1. Dintre numerele 0,2,4 și 15, numărul prim este: (5p)
a) 0
b) 2
c) 4
d) 15
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un număr natural este prim dacă este strict mai mare decât 1 și are exact doi divizori naturali: pe 1 și pe el însuși.
Analizăm fiecare număr din mulțimea dată:
0: nu este număr prim, deoarece are o infinitate de divizori naturali (0:k=0 pentru orice k∈N∗).
2: divizorii săi naturali sunt doar 1 și 2. Este număr prim (și singurul număr prim par).
4: divizorii săi naturali sunt 1,2 și 4 (număr compus).
15: divizorii săi naturali sunt 1,3,5 și 15 (număr compus, 15=3⋅5).
Numărul prim căutat este 2.
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În tabelul de mai jos este prezentat numărul manualelor de matematică pentru gimnaziu, pe an de studiu, din biblioteca unei școli: (5p)
Tipul manualului
Mate_V
Mate_VI
Mate_VII
Mate_VIII
Numărul de manuale
280
200
250
270
Tipul manualului care reprezintă un sfert din totalul manualelor de matematică pentru gimnaziu din biblioteca școlii, este:
a) Mate_V
b) Mate_VI
c) Mate_VII
d) Mate_VIII
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul total de manuale de matematică pentru gimnaziu din bibliotecă prin însumarea valorilor din tabel:
T=280+200+250+270=1000 manuale
Determinăm numărul corespunzător unui sfert din total:
41⋅T=41000=250 manuale
Căutăm în tabel manualul cu exact 250 de exemplare: manualul pentru clasa a VII-a (Mate_VII).
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. După o scumpire cu 20%, prețul unui produs a crescut cu 12 lei. Prețul inițial al produsului este: (5p)
a) 240 lei
b) 120 lei
c) 72 lei
d) 60 lei
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie x prețul inițial al produsului (x>0).
Creșterea prețului reprezintă procentul de 20% aplicat prețului inițial:
10020⋅x=12
Simplificăm fracția 10020=51:
51⋅x=12⟹x=12⋅5=60 lei
Așadar, prețul inițial al produsului a fost de 60 lei.
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Dintre numerele 241,271,231 și 281, cel mai mare este: (5p)
a) 281
b) 271
c) 241
d) 231
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Toate fracțiile din enunț au același numărător pozitiv, egal cu 1.
Dintre două fracții pozitive cu același numărător, este mai mare fracția cu numitorul mai mic.
Comparăm numitorii, care sunt puteri ale lui 2:
23=8,24=16,27=128,28=256
Deoarece 23<24<27<28, cel mai mic numitor este 23=8.
Prin urmare, cea mai mare fracție este 231.
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Patru elevi, Cătălin, Nicolae, Anastasia și Ana, au calculat suma numerelor a și b, știind că a2−b2=12 și a−b=4. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Cătălin
Nicolae
Anastasia
Ana
48
16
4
3
Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Cătălin
b) Nicolae
c) Anastasia
d) Ana
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula de descompunere a diferenței de pătrate:
a2−b2=(a−b)(a+b)
Înlocuim datele din ipoteză (a2−b2=12 și a−b=4):
12=4⋅(a+b)
Împărțim prin 4:
a+b=412=3
Comparând cu tabelul, rezultatul corect 3 a fost obținut de Ana.
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. Suma numerelor întregi din intervalul [−2,3] este egală cu: (5p)
a) 0
b) 3
c) 5
d) 9
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele întregi din intervalul închis [−2,3] sunt:
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D, în această ordine, sunt coliniare. Dacă punctul B este mijlocul segmentului AC, punctul C este mijlocul segmentului AD și BC=3 cm, atunci lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 15 cm
b) 12 cm
c) 6 cm
d) 3 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece B este mijlocul segmentului AC, segmentele AB și BC sunt congruente:
AB=BC=3 cm
Lungimea segmentului AC este:
AC=AB+BC=3+3=6 cm
Deoarece punctul C este mijlocul segmentului AD, lungimea lui AD este dublul lungimii lui AC:
AD=2⋅AC=2⋅6=12 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În figura alăturată, unghiurile AOB,BOC și COA sunt unghiuri în jurul punctului O, măsura unghiului AOB este de 120∘ și măsura unghiului BOC este de 130∘. Măsura unghiului AOC este de: (5p)
a) 140∘
b) 130∘
c) 120∘
d) 110∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de 360∘:
3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC, punctul M este mijlocul ipotenuzei BC, AB=4 cm și măsura unghiului ACB este de 30∘. Lungimea segmentului AM este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic △ABC cu μ(∠A)=90∘ și μ(∠ACB)=30∘, cateta AB se opune unghiului de 30∘.
Conform teoremei unghiului de 30∘, lungimea catetei opuse este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei BC:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅4=8 cm
Punctul M este mijlocul ipotenuzei BC, deci AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei.
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=2BC=28=4 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD, punctul O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD, iar AO+DO=8 cm. Suma lungimilor segmentelor AC și BD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 16 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc în punctul lor de intersecție O.
Rezultă că O este mijlocul diagonalei AC și mijlocul diagonalei BD:
AC=2⋅AO,BD=2⋅DO
Suma lungimilor diagonalelor este:
AC+BD=2⋅AO+2⋅DO=2(AO+DO)
Înlocuind AO+DO=8 cm:
AC+BD=2⋅8=16 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată, AB este diametru în cercul de centru O, AB=8 cm. Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 64π cm
b) 16π cm
c) 8π cm
d) 4π cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diametrul cercului este d=AB=8 cm.
Raza cercului este:
R=2AB=28=4 cm
Lungimea cercului (circumferința) se calculează cu formula:
L=2πR=2π⋅4=8π cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dintre dreptele BC′ și DD′ este de: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Muchiile laterale ale cubului sunt paralele: DD′∥CC′.
Măsura unghiului dintre dreptele necoplanare BC′ și DD′ este egală cu măsura unghiului dintre BC′ și paralela CC′ dusă prin punctul C′:
∠(BC′,DD′)=∠(BC′,CC′)=∠BC′C
Fața BCC′B′ este un pătrat, iar segmentul BC′ este diagonala acestui pătrat.
Diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept și formează cu laturile pătratului unghiuri de 45∘:
μ(∠BC′C)=45∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Împărțind, pe rând, numărul natural n la 12 și la 18, se obțin resturile 7, respectiv 13.
(2p) a) Numărul natural n poate fi egal cu 103? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Arată că cel mai mic număr natural n cu această proprietate este 31.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Verificăm dacă numărul 103 îndeplinește condițiile teoremei împărțirii cu rest pentru cei doi împărțitori:
Împărțirea la 12:
103=12⋅8+7,cu restul 7<12
(1p)
Împărțirea la 18:
103=18⋅5+13,cu restul 13<18
Deoarece ambele resturi coincid cu cele cerute (7, respectiv 13), numărul natural n poate fi egal cu 103.
(1p)
b)
Conform teoremei împărțirii cu rest, există două numere naturale c1,c2 astfel încât:
n=12⋅c1+7n=18⋅c2+13
Observăm că diferența dintre împărțitor și rest este aceeași în ambele cazuri: 12−7=5 și 18−13=5.
Deoarece n∈N, factorul (n+1)(n+3) este un număr natural.
Prin urmare, E(n)=5k, unde k=(n+1)(n+3)∈N, ceea ce arată că E(n) este multiplu al lui 5, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Se consideră numerele reale:
x=(188+26)⋅132
și
y=(1475−31):143
(2p) a) Arată că x=32.
(3p) b) Arată că numărul N=∣y−x∣ este natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Scoatem factorii de sub radical: 18=9⋅2=32.
Înlocuim în prima paranteză:
188+26=328+26=328+3218=3226
(1p)
Înmulțim cu factorul exterior 132:
x=3226⋅132=1326⋅322=2⋅31=32
(1p)
b)
Scoatem factorii de sub radical: 147=49⋅3=73.
Calculăm paranteza pentru y:
1475−31=735−737=−732
Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia:
y=−732⋅314=−7⋅32⋅14=−32⋅2=−34
(2p)
Calculăm diferența y−x și modulul acesteia:
y−x=−34−32=−36=−2N=∣y−x∣=∣−2∣=2
Cum 2∈N, numărul N este natural.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC, MP∥BC, G∈MP, M∈AB și P∈AC.
(2p) a) Arată că ABAM=32.
(3p) b) Dacă AC=12 cm, atunci determină lungimea segmentului PC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Fie T mijlocul segmentului BC (T∈BC). Atunci segmentul AT este mediana corespunzătoare laturii BC în triunghiul △ABC.
Centrul de greutate G se află pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:
ATAG=32
(1p)
În triunghiul △ABT, punctele M∈AB și G∈AT determină segmentul MG.
Deoarece MP∥BC și G∈MP, rezultă că MG∥BT.
Aplicând teorema lui Thales în triunghiul △ABT cu MG∥BT:
ABAM=ATAG=32
(1p)
b)
În triunghiul △ABC, dreapta MP este paralelă cu latura BC, unde M∈AB și P∈AC.
Conform teoremei lui Thales (sau a triunghiurilor asemenea △AMP∼△ABC):
ACAP=ABAM=32
Știind că AC=12 cm, aflăm lungimea segmentului AP:
AP=32⋅AC=32⋅12=8 cm
(2p)
Deoarece P este un punct situat pe segmentul AC, avem:
PC=AC−AP=12−8=4 cm
(1p)
5. În figura alăturată sunt reprezentate pătratul ABCD cu AB=42 cm și triunghiul echilateral BCE.
(2p) a) Arată că măsura unghiului CDE este egală cu 15∘.
(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul B la dreapta DE este egală cu 4 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Unghiul ∠DCB este unghi al pătratului ABCD, deci μ(∠DCB)=90∘.
Unghiul ∠BCE este unghi al triunghiului echilateral BCE, deci μ(∠BCE)=60∘.
Măsura unghiului ∠DCE este suma măsurilor celor două unghiuri adiacente:
μ(∠DCE)=μ(∠DCB)+μ(∠BCE)=90∘+60∘=150∘
(1p)
În triunghiul △DCE, avem DC=BC (laturi ale pătratului ABCD) și BC=CE (laturi ale triunghiului echilateral BCE), prin urmare:
DC=CE=42 cm
Rezultă că triunghiul △DCE este isoscel de bază DE.
Unghiurile de la baza DE au măsuri egale:
μ(∠CDE)=2180∘−μ(∠DCE)=2180∘−150∘=230∘=15∘
(1p)
b)
Triunghiul △DCE fiind isoscel cu vârful în C, avem μ(∠DEC)=μ(∠CDE)=15∘.
Măsura unghiului ∠BED este:
μ(∠BED)=μ(∠BEC)−μ(∠DEC)=60∘−15∘=45∘
(1p)
Construim perpendiculara din B pe dreapta DE, notând cu M piciorul perpendicularei (BM⊥DE, cu M∈DE).
Distanța de la punctul B la dreapta DE este lungimea segmentului BM, adică d(B,DE)=BM.
(1p)
În triunghiul dreptunghic △BME (μ(∠BME)=90∘), având un unghi ascuțit μ(∠BED)=45∘, celălalt unghi ascuțit este de asemenea 45∘, deci triunghiul △BME este dreptunghic isoscel, cu BM=ME.
Ipotenuza este BE=42 cm. Aplicând teorema lui Pitagora în △BME:
BM2+ME2=BE2⟹2⋅BM2=(42)2=32BM2=16⟹BM=16=4 cm
Așadar, distanța de la punctul B la dreapta DE este egală cu 4 cm.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, AB=12 cm și VA=234 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, iar punctul M este mijlocul muchiei VD.
(2p) a) Arată că dreapta OM este paralelă cu planul (VBC).
(3p) b) Determină distanța de la punctul M la planul (VBC).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Punctul O este intersecția diagonalelor bazei pătratice ABCD, deci O este mijlocul diagonalei BD.
În triunghiul △VDB, O este mijlocul laturii BD și M este mijlocul laturii VD.
Rezultă că segmentul OM este linie mijlocie în triunghiul △VDB, paralel cu latura VB:
OM∥VB
(1p)
Deoarece VB⊂(VBC) și OM⊂(VBC), rezultă că:
OM∥(VBC)
(1p)
b)
Deoarece dreapta OM este paralelă cu planul (VBC), distanța de la orice punct al dreptei OM la planul (VBC) este constantă:
d(M,(VBC))=d(O,(VBC))
(1p)
Fie P mijlocul laturii BC.
Triunghiul △OBC este dreptunghic isoscel în O, deci OP⊥BC și OP=2AB=212=6 cm.
Fețele laterale ale piramidei sunt triunghiuri isoscele congruente (VB=VC). Segmentul VP este apotema piramidei, deci VP⊥BC.
Deoarece BC⊥OP și BC⊥VP, cu OP∩VP={P}, rezultă că BC⊥(VOP).
În planul (VOP), construim înălțimea OS⊥VP, cu S∈VP.
Deoarece BC⊥(VOP) și OS⊂(VOP), avem OS⊥BC.
Cum OS⊥VP și OS⊥BC, cu VP∩BC={P} în planul (VBC), rezultă că: