1. Dintre numerele 12, 13, 14 și 15, numărul divizibil cu 6 este: (5p)
a) 12
b) 13
c) 14
d) 15
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un număr natural este divizibil cu 6 dacă și numai dacă este divizibil simultan cu 2 (este număr par) și cu 3 (suma cifrelor sale este divizibilă cu 3).
Dintre numerele date:
12: este par (12=2⋅6) și suma cifrelor este 1+2=3 (divizibilă cu 3). Într-adevăr, 12=6⋅2.
13: este număr prim, nedivizibil cu 6.
14: este par, dar suma cifrelor este 1+4=5 (nu se divide cu 3).
15: se divide cu 3, dar este impar (nu se divide cu 2).
Numărul căutat este 12.
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. Dacă 4a=b5, cu b=0, atunci valoarea produsului a⋅b este: (5p)
a) 20
b) 9
c) 45
d) 54
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o proporție de forma 4a=b5, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
a⋅b=4⋅5
Efectuăm calculul:
a⋅b=20
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. Luni, temperatura înregistrată la ora 10 la o stație meteo a fost de −3∘C, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate 3∘C. Temperatura înregistrată marți este mai mare decât temperatura înregistrată luni cu: (5p)
a) −3∘C
b) 0∘C
c) 3∘C
d) 6∘C
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a afla cu cât este mai mare temperatura de marți față de cea de luni, calculăm diferența dintre temperatura înregistrată marți (TM) și temperatura înregistrată luni (TL):
ΔT=TM−TL=3∘C−(−3∘C)
Aplicăm regula semnelor:
ΔT=3+3=6∘C
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Dintre numerele 21,32,43 și 54, cel mai mare este: (5p)
a) 21
b) 32
c) 43
d) 54
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (aducere la numitor comun):
Numitorul comun al numerelor 2,3,4,5 este [2,3,4,5]=60. Amplificăm fracțiile corespunzător:
Metoda 2 (completarea până la întreg):
Fiecare fracție este subunitară și se poate scrie sub forma 1−n+11. Cu cât scăzătorul n+11 este mai mic, cu atât fracția este mai mare. Deoarece 51<41<31<21, cea mai mare fracție este 54.
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Patru elevi, Lara, Patrick, Tudor și Sofia, au calculat produsul numerelor −42 și 82. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Lara
Patrick
Tudor
Sofia
−128
−64
64
128
Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Lara
b) Patrick
c) Tudor
d) Sofia
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm produsul celor două numere reale:
P=(−42)⋅(82)=(−4⋅8)⋅(2⋅2)
Știind că 2⋅2=2:
P=−32⋅2=−64
Comparând cu tabelul, rezultatul −64 a fost obținut de Patrick.
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. Se consideră intervalele A=(−1,5) și B=[2,9]. Un număr care aparține mulțimii A∩B este: (5p)
a) −1
b) 2
c) 5
d) 9
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm intersecția intervalelor A și B:
A∩B=(−1,5)∩[2,9]=[2,5)
Analizăm opțiunile date:
−1∈/[2,5) (este mai mic decât 2).
2∈[2,5) (capătul stâng este închis).
5∈/[2,5) (capătul drept este deschis).
9∈/[2,5) (este strict mai mare decât 5).
Așadar, numărul care aparține mulțimii A∩B este 2.
1. Se consideră punctele A(1,1) și B(1,3), reprezentate într-un sistem de axe ortogonale xOy. Coordonatele punctului de intersecție a mediatoarei segmentului AB cu axa Oy sunt: (5p)
a) (0,2)
b) (2,0)
c) (1,2)
d) (2,1)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A(1,1) și B(1,3) au aceeași abscisă (x=1), deci segmentul AB este vertical (paralel cu axa Oy).
Mijlocul segmentului AB, notat M, are coordonatele:
Mediatoarea segmentului AB este dreapta perpendiculară pe AB în mijlocul său M(1,2). Fiind perpendiculară pe o dreaptă verticală (x=1), mediatoarea este o dreaptă orizontală de ecuație:
y=2
Intersecția acestei drepte cu axa Oy are abscisa x=0 și ordonata y=2, adică punctul de coordonate (0,2).
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. În figura alăturată, unghiurile AOB și COD sunt opuse la vârf. Măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor AOC și BOD este egală cu: (5p)
a) 180∘
b) 90∘
c) 89∘
d) 0∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile ∠AOB și ∠COD fiind opuse la vârf, laturile lor formează două drepte concurente în punctul O: semidreptele [OA și [OD sunt opuse (formează dreapta AD), iar semidreptele [OB și [OC sunt opuse (formează dreapta BC).
Rezultă că și unghiurile ∠AOC și ∠BOD sunt unghiuri opuse la vârf, fiind formate de aceleași două drepte concurente.
Conform proprietății fundamentale a unghiurilor opuse la vârf, bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt semidrepte opuse.
Două semidrepte opuse formează o dreaptă, deci măsura unghiului dintre ele este egală cu măsura unui unghi alungit, adică 180∘.
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC și punctul G, centrul de greutate al triunghiului. Dacă lungimea ipotenuzei BC este de 12 cm, atunci lungimea segmentului AG este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 3 cm
c) 4 cm
d) 6 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie M mijlocul ipotenuzei BC. Segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABC.
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=2BC=212=6 cm
Centrul de greutate G se află pe mediana AM la două treimi de vârf (A) și o treime de bază (M):
AG=32⋅AM=32⋅6=4 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD, cu AB=6 cm. Dacă dreptele BD și BM sunt perpendiculare și punctele D,C și M coliniare, atunci lungimea segmentului DM este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În pătratul ABCD, diagonala BD este și bisectoarea unghiului ∠ADC, deci μ(∠BDC)=45∘, precum și a unghiului ∠ABC, deci μ(∠DBC)=45∘.
Dreptele BD și BM fiind perpendiculare (BD⊥BM), triunghiul △DBM este dreptunghic în B, cu μ(∠DBM)=90∘.
Deoarece punctele D,C,M sunt coliniare, unghiul ∠BDM este același cu ∠BDC, deci μ(∠BDM)=45∘.
În triunghiul dreptunghic △DBM, celălalt unghi ascuțit are măsura:
μ(∠BMD)=90∘−45∘=45∘
Rezultă că triunghiul △DBM este dreptunghic isoscel, cu BM=BD.
Lungimea diagonalei pătratului ABCD este:
BD=AB2=62 cm
Ipotenuza DM a triunghiului dreptunghic isoscel △DBM este:
DM=BD2=(62)2=6⋅2=12 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată AB și CD sunt diametre în cercul de centru O, iar măsura arcului mic BD⌢ este de 60∘. Măsura unghiului ∠CDA este de: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Măsura arcului mic BD⌢ este de 60∘, de unde măsura unghiului la centru corespunzător este μ(∠BOD)=60∘.
Unghiurile la centru ∠AOC și ∠BOD sunt opuse la vârf, deci:
μ(∠AOC)=μ(∠BOD)=60∘⟹μ(AC⌢)=60∘
Unghiul ∠CDA este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul AC⌢.
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:
μ(∠CDA)=2μ(AC⌢)=260∘=30∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGH. Diagonala bazei EG are lungimea egală cu 42 cm. Aria totală a cubului este egală cu: (5p)
a) 32 cm2
b) 48 cm2
c) 64 cm2
d) 96 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza EFGH a cubului este un pătrat de latură l. Diagonala pătratului are lungimea EG=l2.
Egalând cu valoarea dată în enunț:
l2=42 cm⟹l=4 cm
Aria unei fețe a cubului este:
Afața˘=l2=42=16 cm2
Cubul are 6 fețe pătratice congruente, deci aria sa totală este:
Atotala˘=6⋅l2=6⋅16=96 cm2
Răspunsul corect este d).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Dina are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește 43 din sumă, iar în a doua zi 31 din rest, adică 12 lei.
(3p) a) Ce sumă de bani mai are Dina după cele două zile?
(2p) b) Determină suma de bani avută inițial de Dina.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm cu R restul de bani rămas după prima zi.
În a doua zi, Dina cheltuiește 31 din rest, adică 12 lei:
31⋅R=12 lei⟹R=12⋅3=36 lei
(1p)
Suma de bani rămasă Dinei după a doua zi reprezintă:
R−12 lei=36−12=24 lei
(sau direct 32 din rest: 2⋅12=24 lei).
(2p)
b)
Fie x suma de bani avută inițial de Dina.
În prima zi cheltuiește 43 din sumă (43x), iar restul este R=36 lei:
x−43x=36⟺41x=36
(1p)
Aflăm suma inițială:
x=36⋅4=144 lei
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(3x−1)2−7(x+1)(x−2)−(x+3)2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că (x+1)(x−2)=x2−x−2, pentru orice număr real x.
(3p) b) Demonstrează că E(x)=(x−2)(x−3), pentru orice număr real x.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Înmulțim termen cu termen cele două paranteze:
(x+1)(x−2)=x⋅x−x⋅2+1⋅x−1⋅2
(1p)
Reducem termenii asemenea:
(x+1)(x−2)=x2−2x+x−2=x2−x−2
adevărat pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Aplicăm formulele de calcul prescurtat (a−b)2=a2−2ab+b2 și (a+b)2=a2+2ab+b2:
Descompunem trinomul de gradul al doilea scriind termenul din mijloc −5x=−2x−3x:
E(x)=x2−2x−3x+6=x(x−2)−3(x−2)=(x−2)(x−3)
pentru orice număr real x.
(1p)
3. Se consideră numerele reale:
x=(122+279+1086)⋅(31)−1
și
y=(53)6⋅253:1258
(2p) a) Arată că x=5.
(3p) b) Arată că produsul numerelor x și y este un număr natural prim.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Scoatem factorii de sub radical:
12=4⋅3=2327=9⋅3=33108=36⋅3=63
Înlocuim și simplificăm fiecare fracție din paranteză:
232+339+636=31+33+31=31+3+1=35
(1p)
Aplicăm proprietatea puterii cu exponent negativ (31)−1=3:
x=35⋅3=5
(1p)
b)
Scriem numerele din expresia lui y ca puteri ale bazei 5:
(53)6=53⋅6=518
253=(52)3=52⋅3=56
1258=(53)8=53⋅8=524
(1p)
Calculăm valoarea lui y:
y=518⋅56:524=518+6−24=50=1
(1p)
Calculăm produsul P=x⋅y:
P=5⋅1=5
Numărul 5 este număr natural prim (singurii săi divizori naturali sunt 1 și 5).
(1p)
4. Se consideră rombul ABCD, cu AB=18 cm și μ(∠ABC)=60∘.
(2p) a) Arată că perimetrul rombului ABCD este egal cu 72 cm.
(3p) b) Arată că lungimea diagonalei BD este egală cu 183 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Rombul ABCD are toate cele patru laturi de lungimi egale:
AB=BC=CD=DA=18 cm
Perimetrul rombului este:
PABCD=4⋅AB=4⋅18=72 cm
(2p)
b)
În rombul ABCD, laturile alăturate sunt congruente (AB=BC=18 cm), deci triunghiul △ABC este isoscel de bază AC.
Cum μ(∠ABC)=60∘, triunghiul isoscel △ABC cu un unghi de 60∘ este triunghi echilateral, având toate laturile egale cu 18 cm:
AC=18 cm
Fie {O}=AC∩BD punctul de intersecție al diagonalelor rombului.
Diagonalele rombului sunt perpendiculare (BD⊥AC) și se înjumătățesc reciproc (O este mijlocul segmentelor AC și BD).
Segmentul BO este înălțime în triunghiul echilateral △ABC:
BO=2AB3=2183=93 cm
(2p)
Deoarece O este mijlocul diagonalei BD, lungimea acesteia este:
BD=2⋅BO=2⋅93=183 cm
(1p)
5. Se consideră dreptunghiul ABCD cu AB=102 cm și BC=20 cm. Punctul E este mijlocul laturii BC și punctul F este situat pe segmentul AE, astfel încât BF⊥AE.
(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 2002 cm2.
(3p) b) Demonstrați că punctele B,F și D sunt coliniare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Aria dreptunghiului ABCD este egală cu produsul dintre lungime și lățime:
AABCD=AB⋅BC=102⋅20=2002 cm2
(2p)
b)
Punctul E fiind mijlocul laturii BC, avem:
BE=2BC=220=10 cm
În triunghiul dreptunghic △ABE (μ(∠B)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AE:
AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cm
În △ABE, segmentul BF este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AE (BF⊥AE, F∈AE). Conform teoremei catetei pentru cateta BE:
BE2=EF⋅AE⟺102=EF⋅103⟺100=EF⋅103EF=103100=310=3103 cm
Calculăm raportul dintre EF și AE:
AEEF=1033103=31⟹EF=31⋅AE
Deoarece E este mijlocul laturii BC, AE este mediană în triunghiul △ABC. Punctul F fiind situat pe mediană la o treime de bază (E) și două treimi de vârf (AF=32AE), rezultă că F este centrul de greutate al triunghiului △ABC.
(2p)
Fie {O}=AC∩BD punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului ABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului AC.
Rezultă că segmentul BO este mediana corespunzătoare laturii AC în triunghiul △ABC.
Centrul de greutate F al triunghiului △ABC aparține medianei BO, prin urmare F∈BO.
Cum punctele B,O,D sunt coliniare (fiind pe diagonala BD), iar F∈BO, rezultă că punctele B,F și D sunt coliniare.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu AB=12 cm, BC=6 cm și AA′=62 cm. Punctul M este mijlocul muchiei CD.
(2p) a) Arată că aria triunghiului AMB este egală cu 36 cm2.
(3p) b) Determină distanța de la punctul A′ la dreapta MB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse AB și CD sunt paralele (AB∥CD).
Punctul M aparține muchiei CD, deci distanța de la M la dreapta AB este egală cu lățimea dreptunghiului bazei:
d(M,AB)=AD=BC=6 cm
(1p)
Aria triunghiului △AMB este:
A△AMB=2AB⋅d(M,AB)=212⋅6=36 cm2
(1p)
b)
Punctul M fiind mijlocul muchiei CD cu CD=AB=12 cm, avem:
DM=MC=212=6 cm
În triunghiul dreptunghic △ADM (μ(∠D)=90∘, cu AD=6 cm și DM=6 cm):
AM=AD2+DM2=62+62=36+36=62 cm
În triunghiul dreptunghic △BCM (μ(∠C)=90∘, cu BC=6 cm și MC=6 cm):
BM=BC2+MC2=62+62=36+36=62 cm
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul △AMB:
AM2+BM2=(62)2+(62)2=72+72=144AB2=122=144
Deoarece AM2+BM2=AB2, triunghiul △AMB este dreptunghic în M, deci:
BM⊥AM
Muchia laterală A′A este perpendiculară pe planul bazei (A′A⊥(ABC)). Deoarece MB⊂(ABC), rezultă:
A′A⊥MB⟺MB⊥A′A
Dreapta MB este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′AM) (MB⊥AM și MB⊥A′A, cu AM∩A′A={A}), prin urmare:
MB⊥(A′AM)
Cum dreapta A′M⊂(A′AM), rezultă:
MB⊥A′M⟺A′M⊥MB
Distanța de la punctul A′ la dreapta MB este lungimea segmentului A′M:
d(A′,MB)=A′M
(2p)
În triunghiul dreptunghic △A′AM (μ(∠A)=90∘, deoarece A′A⊥(ABC) și AM⊂(ABC)), calculăm ipotenuza A′M prin teorema lui Pitagora: