BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 2

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 2

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 2


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Suma divizorilor naturali ai lui 1010 este numărul: (5p)

a) 77
b) 88
c) 1010
d) 1818

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Divizorii naturali ai lui 1010 sunt numerele naturale care divid pe 1010:
D10={1,2,5,10}D_{10} = \{1, 2, 5, 10\}
  • Suma divizorilor naturali ai lui 1010 este:
1+2+5+10=181 + 2 + 5 + 10 = 18

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În tabelul următor este prezentată situația cheltuielilor și a veniturilor unei societăți comerciale.

AnulCheltuieli (lei)Venituri (lei)
201790 00090\,000110 000110\,000
2018150 000150\,000250 000250\,000
2019150 000150\,000180 000180\,000
2020190 000190\,000200 000200\,000

Raportul dintre cheltuielile și veniturile înregistrate de către societatea comercială este egal cu 56\frac{5}{6} în anul: (5p)

a) 2017
b) 2018
c) 2019
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm raportul dintre cheltuieli și venituri pentru fiecare an în parte:
    • Pentru anul 2017:
90 000110 000=911\frac{90\,000}{110\,000} = \frac{9}{11}
  • Pentru anul 2018:
150 000250 000=1525=35\frac{150\,000}{250\,000} = \frac{15}{25} = \frac{3}{5}
  • Pentru anul 2019:
150 000180 000=1518=56\frac{150\,000}{180\,000} = \frac{15}{18} = \frac{5}{6}
  • Pentru anul 2020:
190 000200 000=1920\frac{190\,000}{200\,000} = \frac{19}{20}
  • Raportul este egal cu 56\frac{5}{6} în anul 2019.

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Rezultatul calculului 5−(2⋅3−7)−65 - (2 \cdot 3 - 7) - 6 este numărul: (5p)

a) −4-4
b) −2-2
c) 00
d) 11

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Mai întâi calculăm operația din paranteză:
2⋅3−7=6−7=−12 \cdot 3 - 7 = 6 - 7 = -1
  • Înlocuim rezultatul în expresie și efectuăm scăderile succesive:
5−(−1)−6=5+1−6=6−6=05 - (-1) - 6 = 5 + 1 - 6 = 6 - 6 = 0

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Într-un depozit sunt 2700 kg2700\text{ kg} de fructe: mere, pere, gutui și struguri, după cum este prezentat în tabelul următor:

CategoriaCantitate
mere900 kg900\text{ kg}
pere500 kg500\text{ kg}
gutui490 kg490\text{ kg}
struguri810 kg810\text{ kg}

Dintre fructele de mai sus, categoria care reprezintă 30%30\% din cantitatea de fructe din acest depozit este: (5p)

a) mere
b) pere
c) gutui
d) struguri

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 30%30\% din cantitatea totală de fructe (2700 kg2700\text{ kg}):
30100⋅2700=30⋅27=810 kg\frac{30}{100} \cdot 2700 = 30 \cdot 27 = 810\text{ kg}
  • Comparând cu datele din tabel, cantitatea de 810 kg810\text{ kg} corespunde categoriei struguri.

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Dacă a=102−82a = \sqrt{10^2 - 8^2}, atunci aa este egal cu: (5p)

a) 22
b) 44
c) 66
d) 3636

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratele numerelor de sub radical:
102=10010^2 = 100 82=648^2 = 64
  • Efectuăm scăderea și extragem rădăcina pătrată:
a=100−64=36=6a = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6

(Alternativ, folosind formula diferenței de pătrate: a=(10−8)(10+8)=2⋅18=36=6a = \sqrt{(10 - 8)(10 + 8)} = \sqrt{2 \cdot 18} = \sqrt{36} = 6.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Un biciclist se deplasează cu viteza de 40 km/h40\text{ km/h}. Alexandru afirmă că biciclistul, păstrând viteza de deplasare, a parcurs 60 km60\text{ km} în 60 de minute60\text{ de minute}. Afirmația lui Alexandru este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Știm că 60 de minute=1 ora˘60\text{ de minute} = 1\text{ oră}.
  • La o viteză constantă de 40 km/h40\text{ km/h}, distanța parcursă în 1 ora˘1\text{ oră} este dată de relația:
d=v⋅t=40 km/h⋅1 h=40 kmd = v \cdot t = 40\text{ km/h} \cdot 1\text{ h} = 40\text{ km}
  • Deoarece biciclistul parcurge 40 km40\text{ km} și nu 60 km60\text{ km}, afirmația lui Alexandru este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A,B,CA, B, C și DD astfel încât AB=1 cmAB = 1\text{ cm}, BC=2 cmBC = 2\text{ cm} și CD=3 cmCD = 3\text{ cm}. Dintre aceste puncte, cel care reprezintă mijlocul unui segment din figură, este punctul: (5p)

Punctele A, B, C și D

a) AA
b) BB
c) CC
d) DD

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare în această ordine.
  • Calculăm lungimea segmentului ACAC:
AC=AB+BC=1 cm+2 cm=3 cmAC = AB + BC = 1\text{ cm} + 2\text{ cm} = 3\text{ cm}
  • Lungimea segmentului CDCD este dată în ipoteză ca fiind CD=3 cmCD = 3\text{ cm}.
  • Observăm că:
AC=CD=3 cmAC = CD = 3\text{ cm}
  • Cum punctele A,C,DA, C, D sunt coliniare în ordinea A−C−DA - C - D și AC=CDAC = CD, rezultă că punctul CC este mijlocul segmentului [AD][AD].

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente suplementare astfel încât măsura unghiului ascuțit să fie 70∘70^\circ. Care dintre următoarele valori reprezintă măsura celuilalt unghi? (5p)

Două unghiuri adiacente suplementare

a) 20∘20^\circ
b) 35∘35^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 110∘110^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ.
  • Dacă măsura unghiului ascuțit este de 70∘70^\circ, măsura celuilalt unghi este:
180∘−70∘=110∘180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. În grădina casei Teodorei există patru tufe de trandafiri poziționate în figura alăturată în punctele A,B,CA, B, C și MM. Măsura unghiului BACBAC este de 90∘90^\circ, punctul MM aparține lui BCBC, AM=MCAM = MC, μ(∠MAC)=30∘\mu(\angle MAC) = 30^\circ și BM=6 mBM = 6\text{ m}. Teodora vrea să amenajeze o alee din punctul MM care să fie perpendiculară pe latura ACAC a grădinii. Aleea amenajată de Teodora de la punctul MM la latura ACAC are o lungime egală cu: (5p)

Grădina casei Teodorei cu tufele de trandafiri

a) 2 m2\text{ m}
b) 3 m3\text{ m}
c) 4 m4\text{ m}
d) 6 m6\text{ m}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie PP piciorul perpendicularei duse din punctul MM pe latura ACAC (MP⊥ACMP \perp AC, P∈ACP \in AC). Lungimea segmentului [MP][MP] reprezintă lungimea aleii.
  • În triunghiul △MAC\triangle MAC, avem AM=MCAM = MC, deci triunghiul este isoscel cu baza [AC][AC]. Rezultă că unghiurile de la bază sunt congruente:
μ(∠MCA)=μ(∠MAC)=30∘\mu(\angle MCA) = \mu(\angle MAC) = 30^\circ
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, măsura unghiului ∠B\angle B este:
μ(∠B)=90∘−μ(∠C)=90∘−30∘=60∘\mu(\angle B) = 90^\circ - \mu(\angle C) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Cum μ(∠MAC)=30∘\mu(\angle MAC) = 30^\circ, rezultă că:
μ(∠MAB)=90∘−30∘=60∘\mu(\angle MAB) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Triunghiul △ABM\triangle ABM are două unghiuri de 60∘60^\circ (∠B\angle B și ∠MAB\angle MAB), deci este triunghi echilateral. Rezultă că:
AM=BM=6 mAM = BM = 6\text{ m}
  • Deoarece AM=MCAM = MC, deducem că:
MC=6 mMC = 6\text{ m}
  • Triunghiul △MPC\triangle MPC este dreptunghic în PP, cu μ(∠MCP)=30∘\mu(\angle MCP) = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta MPMP opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din ipotenuza MCMC:
MP=MC2=62=3 mMP = \frac{MC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ m}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Figura alăturată reprezintă schița unui teren în formă de trapez dreptunghic ABCDABCD cu baza mare AB=120 mAB = 120\text{ m}, baza mică CD=40 mCD = 40\text{ m} și înălțimea AD=60 mAD = 60\text{ m}. Terenul este împărțit în trei parcele pe care s-au plantat lalele, zambile și narcise. Cele trei parcele sunt ABMABM, BMCBMC și CMDCMD, unde MM este mijlocul segmentului ADAD. Precizăm că lalelele s-au plantat pe suprafața triunghiului ABMABM, zambilele pe suprafața triunghiului BMCBMC, iar narcisele pe suprafața triunghiului CMDCMD. Aria suprafeței pe care s-au plantat zambilele este: (5p)

Schița terenului împărțit în trei parcele

a) 600 m2600\text{ m}^2
b) 1800 m21800\text{ m}^2
c) 2400 m22400\text{ m}^2
d) 4800 m24800\text{ m}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm aria totală a trapezului dreptunghic ABCDABCD:
AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(120+40)⋅602=160⋅602=4800 m2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(120 + 40) \cdot 60}{2} = \frac{160 \cdot 60}{2} = 4800\text{ m}^2
  • Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului ADAD, avem:
AM=MD=AD2=602=30 mAM = MD = \frac{AD}{2} = \frac{60}{2} = 30\text{ m}
  • Triunghiul △ABM\triangle ABM este dreptunghic în AA, iar aria suprafeței plantate cu lalele este:
A△ABM=AB⋅AM2=120⋅302=1800 m2\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{AB \cdot AM}{2} = \frac{120 \cdot 30}{2} = 1800\text{ m}^2
  • Triunghiul △CMD\triangle CMD este dreptunghic în DD, iar aria suprafeței plantate cu narcise este:
A△CMD=CD⋅MD2=40⋅302=600 m2\mathcal{A}_{\triangle CMD} = \frac{CD \cdot MD}{2} = \frac{40 \cdot 30}{2} = 600\text{ m}^2
  • Aria suprafeței pe care s-au plantat zambilele (△BMC\triangle BMC) este diferența dintre aria totală a trapezului și suma ariilor celorlalte două parcele:
A△BMC=AABCD−A△ABM−A△CMD=4800−1800−600=2400 m2\mathcal{A}_{\triangle BMC} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle ABM} - \mathcal{A}_{\triangle CMD} = 4800 - 1800 - 600 = 2400\text{ m}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Triunghiul ABCABC este înscris în cercul de centru OO și rază 6 cm6\text{ cm}. Știind că latura BCBC a triunghiului ABCABC are 12 cm12\text{ cm}, atunci măsura unghiului BACBAC este: (5p)

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diametrul cercului circumscris este dublul razei:
d=2R=2⋅6 cm=12 cmd = 2R = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}
  • Cum lungimea laturii BCBC este de 12 cm12\text{ cm}, latura [BC][BC] coincide cu diametrul cercului.
  • Triunghiul înscris într-un cerc care are o latură drept diametru este dreptunghic, iar unghiul opus diametrului are măsura de 90∘90^\circ:
μ(∠BAC)=μ(BC⌢)2=180∘2=90∘\mu(\angle BAC) = \frac{\mu(\overparen{BC})}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. O față a unui dulap în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de 2 m2\text{ m} și 0,5 m0{,}5\text{ m}. Suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este de 14 m14\text{ m}. Volumul dulapului este egal cu: (5p)

a) 1 m31\text{ m}^3
b) 4 m34\text{ m}^3
c) 14 m314\text{ m}^3
d) 16,5 m316{,}5\text{ m}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cele trei dimensiuni ale paralelipipedului dreptunghic cu LL, ll și hh.
  • Două dintre dimensiuni sunt date de fața menționată: L=2 mL = 2\text{ m} și l=0,5 ml = 0{,}5\text{ m}.
  • Un paralelipiped dreptunghic are 1212 muchii, grupate în 44 lungimi, 44 lățimi și 44 înălțimi:
4(L+l+h)=14 m4(L + l + h) = 14\text{ m} L+l+h=144=3,5 mL + l + h = \frac{14}{4} = 3{,}5\text{ m}
  • Înlocuim dimensiunile cunoscute pentru a determina a treia dimensiune hh:
2+0,5+h=3,5  ⟹  2,5+h=3,5  ⟹  h=1 m2 + 0{,}5 + h = 3{,}5 \implies 2{,}5 + h = 3{,}5 \implies h = 1\text{ m}
  • Volumul paralelipipedului dreptunghic este produsul celor trei dimensiuni:
V=L⋅l⋅h=2 m⋅0,5 m⋅1 m=1 m3V = L \cdot l \cdot h = 2\text{ m} \cdot 0{,}5\text{ m} \cdot 1\text{ m} = 1\text{ m}^3

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Într-un bloc sunt 4040 de apartamente cu câte două, respectiv trei camere. În aceste apartamente sunt în total 9090 de camere.

(2p) a) Este posibil ca în bloc să fie 3131 de apartamente cu trei camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină câte apartamente cu trei camere sunt în acest bloc.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dacă în bloc ar fi 3131 de apartamente cu trei camere, numărul de camere conținute doar de acestea ar fi:
31⋅3=93 de camere31 \cdot 3 = 93\text{ de camere}

(1p)

  • Cum numărul total de camere din întregul bloc este egal cu 9090, deducem că nu este posibil ca în bloc să fie 3131 de apartamente cu trei camere, deoarece:
93>9093 > 90

(1p)


b)

  • Notăm cu xx numărul apartamentelor cu trei camere și cu yy numărul apartamentelor cu două camere.
  • Din enunț rezultă sistemul de ecuații:
{x+y=403x+2y=90\begin{cases} x + y = 40 \\ 3x + 2y = 90 \end{cases}

(1p)

  • Din prima ecuație exprimăm y=40−xy = 40 - x și substituim în a doua ecuație:
3x+2(40−x)=903x + 2(40 - x) = 90 3x+80−2x=903x + 80 - 2x = 90 x=90−80  ⟹  x=10x = 90 - 80 \implies x = 10
  • Deducem că în bloc sunt 1010 apartamente cu trei camere (și y=30y = 30 apartamente cu două camere).

(2p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+3)2−2(x2+3x)+(x+1)2E(x) = (x + 3)^2 - 2(x^2 + 3x) + (x + 1)^2

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=2x+10E(x) = 2x + 10, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numărul întreg aa pentru care E(a−2)+a=0E(a - 2) + a = 0.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm pătratele binomic și parantezele:
(x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 −2(x2+3x)=−2x2−6x-2(x^2 + 3x) = -2x^2 - 6x (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1

(1p)

  • Înlocuim dezvoltările în expresia E(x)E(x) și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2+6x+9−2x2−6x+x2+2x+1E(x) = x^2 + 6x + 9 - 2x^2 - 6x + x^2 + 2x + 1 E(x)=(x2−2x2+x2)+(6x−6x+2x)+(9+1)=2x+10E(x) = (x^2 - 2x^2 + x^2) + (6x - 6x + 2x) + (9 + 1) = 2x + 10

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Calculăm E(a−2)E(a - 2) înlocuind x=a−2x = a - 2 în forma restrânsă a expresiei:
E(a−2)=2(a−2)+10=2a−4+10=2a+6E(a - 2) = 2(a - 2) + 10 = 2a - 4 + 10 = 2a + 6

(1p)

  • Ecuația E(a−2)+a=0E(a - 2) + a = 0 devine:
(2a+6)+a=0  ⟺  3a+6=0(2a + 6) + a = 0 \iff 3a + 6 = 0 3a=−6  ⟹  a=−23a = -6 \implies a = -2
  • Deoarece −2∈Z-2 \in \mathbb{Z}, numărul căutat este a=−2a = -2.

(2p)


3. Fie numerele:

a=175−98−63+350a = \sqrt{175} - \sqrt{98} - \sqrt{63} + 3\sqrt{50}

și

b=28−112+162+2−8b = \sqrt{28} - \sqrt{112} + \sqrt{162} + \sqrt{2} - \sqrt{8}

(2p) a) Arată că a=27+82a = 2\sqrt{7} + 8\sqrt{2}.
(3p) b) Calculează media geometrică a numerelor aa și bb.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Scoatem factorii de sub radicali pentru termenii numărului aa:
175=25⋅7=57\sqrt{175} = \sqrt{25 \cdot 7} = 5\sqrt{7} 98=49⋅2=72\sqrt{98} = \sqrt{49 \cdot 2} = 7\sqrt{2} 63=9⋅7=37\sqrt{63} = \sqrt{9 \cdot 7} = 3\sqrt{7} 350=325⋅2=3⋅52=1523\sqrt{50} = 3\sqrt{25 \cdot 2} = 3 \cdot 5\sqrt{2} = 15\sqrt{2}
  • Înlocuim valorile obținute și grupăm termenii asemenea:
a=57−72−37+152=(57−37)+(−72+152)=27+82a = 5\sqrt{7} - 7\sqrt{2} - 3\sqrt{7} + 15\sqrt{2} = (5\sqrt{7} - 3\sqrt{7}) + (-7\sqrt{2} + 15\sqrt{2}) = 2\sqrt{7} + 8\sqrt{2}

(2p)


b)

  • Scoatem factorii de sub radicali pentru numărul bb:
28=4⋅7=27\sqrt{28} = \sqrt{4 \cdot 7} = 2\sqrt{7} 112=16⋅7=47\sqrt{112} = \sqrt{16 \cdot 7} = 4\sqrt{7} 162=81⋅2=92\sqrt{162} = \sqrt{81 \cdot 2} = 9\sqrt{2} 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}
  • Înlocuim și restrângem expresia lui bb:
b=27−47+92+2−22=−27+82=82−27b = 2\sqrt{7} - 4\sqrt{7} + 9\sqrt{2} + \sqrt{2} - 2\sqrt{2} = -2\sqrt{7} + 8\sqrt{2} = 8\sqrt{2} - 2\sqrt{7}

(2p)

  • Media geometrică a numerelor aa și bb este mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}.
  • Calculăm produsul a⋅ba \cdot b aplicând formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2(u + v)(u - v) = u^2 - v^2:
a⋅b=(82+27)(82−27)=(82)2−(27)2=128−28=100a \cdot b = (8\sqrt{2} + 2\sqrt{7})(8\sqrt{2} - 2\sqrt{7}) = (8\sqrt{2})^2 - (2\sqrt{7})^2 = 128 - 28 = 100
  • Obținem media geometrică:
mg=100=10m_g = \sqrt{100} = 10

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, μ(∠DAB)=90∘\mu(\angle DAB) = 90^\circ, AD=40 cmAD = 40\text{ cm} și CD=30 cmCD = 30\text{ cm}. Diagonalele trapezului sunt perpendiculare și OO este punctul lor de intersecție.

Trapezul dreptunghic ABCD cu diagonale perpendiculare

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ADCADC este egal cu 120 cm120\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria trapezului ABCDABCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și AD⊥ABAD \perp AB, deducem că AD⊥CDAD \perp CD, prin urmare triunghiul △ADC\triangle ADC este dreptunghic în DD.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul △ADC\triangle ADC:
AC2=AD2+CD2  ⟹  AC=402+302=1600+900=2500=50 cmAC^2 = AD^2 + CD^2 \implies AC = \sqrt{40^2 + 30^2} = \sqrt{1600 + 900} = \sqrt{2500} = 50\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului △ADC\triangle ADC:
P△ADC=AD+CD+AC=40 cm+30 cm+50 cm=120 cm\mathcal{P}_{\triangle ADC} = AD + CD + AC = 40\text{ cm} + 30\text{ cm} + 50\text{ cm} = 120\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 4

  • Diagonalele trapezului sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), deci DO⊥ACDO \perp AC în triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC.
  • Înălțimea DODO corespunzătoare ipotenuzei ACAC în △ADC\triangle ADC are lungimea:
DO=AD⋅CDAC=40⋅3050=120050=24 cmDO = \frac{AD \cdot CD}{AC} = \frac{40 \cdot 30}{50} = \frac{1200}{50} = 24\text{ cm}
  • În triunghiul △ADB\triangle ADB dreptunghic în AA, segmentul [AO][AO] este înălțime pe ipotenuza BDBD (AO⊥BDAO \perp BD).
  • Conform teoremei catetei în △ADB\triangle ADB pentru cateta ADAD:
AD2=DO⋅DB  ⟹  DB=AD2DO=40224=160024=2003 cmAD^2 = DO \cdot DB \implies DB = \frac{AD^2}{DO} = \frac{40^2}{24} = \frac{1600}{24} = \frac{200}{3}\text{ cm}

(2p)

  • Aria trapezului cu diagonale perpendiculare este semiprodusul lungimilor diagonalelor sale:
AABCD=AC⋅BD2=50⋅20032=100006=50003 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{AC \cdot BD}{2} = \frac{50 \cdot \frac{200}{3}}{2} = \frac{10000}{6} = \frac{5000}{3}\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, μ(∠ABC)=30∘\mu(\angle ABC) = 30^\circ. Perpendiculara din AA pe BCBC intersectează dreapta BCBC în punctul DD, AD=23 cmAD = 2\sqrt{3}\text{ cm}. Paralela prin BB la ADAD intersectează dreapta ACAC în punctul EE.

Triunghiul dreptunghic ABC cu perpendiculara AD și paralela BE

(2p) a) Demonstrează că BE=83 cmBE = 8\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că perimetrul triunghiului BCEBCE este mai mic decât 38 cm38\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △ABD\triangle ABD dreptunghic în DD, unghiul ∠ABD\angle ABD are măsura de 30∘30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ADAD opusă acestui unghi este jumătate din ipotenuza ABAB:
AD=AB2  ⟹  AB=2⋅AD=2⋅23=43 cmAD = \frac{AB}{2} \implies AB = 2 \cdot AD = 2 \cdot 2\sqrt{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Deoarece BE∥ADBE \parallel AD și AD⊥BCAD \perp BC, rezultă că BE⊥BCBE \perp BC, deci triunghiul △EBC\triangle EBC este dreptunghic în BB.
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, avem:
μ(∠ACB)=90∘−μ(∠ABC)=90∘−30∘=60∘\mu(\angle ACB) = 90^\circ - \mu(\angle ABC) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • În triunghiul △EBC\triangle EBC dreptunghic în BB, deducem că:
μ(∠BEA)=90∘−μ(∠ACB)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle BEA) = 90^\circ - \mu(\angle ACB) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Triunghiul △EAB\triangle EAB este dreptunghic în AA (deoarece BA⊥ACBA \perp AC), având μ(∠BEA)=30∘\mu(\angle BEA) = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:
AB=BE2  ⟹  BE=2⋅AB=2⋅43=83 cmAB = \frac{BE}{2} \implies BE = 2 \cdot AB = 2 \cdot 4\sqrt{3} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 5

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, exprimăm funcția cosinus pentru unghiul ∠B\angle B:
cos⁡(∠B)=ABBC  ⟹  cos⁡30∘=43BC  ⟹  32=43BC  ⟹  BC=8 cm\cos(\angle B) = \frac{AB}{BC} \implies \cos 30^\circ = \frac{4\sqrt{3}}{BC} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{BC} \implies BC = 8\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul △EBC\triangle EBC este dreptunghic în BB. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ECEC:
EC2=EB2+BC2=(83)2+82=192+64=256  ⟹  EC=256=16 cmEC^2 = EB^2 + BC^2 = (8\sqrt{3})^2 + 8^2 = 192 + 64 = 256 \implies EC = \sqrt{256} = 16\text{ cm}
  • Calculăm perimetrul triunghiului △BCE\triangle BCE:
P△BCE=BE+BC+EC=83+8+16=24+83 cm\mathcal{P}_{\triangle BCE} = BE + BC + EC = 8\sqrt{3} + 8 + 16 = 24 + 8\sqrt{3}\text{ cm}
  • Verificăm inegalitatea din cerință:
24+83<38  ⟺  83<14  ⟺  192<19624 + 8\sqrt{3} < 38 \iff 8\sqrt{3} < 14 \iff \sqrt{192} < \sqrt{196}
  • Deoarece 192<196192 < 196, inegalitatea este adevărată, deci perimetrul triunghiului △BCE\triangle BCE este strict mai mic decât 38 cm38\text{ cm}.

(2p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD și VA=411 cmVA = 4\sqrt{11}\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), VO=12 cmVO = 12\text{ cm} și punctul MM este situat pe segmentul VOVO astfel încât VMVO=23\frac{VM}{VO} = \frac{2}{3}.

Piramida patrulateră VABCD

(2p) a) Arată că lungimea segmentului ACAC este egală cu 82 cm8\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Calculează măsura unghiului determinat de planele (ABC)(ABC) și (MBC)(MBC).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC) și AC⊂(ABC)AC \subset (ABC), de unde rezultă VO⊥ACVO \perp AC.
  • Triunghiul △VOA\triangle VOA este dreptunghic în OO. Aplicăm teorema lui Pitagora:
AO2=VA2−VO2=(411)2−122=176−144=32  ⟹  AO=32=42 cmAO^2 = VA^2 - VO^2 = (4\sqrt{11})^2 - 12^2 = 176 - 144 = 32 \implies AO = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • În pătratul ABCDABCD, punctul OO este mijlocul diagonalei [AC][AC], deci:
AC=2⋅AO=2⋅42=82 cmAC = 2 \cdot AO = 2 \cdot 4\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 6

  • Baza ABCDABCD este un pătrat cu diagonala AC=82 cmAC = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci lungimea laturii bazei este:
AB=AC2=822=8 cmAB = \frac{AC}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 8\text{ cm}
  • Fie NN mijlocul laturii [BC][BC].
  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt egale și perpendiculare, deci triunghiul △BOC\triangle BOC este dreptunghic isoscel cu OB=OC=42 cmOB = OC = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Mediana [ON][ON] din vârful triunghiului isoscel △BOC\triangle BOC este și înălțime, deci:
ON⊥BC,ON=AB2=82=4 cmON \perp BC, \quad ON = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Triunghiurile △MOB\triangle MOB și △MOC\triangle MOC sunt congruente (cazul Catetă-Catetă, deoarece cateta MOMO este comună și OB=OCOB = OC), de unde rezultă că MB=MCMB = MC.
  • Triunghiul △MBC\triangle MBC este isoscel cu MB=MCMB = MC, deci mediana [MN][MN] corespunzătoare bazei [BC][BC] este și înălțime:
MN⊥BCMN \perp BC
  • Deoarece dreapta comună a planelor (ABC)(ABC) și (MBC)(MBC) este BCBC, iar:
(ABC)∩(MBC)=BC,ON⊥BC cu ON⊂(ABC),MN⊥BC cu MN⊂(MBC)(ABC) \cap (MBC) = BC, \quad ON \perp BC \text{ cu } ON \subset (ABC), \quad MN \perp BC \text{ cu } MN \subset (MBC)

rezultă că unghiul planelor este unghiul format de aceste două perpendiculare:

∠((ABC),(MBC))=∠(ON,MN)=∠ONM\angle((ABC), (MBC)) = \angle(ON, MN) = \angle ONM

(2p)

  • Cum VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și ON⊂(ABC)ON \subset (ABC), rezultă că MO⊥ONMO \perp ON, deci triunghiul △MON\triangle MON este dreptunghic în OO.
  • Din relația VMVO=23\frac{VM}{VO} = \frac{2}{3}, lungimea segmentului [MO][MO] este:
VM=23⋅12=8 cm  ⟹  MO=VO−VM=12−8=4 cmVM = \frac{2}{3} \cdot 12 = 8\text{ cm} \implies MO = VO - VM = 12 - 8 = 4\text{ cm}
  • În triunghiul △MON\triangle MON dreptunghic în OO, avem MO=4 cmMO = 4\text{ cm} și ON=4 cmON = 4\text{ cm}, deci catetele sunt congruente (MO=ONMO = ON).
  • Triunghiul △MON\triangle MON este dreptunghic isoscel, de unde deducem:
μ(∠ONM)=45∘\mu(\angle ONM) = 45^\circ
  • Așadar, măsura unghiului determinat de planele (ABC)(ABC) și (MBC)(MBC) este egală cu 45∘45^\circ.

(1p)