta DEDE este egală cu 4 cm4\text{ cm}.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza ABCDABCD, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și VA=234 cmVA = 2\sqrt{34}\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar punctul MM este mijlocul muchiei VDVD.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arată că dreapta OMOM este paralelă cu planul (VBC)(VBC).
(3p) b) Determină distanța de la punctul MM la planul (VBC)(VBC).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 6

  • Punctul OO este intersecția diagonalelor bazei pătratice ABCDABCD, deci OO este mijlocul diagonalei BDBD.
  • În triunghiul △VDB\triangle VDB, OO este mijlocul laturii BDBD și MM este mijlocul laturii VDVD.
  • Rezultă că segmentul OMOM este linie mijlocie în triunghiul △VDB\triangle VDB, paralel cu latura VBVB:
OM∥VBOM \parallel VB

(1p)

  • Deoarece VB⊂(VBC)VB \subset (VBC) și OM⊄(VBC)OM \not\subset (VBC), rezultă că:
OM∥(VBC)OM \parallel (VBC)

(1p)


b)

  • Deoarece dreapta OMOM este paralelă cu planul (VBC)(VBC), distanța de la orice punct al dreptei OMOM la planul (VBC)(VBC) este constantă:
d(M,(VBC))=d(O,(VBC))d(M, (VBC)) = d(O, (VBC))

(1p)

  • Fie PP mijlocul laturii BCBC.
    • Triunghiul △OBC\triangle OBC este dreptunghic isoscel în OO, deci OP⊥BCOP \perp BC și OP=AB2=122=6 cmOP = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}.
    • Fețele laterale ale piramidei sunt triunghiuri isoscele congruente (VB=VCVB = VC). Segmentul VPVP este apotema piramidei, deci VP⊥BCVP \perp BC.
    • Deoarece BC⊥OPBC \perp OP și BC⊥VPBC \perp VP, cu OP∩VP={P}OP \cap VP = \{P\}, rezultă că BC⊥(VOP)BC \perp (VOP).
  • În planul (VOP)(VOP), construim înălțimea OS⊥VPOS \perp VP, cu S∈VPS \in VP.
    • Deoarece BC⊥(VOP)BC \perp (VOP) și OS⊂(VOP)OS \subset (VOP), avem OS⊥BCOS \perp BC.
    • Cum OS⊥VPOS \perp VP și OS⊥BCOS \perp BC, cu VP∩BC={P}VP \cap BC = \{P\} în planul (VBC)(VBC), rezultă că:
OS⊥(VBC)  ⟹  d(O,(VBC))=OSOS \perp (VBC) \implies d(O, (VBC)) = OS

(1p)

  • Calculăm elementele triunghiului dreptunghic △VOP\triangle VOP:
    • Diagonala bazei este AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}, deci AO=AC2=62 cmAO = \frac{AC}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA (μ(∠VOA)=90∘\mu(\angle VOA) = 90^\circ):
VO=VA2−AO2=(234)2−(62)2=136−72=64=8 cmVO = \sqrt{VA^2 - AO^2} = \sqrt{(2\sqrt{34})^2 - (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{136 - 72} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △VOP\triangle VOP (μ(∠VOP)=90∘\mu(\angle VOP) = 90^\circ):
VP=VO2+OP2=82+62=64+36=100=10 cmVP = \sqrt{VO^2 + OP^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}
  • Înălțimea OSOS din vârful unghiului drept corespunzătoare ipotenuzei VPVP este:
OS=VO⋅OPVP=8⋅610=4810=245 cm=4,8 cmOS = \frac{VO \cdot OP}{VP} = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = \frac{24}{5}\text{ cm} = 4{,}8\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (VBC)(VBC) este:
d(M,(VBC))=OS=245 cmd(M, (VBC)) = OS = \frac{24}{5}\text{ cm}

(1p)