1. Suma divizorilor naturali ai lui 10 este numărul: (5p)
a) 7
b) 8
c) 10
d) 18
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Divizorii naturali ai lui 10 sunt numerele naturale care divid pe 10:
D10={1,2,5,10}
Suma divizorilor naturali ai lui 10 este:
1+2+5+10=18
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În tabelul următor este prezentată situația cheltuielilor și a veniturilor unei societăți comerciale.
Anul
Cheltuieli (lei)
Venituri (lei)
2017
90000
110000
2018
150000
250000
2019
150000
180000
2020
190000
200000
Raportul dintre cheltuielile și veniturile înregistrate de către societatea comercială este egal cu 65 în anul: (5p)
a) 2017
b) 2018
c) 2019
d) 2020
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm raportul dintre cheltuieli și venituri pentru fiecare an în parte:
Pentru anul 2017:
11000090000=119
Pentru anul 2018:
250000150000=2515=53
Pentru anul 2019:
180000150000=1815=65
Pentru anul 2020:
200000190000=2019
Raportul este egal cu 65 în anul 2019.
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Rezultatul calculului 5−(2⋅3−7)−6 este numărul: (5p)
a) −4
b) −2
c) 0
d) 1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Mai întâi calculăm operația din paranteză:
2⋅3−7=6−7=−1
Înlocuim rezultatul în expresie și efectuăm scăderile succesive:
5−(−1)−6=5+1−6=6−6=0
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Într-un depozit sunt 2700 kg de fructe: mere, pere, gutui și struguri, după cum este prezentat în tabelul următor:
Categoria
Cantitate
mere
900 kg
pere
500 kg
gutui
490 kg
struguri
810 kg
Dintre fructele de mai sus, categoria care reprezintă 30% din cantitatea de fructe din acest depozit este: (5p)
a) mere
b) pere
c) gutui
d) struguri
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 30% din cantitatea totală de fructe (2700 kg):
10030⋅2700=30⋅27=810 kg
Comparând cu datele din tabel, cantitatea de 810 kg corespunde categoriei struguri.
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Dacă a=102−82, atunci a este egal cu: (5p)
a) 2
b) 4
c) 6
d) 36
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm pătratele numerelor de sub radical:
102=10082=64
Efectuăm scăderea și extragem rădăcina pătrată:
a=100−64=36=6
(Alternativ, folosind formula diferenței de pătrate: a=(10−8)(10+8)=2⋅18=36=6.)
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Un biciclist se deplasează cu viteza de 40 km/h. Alexandru afirmă că biciclistul, păstrând viteza de deplasare, a parcurs 60 km în 60 de minute. Afirmația lui Alexandru este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Știm că 60 de minute=1 ora˘.
La o viteză constantă de 40 km/h, distanța parcursă în 1 ora˘ este dată de relația:
d=v⋅t=40 km/h⋅1 h=40 km
Deoarece biciclistul parcurge 40 km și nu 60 km, afirmația lui Alexandru este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A,B,C și D astfel încât AB=1 cm, BC=2 cm și CD=3 cm. Dintre aceste puncte, cel care reprezintă mijlocul unui segment din figură, este punctul: (5p)
a) A
b) B
c) C
d) D
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A,B,C,D sunt coliniare în această ordine.
Calculăm lungimea segmentului AC:
AC=AB+BC=1 cm+2 cm=3 cm
Lungimea segmentului CD este dată în ipoteză ca fiind CD=3 cm.
Observăm că:
AC=CD=3 cm
Cum punctele A,C,D sunt coliniare în ordinea A−C−D și AC=CD, rezultă că punctul C este mijlocul segmentului [AD].
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente suplementare astfel încât măsura unghiului ascuțit să fie 70∘. Care dintre următoarele valori reprezintă măsura celuilalt unghi? (5p)
a) 20∘
b) 35∘
c) 70∘
d) 110∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 180∘.
Dacă măsura unghiului ascuțit este de 70∘, măsura celuilalt unghi este:
180∘−70∘=110∘
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. În grădina casei Teodorei există patru tufe de trandafiri poziționate în figura alăturată în punctele A,B,C și M. Măsura unghiului BAC este de 90∘, punctul M aparține lui BC, AM=MC, μ(∠MAC)=30∘ și BM=6 m. Teodora vrea să amenajeze o alee din punctul M care să fie perpendiculară pe latura AC a grădinii. Aleea amenajată de Teodora de la punctul M la latura AC are o lungime egală cu: (5p)
a) 2 m
b) 3 m
c) 4 m
d) 6 m
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie P piciorul perpendicularei duse din punctul M pe latura AC (MP⊥AC, P∈AC). Lungimea segmentului [MP] reprezintă lungimea aleii.
În triunghiul △MAC, avem AM=MC, deci triunghiul este isoscel cu baza [AC]. Rezultă că unghiurile de la bază sunt congruente:
μ(∠MCA)=μ(∠MAC)=30∘
În triunghiul △ABC dreptunghic în A, măsura unghiului ∠B este:
μ(∠B)=90∘−μ(∠C)=90∘−30∘=60∘
Cum μ(∠MAC)=30∘, rezultă că:
μ(∠MAB)=90∘−30∘=60∘
Triunghiul △ABM are două unghiuri de 60∘ (∠B și ∠MAB), deci este triunghi echilateral. Rezultă că:
AM=BM=6 m
Deoarece AM=MC, deducem că:
MC=6 m
Triunghiul △MPC este dreptunghic în P, cu μ(∠MCP)=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta MP opusă unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din ipotenuza MC:
MP=2MC=26=3 m
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Figura alăturată reprezintă schița unui teren în formă de trapez dreptunghic ABCD cu baza mare AB=120 m, baza mică CD=40 m și înălțimea AD=60 m. Terenul este împărțit în trei parcele pe care s-au plantat lalele, zambile și narcise. Cele trei parcele sunt ABM, BMC și CMD, unde M este mijlocul segmentului AD. Precizăm că lalelele s-au plantat pe suprafața triunghiului ABM, zambilele pe suprafața triunghiului BMC, iar narcisele pe suprafața triunghiului CMD.
Aria suprafeței pe care s-au plantat zambilele este: (5p)
a) 600 m2
b) 1800 m2
c) 2400 m2
d) 4800 m2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm aria totală a trapezului dreptunghic ABCD:
Deoarece punctul M este mijlocul segmentului AD, avem:
AM=MD=2AD=260=30 m
Triunghiul △ABM este dreptunghic în A, iar aria suprafeței plantate cu lalele este:
A△ABM=2AB⋅AM=2120⋅30=1800 m2
Triunghiul △CMD este dreptunghic în D, iar aria suprafeței plantate cu narcise este:
A△CMD=2CD⋅MD=240⋅30=600 m2
Aria suprafeței pe care s-au plantat zambilele (△BMC) este diferența dintre aria totală a trapezului și suma ariilor celorlalte două parcele:
A△BMC=AABCD−A△ABM−A△CMD=4800−1800−600=2400 m2
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Triunghiul ABC este înscris în cercul de centru O și rază 6 cm. Știind că latura BC a triunghiului ABC are 12 cm, atunci măsura unghiului BAC este: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diametrul cercului circumscris este dublul razei:
d=2R=2⋅6 cm=12 cm
Cum lungimea laturii BC este de 12 cm, latura [BC] coincide cu diametrul cercului.
Triunghiul înscris într-un cerc care are o latură drept diametru este dreptunghic, iar unghiul opus diametrului are măsura de 90∘:
μ(∠BAC)=2μ(BC⌢)=2180∘=90∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. O față a unui dulap în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de 2 m și 0,5 m. Suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este de 14 m. Volumul dulapului este egal cu: (5p)
a) 1 m3
b) 4 m3
c) 14 m3
d) 16,5 m3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cele trei dimensiuni ale paralelipipedului dreptunghic cu L, l și h.
Două dintre dimensiuni sunt date de fața menționată: L=2 m și l=0,5 m.
Un paralelipiped dreptunghic are 12 muchii, grupate în 4 lungimi, 4 lățimi și 4 înălțimi:
4(L+l+h)=14 mL+l+h=414=3,5 m
Înlocuim dimensiunile cunoscute pentru a determina a treia dimensiune h:
2+0,5+h=3,5⟹2,5+h=3,5⟹h=1 m
Volumul paralelipipedului dreptunghic este produsul celor trei dimensiuni:
V=L⋅l⋅h=2 m⋅0,5 m⋅1 m=1 m3
Răspunsul corect este a).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Într-un bloc sunt 40 de apartamente cu câte două, respectiv trei camere. În aceste apartamente sunt în total 90 de camere.
(2p) a) Este posibil ca în bloc să fie 31 de apartamente cu trei camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină câte apartamente cu trei camere sunt în acest bloc.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dacă în bloc ar fi 31 de apartamente cu trei camere, numărul de camere conținute doar de acestea ar fi:
31⋅3=93 de camere
(1p)
Cum numărul total de camere din întregul bloc este egal cu 90, deducem că nu este posibil ca în bloc să fie 31 de apartamente cu trei camere, deoarece:
93>90
(1p)
b)
Notăm cu x numărul apartamentelor cu trei camere și cu y numărul apartamentelor cu două camere.
Din enunț rezultă sistemul de ecuații:
{x+y=403x+2y=90
(1p)
Din prima ecuație exprimăm y=40−x și substituim în a doua ecuație:
3x+2(40−x)=903x+80−2x=90x=90−80⟹x=10
Deducem că în bloc sunt 10 apartamente cu trei camere (și y=30 apartamente cu două camere).
(2p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+3)2−2(x2+3x)+(x+1)2
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=2x+10, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină numărul întreg a pentru care E(a−2)+a=0.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dezvoltăm pătratele binomic și parantezele:
(x+3)2=x2+6x+9−2(x2+3x)=−2x2−6x(x+1)2=x2+2x+1
(1p)
Înlocuim dezvoltările în expresia E(x) și reducem termenii asemenea:
Media geometrică a numerelor a și b este mg=a⋅b.
Calculăm produsul a⋅b aplicând formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2:
a⋅b=(82+27)(82−27)=(82)2−(27)2=128−28=100
Obținem media geometrică:
mg=100=10
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AB∥CD, μ(∠DAB)=90∘, AD=40 cm și CD=30 cm. Diagonalele trapezului sunt perpendiculare și O este punctul lor de intersecție.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ADC este egal cu 120 cm.
(3p) b) Calculează aria trapezului ABCD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Deoarece AB∥CD și AD⊥AB, deducem că AD⊥CD, prin urmare triunghiul △ADC este dreptunghic în D.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul △ADC:
AC2=AD2+CD2⟹AC=402+302=1600+900=2500=50 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului △ADC:
P△ADC=AD+CD+AC=40 cm+30 cm+50 cm=120 cm
(1p)
b)
Diagonalele trapezului sunt perpendiculare (AC⊥BD), deci DO⊥AC în triunghiul dreptunghic △ADC.
Înălțimea DO corespunzătoare ipotenuzei AC în △ADC are lungimea:
DO=ACAD⋅CD=5040⋅30=501200=24 cm
În triunghiul △ADB dreptunghic în A, segmentul [AO] este înălțime pe ipotenuza BD (AO⊥BD).
Conform teoremei catetei în △ADB pentru cateta AD:
AD2=DO⋅DB⟹DB=DOAD2=24402=241600=3200 cm
(2p)
Aria trapezului cu diagonale perpendiculare este semiprodusul lungimilor diagonalelor sale:
AABCD=2AC⋅BD=250⋅3200=610000=35000 cm2
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, μ(∠ABC)=30∘. Perpendiculara din A pe BC intersectează dreapta BC în punctul D, AD=23 cm. Paralela prin B la AD intersectează dreapta AC în punctul E.
(2p) a) Demonstrează că BE=83 cm.
(3p) b) Demonstrează că perimetrul triunghiului BCE este mai mic decât 38 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul △ABD dreptunghic în D, unghiul ∠ABD are măsura de 30∘.
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AD opusă acestui unghi este jumătate din ipotenuza AB:
AD=2AB⟹AB=2⋅AD=2⋅23=43 cm
(1p)
Deoarece BE∥AD și AD⊥BC, rezultă că BE⊥BC, deci triunghiul △EBC este dreptunghic în B.
În triunghiul △ABC dreptunghic în A, avem:
μ(∠ACB)=90∘−μ(∠ABC)=90∘−30∘=60∘
În triunghiul △EBC dreptunghic în B, deducem că:
μ(∠BEA)=90∘−μ(∠ACB)=90∘−60∘=30∘
Triunghiul △EAB este dreptunghic în A (deoarece BA⊥AC), având μ(∠BEA)=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘:
AB=2BE⟹BE=2⋅AB=2⋅43=83 cm
(1p)
b)
În triunghiul △ABC dreptunghic în A, exprimăm funcția cosinus pentru unghiul ∠B:
cos(∠B)=BCAB⟹cos30∘=BC43⟹23=BC43⟹BC=8 cm
(1p)
Triunghiul △EBC este dreptunghic în B. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza EC:
EC2=EB2+BC2=(83)2+82=192+64=256⟹EC=256=16 cm
Calculăm perimetrul triunghiului △BCE:
P△BCE=BE+BC+EC=83+8+16=24+83 cm
Verificăm inegalitatea din cerință:
24+83<38⟺83<14⟺192<196
Deoarece 192<196, inegalitatea este adevărată, deci perimetrul triunghiului △BCE este strict mai mic decât 38 cm.
(2p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu baza pătratul ABCD și VA=411 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, dreapta VO este perpendiculară pe planul (ABC), VO=12 cm și punctul M este situat pe segmentul VO astfel încât VOVM=32.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului AC este egală cu 82 cm.
(3p) b) Calculează măsura unghiului determinat de planele (ABC) și (MBC).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dreapta VO este perpendiculară pe planul (ABC) și AC⊂(ABC), de unde rezultă VO⊥AC.
Triunghiul △VOA este dreptunghic în O. Aplicăm teorema lui Pitagora:
AO2=VA2−VO2=(411)2−122=176−144=32⟹AO=32=42 cm
(1p)
În pătratul ABCD, punctul O este mijlocul diagonalei [AC], deci:
AC=2⋅AO=2⋅42=82 cm
(1p)
b)
Baza ABCD este un pătrat cu diagonala AC=82 cm, deci lungimea laturii bazei este:
AB=2AC=282=8 cm
Fie N mijlocul laturii [BC].
În pătratul ABCD, diagonalele sunt egale și perpendiculare, deci triunghiul △BOC este dreptunghic isoscel cu OB=OC=42 cm.
Mediana [ON] din vârful triunghiului isoscel △BOC este și înălțime, deci:
ON⊥BC,ON=2AB=28=4 cm
Triunghiurile △MOB și △MOC sunt congruente (cazul Catetă-Catetă, deoarece cateta MO este comună și OB=OC), de unde rezultă că MB=MC.
Triunghiul △MBC este isoscel cu MB=MC, deci mediana [MN] corespunzătoare bazei [BC] este și înălțime:
MN⊥BC
Deoarece dreapta comună a planelor (ABC) și (MBC) este BC, iar:
(ABC)∩(MBC)=BC,ON⊥BC cu ON⊂(ABC),MN⊥BC cu MN⊂(MBC)
rezultă că unghiul planelor este unghiul format de aceste două perpendiculare:
∠((ABC),(MBC))=∠(ON,MN)=∠ONM
(2p)
Cum VO⊥(ABC) și ON⊂(ABC), rezultă că MO⊥ON, deci triunghiul △MON este dreptunghic în O.
Din relația VOVM=32, lungimea segmentului [MO] este:
VM=32⋅12=8 cm⟹MO=VO−VM=12−8=4 cm
În triunghiul △MON dreptunghic în O, avem MO=4 cm și ON=4 cm, deci catetele sunt congruente (MO=ON).
Triunghiul △MON este dreptunghic isoscel, de unde deducem:
μ(∠ONM)=45∘
Așadar, măsura unghiului determinat de planele (ABC) și (MBC) este egală cu 45∘.