BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 3

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 3

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 3


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Dintre numerele 1212, 1313, 1414 și 1515, numărul divizibil cu 66 este: (5p)

a) 1212
b) 1313
c) 1414
d) 1515

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr natural este divizibil cu 66 dacă și numai dacă este divizibil simultan cu 22 (este număr par) și cu 33 (suma cifrelor sale este divizibilă cu 33).
  • Dintre numerele date:
    • 1212: este par (12=2⋅612 = 2 \cdot 6) și suma cifrelor este 1+2=31 + 2 = 3 (divizibilă cu 33). Într-adevăr, 12=6⋅212 = 6 \cdot 2.
    • 1313: este număr prim, nedivizibil cu 66.
    • 1414: este par, dar suma cifrelor este 1+4=51 + 4 = 5 (nu se divide cu 33).
    • 1515: se divide cu 33, dar este impar (nu se divide cu 22).
  • Numărul căutat este 1212.

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. Dacă a4=5b\frac{a}{4} = \frac{5}{b}, cu b≠0b \neq 0, atunci valoarea produsului a⋅ba \cdot b este: (5p)

a) 2020
b) 99
c) 54\frac{5}{4}
d) 45\frac{4}{5}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție de forma a4=5b\frac{a}{4} = \frac{5}{b}, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
a⋅b=4⋅5a \cdot b = 4 \cdot 5
  • Efectuăm calculul:
a⋅b=20a \cdot b = 20

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Luni, temperatura înregistrată la ora 10 la o stație meteo a fost de −3∘C-3^\circ\text{C}, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate 3∘C3^\circ\text{C}. Temperatura înregistrată marți este mai mare decât temperatura înregistrată luni cu: (5p)

a) −3∘C-3^\circ\text{C}
b) 0∘C0^\circ\text{C}
c) 3∘C3^\circ\text{C}
d) 6∘C6^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla cu cât este mai mare temperatura de marți față de cea de luni, calculăm diferența dintre temperatura înregistrată marți (TMT_M) și temperatura înregistrată luni (TLT_L):
ΔT=TM−TL=3∘C−(−3∘C)\Delta T = T_M - T_L = 3^\circ\text{C} - (-3^\circ\text{C})
  • Aplicăm regula semnelor:
ΔT=3+3=6∘C\Delta T = 3 + 3 = 6^\circ\text{C}

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Dintre numerele 12,23,34\frac{1}{2}, \frac{2}{3}, \frac{3}{4} și 45\frac{4}{5}, cel mai mare este: (5p)

a) 12\frac{1}{2}
b) 23\frac{2}{3}
c) 34\frac{3}{4}
d) 45\frac{4}{5}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (aducere la numitor comun): Numitorul comun al numerelor 2,3,4,52, 3, 4, 5 este [2,3,4,5]=60[2, 3, 4, 5] = 60. Amplificăm fracțiile corespunzător:
12=3060,23=4060,34=4560,45=4860\frac{1}{2} = \frac{30}{60}, \quad \frac{2}{3} = \frac{40}{60}, \quad \frac{3}{4} = \frac{45}{60}, \quad \frac{4}{5} = \frac{48}{60}
  • Comparând numărătorii: 30<40<45<4830 < 40 < 45 < 48, rezultă ordinea crescătoare:
12<23<34<45\frac{1}{2} < \frac{2}{3} < \frac{3}{4} < \frac{4}{5}
  • Metoda 2 (completarea până la întreg): Fiecare fracție este subunitară și se poate scrie sub forma 1−1n+11 - \frac{1}{n+1}. Cu cât scăzătorul 1n+1\frac{1}{n+1} este mai mic, cu atât fracția este mai mare. Deoarece 15<14<13<12\frac{1}{5} < \frac{1}{4} < \frac{1}{3} < \frac{1}{2}, cea mai mare fracție este 45\frac{4}{5}.

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Lara, Patrick, Tudor și Sofia, au calculat produsul numerelor −42-4\sqrt{2} și 828\sqrt{2}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

LaraPatrickTudorSofia
−128-128−64-646464128128

Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Lara
b) Patrick
c) Tudor
d) Sofia

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul celor două numere reale:
P=(−42)⋅(82)=(−4⋅8)⋅(2⋅2)P = (-4\sqrt{2}) \cdot (8\sqrt{2}) = (-4 \cdot 8) \cdot (\sqrt{2} \cdot \sqrt{2})
  • Știind că 2⋅2=2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2:
P=−32⋅2=−64P = -32 \cdot 2 = -64
  • Comparând cu tabelul, rezultatul −64-64 a fost obținut de Patrick.

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. Se consideră intervalele A=(−1,5)A = (-1, 5) și B=[2,9]B = [2, 9]. Un număr care aparține mulțimii A∩BA \cap B este: (5p)

a) −1-1
b) 22
c) 55
d) 99

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm intersecția intervalelor AA și BB:
A∩B=(−1,5)∩[2,9]=[2,5)A \cap B = (-1, 5) \cap [2, 9] = [2, 5)
  • Analizăm opțiunile date:
    • −1∉[2,5)-1 \notin [2, 5) (este mai mic decât 22).
    • 2∈[2,5)2 \in [2, 5) (capătul stâng este închis).
    • 5∉[2,5)5 \notin [2, 5) (capătul drept este deschis).
    • 9∉[2,5)9 \notin [2, 5) (este strict mai mare decât 55).
  • Așadar, numărul care aparține mulțimii A∩BA \cap B este 22.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Se consideră punctele A(1,1)A(1, 1) și B(1,3)B(1, 3), reprezentate într-un sistem de axe ortogonale xOyxOy. Coordonatele punctului de intersecție a mediatoarei segmentului ABAB cu axa OyOy sunt: (5p)

Punctele A și B reprezentate în sistemul de axe xOy

a) (0,2)(0, 2)
b) (2,0)(2, 0)
c) (1,2)(1, 2)
d) (2,1)(2, 1)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A(1,1)A(1, 1) și B(1,3)B(1, 3) au aceeași abscisă (x=1x = 1), deci segmentul ABAB este vertical (paralel cu axa OyOy).
  • Mijlocul segmentului ABAB, notat MM, are coordonatele:
xM=xA+xB2=1+12=1,yM=yA+yB2=1+32=2  ⟹  M(1,2)x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{1 + 1}{2} = 1, \quad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{1 + 3}{2} = 2 \implies M(1, 2)
  • Mediatoarea segmentului ABAB este dreapta perpendiculară pe ABAB în mijlocul său M(1,2)M(1, 2). Fiind perpendiculară pe o dreaptă verticală (x=1x = 1), mediatoarea este o dreaptă orizontală de ecuație:
y=2y = 2
  • Intersecția acestei drepte cu axa OyOy are abscisa x=0x = 0 și ordonata y=2y = 2, adică punctul de coordonate (0,2)(0, 2).

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. În figura alăturată, unghiurile AOBAOB și CODCOD sunt opuse la vârf. Măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor AOCAOC și BODBOD este egală cu: (5p)

Unghiurile opuse la vârf AOB și COD

a) 180∘180^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 89∘89^\circ
d) 0∘0^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∠AOB\angle AOB și ∠COD\angle COD fiind opuse la vârf, laturile lor formează două drepte concurente în punctul OO: semidreptele [OA[OA și [OD[OD sunt opuse (formează dreapta ADAD), iar semidreptele [OB[OB și [OC[OC sunt opuse (formează dreapta BCBC).
  • Rezultă că și unghiurile ∠AOC\angle AOC și ∠BOD\angle BOD sunt unghiuri opuse la vârf, fiind formate de aceleași două drepte concurente.
  • Conform proprietății fundamentale a unghiurilor opuse la vârf, bisectoarele a două unghiuri opuse la vârf sunt semidrepte opuse.
  • Două semidrepte opuse formează o dreaptă, deci măsura unghiului dintre ele este egală cu măsura unui unghi alungit, adică 180∘180^\circ.

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABCABC și punctul GG, centrul de greutate al triunghiului. Dacă lungimea ipotenuzei BCBC este de 12 cm12\text{ cm}, atunci lungimea segmentului AGAG este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC și centrul de greutate G

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM mijlocul ipotenuzei BCBC. Segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABCABC.
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=BC2=122=6 cmAM = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Centrul de greutate GG se află pe mediana AMAM la două treimi de vârf (AA) și o treime de bază (MM):
AG=23⋅AM=23⋅6=4 cmAG = \frac{2}{3} \cdot AM = \frac{2}{3} \cdot 6 = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Dacă dreptele BDBD și BMBM sunt perpendiculare și punctele D,CD, C și MM coliniare, atunci lungimea segmentului DMDM este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD cu BD perpendicular pe BM

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În pătratul ABCDABCD, diagonala BDBD este și bisectoarea unghiului ∠ADC\angle ADC, deci μ(∠BDC)=45∘\mu(\angle BDC) = 45^\circ, precum și a unghiului ∠ABC\angle ABC, deci μ(∠DBC)=45∘\mu(\angle DBC) = 45^\circ.
  • Dreptele BDBD și BMBM fiind perpendiculare (BD⊥BMBD \perp BM), triunghiul △DBM\triangle DBM este dreptunghic în BB, cu μ(∠DBM)=90∘\mu(\angle DBM) = 90^\circ.
  • Deoarece punctele D,C,MD, C, M sunt coliniare, unghiul ∠BDM\angle BDM este același cu ∠BDC\angle BDC, deci μ(∠BDM)=45∘\mu(\angle BDM) = 45^\circ.
  • În triunghiul dreptunghic △DBM\triangle DBM, celălalt unghi ascuțit are măsura:
μ(∠BMD)=90∘−45∘=45∘\mu(\angle BMD) = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ
  • Rezultă că triunghiul △DBM\triangle DBM este dreptunghic isoscel, cu BM=BDBM = BD.
  • Lungimea diagonalei pătratului ABCDABCD este:
BD=AB2=62 cmBD = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Ipotenuza DMDM a triunghiului dreptunghic isoscel △DBM\triangle DBM este:
DM=BD2=(62)2=6⋅2=12 cmDM = BD\sqrt{2} = (6\sqrt{2})\sqrt{2} = 6 \cdot 2 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, iar măsura arcului mic BD⌢\overparen{BD} este de 60∘60^\circ. Măsura unghiului ∠CDA\angle CDA este de: (5p)

Diametrele AB și CD în cercul de centru O

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Măsura arcului mic BD⌢\overparen{BD} este de 60∘60^\circ, de unde măsura unghiului la centru corespunzător este μ(∠BOD)=60∘\mu(\angle BOD) = 60^\circ.
  • Unghiurile la centru ∠AOC\angle AOC și ∠BOD\angle BOD sunt opuse la vârf, deci:
μ(∠AOC)=μ(∠BOD)=60∘  ⟹  μ(AC⌢)=60∘\mu(\angle AOC) = \mu(\angle BOD) = 60^\circ \implies \mu(\overparen{AC}) = 60^\circ
  • Unghiul ∠CDA\angle CDA este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul AC⌢\overparen{AC}.
  • Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:
μ(∠CDA)=μ(AC⌢)2=60∘2=30∘\mu(\angle CDA) = \frac{\mu(\overparen{AC})}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGHABCDEFGH. Diagonala bazei EGEG are lungimea egală cu 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. Aria totală a cubului este egală cu: (5p)

Cubul ABCDEFGH cu diagonala EG

a) 32 cm232\text{ cm}^2
b) 48 cm248\text{ cm}^2
c) 64 cm264\text{ cm}^2
d) 96 cm296\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza EFGHEFGH a cubului este un pătrat de latură ll. Diagonala pătratului are lungimea EG=l2EG = l\sqrt{2}.
  • Egalând cu valoarea dată în enunț:
l2=42 cm  ⟹  l=4 cml\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm} \implies l = 4\text{ cm}
  • Aria unei fețe a cubului este:
Afața˘=l2=42=16 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = l^2 = 4^2 = 16\text{ cm}^2
  • Cubul are 66 fețe pătratice congruente, deci aria sa totală este:
Atotala˘=6⋅l2=6⋅16=96 cm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 6 \cdot l^2 = 6 \cdot 16 = 96\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dina are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește 34\frac{3}{4} din sumă, iar în a doua zi 13\frac{1}{3} din rest, adică 1212 lei.

(3p) a) Ce sumă de bani mai are Dina după cele două zile?
(2p) b) Determină suma de bani avută inițial de Dina.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu RR restul de bani rămas după prima zi.
  • În a doua zi, Dina cheltuiește 13\frac{1}{3} din rest, adică 1212 lei:
13⋅R=12 lei  ⟹  R=12⋅3=36 lei\frac{1}{3} \cdot R = 12\text{ lei} \implies R = 12 \cdot 3 = 36\text{ lei}

(1p)

  • Suma de bani rămasă Dinei după a doua zi reprezintă:
R−12 lei=36−12=24 leiR - 12\text{ lei} = 36 - 12 = 24\text{ lei}

(sau direct 23\frac{2}{3} din rest: 2⋅12=24 lei2 \cdot 12 = 24\text{ lei}).

(2p)


b)

  • Fie xx suma de bani avută inițial de Dina.
  • În prima zi cheltuiește 34\frac{3}{4} din sumă (34x\frac{3}{4}x), iar restul este R=36R = 36 lei:
x−34x=36  ⟺  14x=36x - \frac{3}{4}x = 36 \iff \frac{1}{4}x = 36

(1p)

  • Aflăm suma inițială:
x=36⋅4=144 leix = 36 \cdot 4 = 144\text{ lei}

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(3x−1)2−7(x+1)(x−2)−(x+3)2E(x) = (3x - 1)^2 - 7(x + 1)(x - 2) - (x + 3)^2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că (x+1)(x−2)=x2−x−2(x + 1)(x - 2) = x^2 - x - 2, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Demonstrează că E(x)=(x−2)(x−3)E(x) = (x - 2)(x - 3), pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Înmulțim termen cu termen cele două paranteze:
(x+1)(x−2)=x⋅x−x⋅2+1⋅x−1⋅2(x + 1)(x - 2) = x \cdot x - x \cdot 2 + 1 \cdot x - 1 \cdot 2

(1p)

  • Reducem termenii asemenea:
(x+1)(x−2)=x2−2x+x−2=x2−x−2(x + 1)(x - 2) = x^2 - 2x + x - 2 = x^2 - x - 2

adevărat pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Aplicăm formulele de calcul prescurtat (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2 și (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(3x−1)2=(3x)2−2⋅3x⋅1+12=9x2−6x+1(3x - 1)^2 = (3x)^2 - 2 \cdot 3x \cdot 1 + 1^2 = 9x^2 - 6x + 1 (x+3)2=x2+2⋅x⋅3+32=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 2 \cdot x \cdot 3 + 3^2 = x^2 + 6x + 9
  • Folosind rezultatul de la punctul a), al doilea termen este:
7(x+1)(x−2)=7(x2−x−2)=7x2−7x−147(x + 1)(x - 2) = 7(x^2 - x - 2) = 7x^2 - 7x - 14

(1p)

  • Înlocuim aceste dezvoltări în expresia E(x)E(x):
E(x)=(9x2−6x+1)−(7x2−7x−14)−(x2+6x+9)E(x) = (9x^2 - 6x + 1) - (7x^2 - 7x - 14) - (x^2 + 6x + 9) E(x)=9x2−6x+1−7x2+7x+14−x2−6x−9E(x) = 9x^2 - 6x + 1 - 7x^2 + 7x + 14 - x^2 - 6x - 9
  • Grupăm termenii asemenea:
E(x)=(9−7−1)x2+(−6+7−6)x+(1+14−9)E(x) = (9 - 7 - 1)x^2 + (-6 + 7 - 6)x + (1 + 14 - 9) E(x)=x2−5x+6E(x) = x^2 - 5x + 6

(1p)

  • Descompunem trinomul de gradul al doilea scriind termenul din mijloc −5x=−2x−3x-5x = -2x - 3x:
E(x)=x2−2x−3x+6=x(x−2)−3(x−2)=(x−2)(x−3)E(x) = x^2 - 2x - 3x + 6 = x(x - 2) - 3(x - 2) = (x - 2)(x - 3)

pentru orice număr real xx.

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

x=(212+927+6108)⋅(13)−1x = \left(\frac{2}{\sqrt{12}} + \frac{9}{\sqrt{27}} + \frac{6}{\sqrt{108}}\right) \cdot \left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)^{-1}

și

y=(53)6⋅253:1258y = (5^3)^6 \cdot 25^3 : 125^8

(2p) a) Arată că x=5x = 5.
(3p) b) Arată că produsul numerelor xx și yy este un număr natural prim.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Scoatem factorii de sub radical:
12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3} 108=36⋅3=63\sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3}
  • Înlocuim și simplificăm fiecare fracție din paranteză:
223+933+663=13+33+13=1+3+13=53\frac{2}{2\sqrt{3}} + \frac{9}{3\sqrt{3}} + \frac{6}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{3}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{1 + 3 + 1}{\sqrt{3}} = \frac{5}{\sqrt{3}}

(1p)

  • Aplicăm proprietatea puterii cu exponent negativ (13)−1=3\left(\frac{1}{\sqrt{3}}\right)^{-1} = \sqrt{3}:
x=53⋅3=5x = \frac{5}{\sqrt{3}} \cdot \sqrt{3} = 5

(1p)


b)

  • Scriem numerele din expresia lui yy ca puteri ale bazei 55:
    • (53)6=53⋅6=518(5^3)^6 = 5^{3 \cdot 6} = 5^{18}
    • 253=(52)3=52⋅3=5625^3 = (5^2)^3 = 5^{2 \cdot 3} = 5^6
    • 1258=(53)8=53⋅8=524125^8 = (5^3)^8 = 5^{3 \cdot 8} = 5^{24}

(1p)

  • Calculăm valoarea lui yy:
y=518⋅56:524=518+6−24=50=1y = 5^{18} \cdot 5^6 : 5^{24} = 5^{18 + 6 - 24} = 5^0 = 1

(1p)

  • Calculăm produsul P=x⋅yP = x \cdot y:
P=5⋅1=5P = 5 \cdot 1 = 5
  • Numărul 55 este număr natural prim (singurii săi divizori naturali sunt 11 și 55).

(1p)


4. Se consideră rombul ABCDABCD, cu AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și μ(∠ABC)=60∘\mu(\angle ABC) = 60^\circ.

Rombul ABCD

(2p) a) Arată că perimetrul rombului ABCDABCD este egal cu 72 cm72\text{ cm}.
(3p) b) Arată că lungimea diagonalei BDBD este egală cu 183 cm18\sqrt{3}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Rombul ABCDABCD are toate cele patru laturi de lungimi egale:
AB=BC=CD=DA=18 cmAB = BC = CD = DA = 18\text{ cm}
  • Perimetrul rombului este:
PABCD=4⋅AB=4⋅18=72 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot AB = 4 \cdot 18 = 72\text{ cm}

(2p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 4

  • În rombul ABCDABCD, laturile alăturate sunt congruente (AB=BC=18 cmAB = BC = 18\text{ cm}), deci triunghiul △ABC\triangle ABC este isoscel de bază ACAC.
  • Cum μ(∠ABC)=60∘\mu(\angle ABC) = 60^\circ, triunghiul isoscel △ABC\triangle ABC cu un unghi de 60∘60^\circ este triunghi echilateral, având toate laturile egale cu 18 cm18\text{ cm}:
AC=18 cmAC = 18\text{ cm}
  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD punctul de intersecție al diagonalelor rombului.
  • Diagonalele rombului sunt perpendiculare (BD⊥ACBD \perp AC) și se înjumătățesc reciproc (OO este mijlocul segmentelor ACAC și BDBD).
  • Segmentul BOBO este înălțime în triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC:
BO=AB32=1832=93 cmBO = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}

(2p)

  • Deoarece OO este mijlocul diagonalei BDBD, lungimea acesteia este:
BD=2⋅BO=2⋅93=183 cmBD = 2 \cdot BO = 2 \cdot 9\sqrt{3} = 18\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


5. Se consideră dreptunghiul ABCDABCD cu AB=102 cmAB = 10\sqrt{2}\text{ cm} și BC=20 cmBC = 20\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul laturii BCBC și punctul FF este situat pe segmentul AEAE, astfel încât BF⊥AEBF \perp AE.

Dreptunghiul ABCD cu punctul E mijlocul laturii BC

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 2002 cm2200\sqrt{2}\text{ cm}^2.
(3p) b) Demonstrați că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu produsul dintre lungime și lățime:
AABCD=AB⋅BC=102⋅20=2002 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 10\sqrt{2} \cdot 20 = 200\sqrt{2}\text{ cm}^2

(2p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 5

  • Punctul EE fiind mijlocul laturii BCBC, avem:
BE=BC2=202=10 cmBE = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △ABE\triangle ABE (μ(∠B)=90∘\mu(\angle B) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AEAE:
AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cmAE = \sqrt{AB^2 + BE^2} = \sqrt{(10\sqrt{2})^2 + 10^2} = \sqrt{200 + 100} = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ cm}
  • În △ABE\triangle ABE, segmentul BFBF este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AEAE (BF⊥AEBF \perp AE, F∈AEF \in AE). Conform teoremei catetei pentru cateta BEBE:
BE2=EF⋅AE  ⟺  102=EF⋅103  ⟺  100=EF⋅103BE^2 = EF \cdot AE \iff 10^2 = EF \cdot 10\sqrt{3} \iff 100 = EF \cdot 10\sqrt{3} EF=100103=103=1033 cmEF = \frac{100}{10\sqrt{3}} = \frac{10}{\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}
  • Calculăm raportul dintre EFEF și AEAE:
EFAE=1033103=13  ⟹  EF=13⋅AE\frac{EF}{AE} = \frac{\frac{10\sqrt{3}}{3}}{10\sqrt{3}} = \frac{1}{3} \implies EF = \frac{1}{3} \cdot AE
  • Deoarece EE este mijlocul laturii BCBC, AEAE este mediană în triunghiul △ABC\triangle ABC. Punctul FF fiind situat pe mediană la o treime de bază (EE) și două treimi de vârf (AF=23AEAF = \frac{2}{3}AE), rezultă că FF este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC.

(2p)

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului ABCDABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC.
  • Rezultă că segmentul BOBO este mediana corespunzătoare laturii ACAC în triunghiul △ABC\triangle ABC.
  • Centrul de greutate FF al triunghiului △ABC\triangle ABC aparține medianei BOBO, prin urmare F∈BOF \in BO.
  • Cum punctele B,O,DB, O, D sunt coliniare (fiind pe diagonala BDBD), iar F∈BOF \in BO, rezultă că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și AA′=62 cmAA' = 6\sqrt{2}\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei CDCD.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că aria triunghiului AMBAMB este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2.
(3p) b) Determină distanța de la punctul A′A' la dreapta MBMB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD).
  • Punctul MM aparține muchiei CDCD, deci distanța de la MM la dreapta ABAB este egală cu lățimea dreptunghiului bazei:
d(M,AB)=AD=BC=6 cmd(M, AB) = AD = BC = 6\text{ cm}

(1p)

  • Aria triunghiului △AMB\triangle AMB este:
A△AMB=AB⋅d(M,AB)2=12⋅62=36 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMB} = \frac{AB \cdot d(M, AB)}{2} = \frac{12 \cdot 6}{2} = 36\text{ cm}^2

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 6

  • Punctul MM fiind mijlocul muchiei CDCD cu CD=AB=12 cmCD = AB = 12\text{ cm}, avem:
DM=MC=122=6 cmDM = MC = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM (μ(∠D)=90∘\mu(\angle D) = 90^\circ, cu AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și DM=6 cmDM = 6\text{ cm}):
AM=AD2+DM2=62+62=36+36=62 cmAM = \sqrt{AD^2 + DM^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = \sqrt{36 + 36} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △BCM\triangle BCM (μ(∠C)=90∘\mu(\angle C) = 90^\circ, cu BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și MC=6 cmMC = 6\text{ cm}):
BM=BC2+MC2=62+62=36+36=62 cmBM = \sqrt{BC^2 + MC^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = \sqrt{36 + 36} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul △AMB\triangle AMB:
AM2+BM2=(62)2+(62)2=72+72=144AM^2 + BM^2 = (6\sqrt{2})^2 + (6\sqrt{2})^2 = 72 + 72 = 144 AB2=122=144AB^2 = 12^2 = 144
  • Deoarece AM2+BM2=AB2AM^2 + BM^2 = AB^2, triunghiul △AMB\triangle AMB este dreptunghic în MM, deci:
BM⊥AMBM \perp AM
  • Muchia laterală A′AA'A este perpendiculară pe planul bazei (A′A⊥(ABC)A'A \perp (ABC)). Deoarece MB⊂(ABC)MB \subset (ABC), rezultă:
A′A⊥MB  ⟺  MB⊥A′AA'A \perp MB \iff MB \perp A'A
  • Dreapta MBMB este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′AM)(A'AM) (MB⊥AMMB \perp AM și MB⊥A′AMB \perp A'A, cu AM∩A′A={A}AM \cap A'A = \{A\}), prin urmare:
MB⊥(A′AM)MB \perp (A'AM)
  • Cum dreapta A′M⊂(A′AM)A'M \subset (A'AM), rezultă:
MB⊥A′M  ⟺  A′M⊥MBMB \perp A'M \iff A'M \perp MB
  • Distanța de la punctul A′A' la dreapta MBMB este lungimea segmentului A′MA'M:
d(A′,MB)=A′Md(A', MB) = A'M

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic △A′AM\triangle A'AM (μ(∠A)=90∘\mu(\angle A) = 90^\circ, deoarece A′A⊥(ABC)A'A \perp (ABC) și AM⊂(ABC)AM \subset (ABC)), calculăm ipotenuza A′MA'M prin teorema lui Pitagora:
A′M=A′A2+AM2=(62)2+(62)2=72+72=144=12 cmA'M = \sqrt{A'A^2 + AM^2} = \sqrt{(6\sqrt{2})^2 + (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{72 + 72} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}
  • Deci, d(A′,MB)=12 cmd(A', MB) = 12\text{ cm}.

(1p)