BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 1

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 1

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 1


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 20−2⋅1020 - 2 \cdot 10 este numărul: (5p)

a) 00
b) 11
c) 88
d) 1818

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: se efectuează mai întâi operația de înmulțire și apoi operația de scădere:
2⋅10=202 \cdot 10 = 20 20−20=020 - 20 = 0

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 13\frac{1}{3} din 6060 este: (5p)

a) 1010
b) 1515
c) 2020
d) 3030

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracția dintr-un număr se calculează prin înmulțirea fracției cu numărul respectiv:
13⋅60=603=20\frac{1}{3} \cdot 60 = \frac{60}{3} = 20

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Patru elevi, Radu, Gabriel, Alexandru și Mihail, au calculat media aritmetică a numerelor x=3+1x = \sqrt{3} + 1 și y=3−1y = \sqrt{3} - 1. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

RaduGabrielAlexandruMihail
1100232\sqrt{3}3\sqrt{3}

Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Radu
b) Gabriel
c) Alexandru
d) Mihail

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media aritmetică a numerelor reale xx și yy este dată de formula:
ma=x+y2m_a = \frac{x + y}{2}
  • Înlocuim valorile numerice ale lui xx și yy:
ma=(3+1)+(3−1)2=232=3m_a = \frac{(\sqrt{3} + 1) + (\sqrt{3} - 1)}{2} = \frac{2\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3}
  • Comparând cu valorile din tabel, elevul care a obținut valoarea 3\sqrt{3} este Mihail.

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Dintre următoarele secvențe de numere, cea care conține numai numere divizibile cu 55 este: (5p)

a) 0,5,10,150, 5, 10, 15
b) 0,2,5,100, 2, 5, 10
c) 0,2,4,60, 2, 4, 6
d) 5,6,10,155, 6, 10, 15

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr natural este divizibil cu 55 dacă ultima sa cifră este 00 sau 55. Numărul 00 este divizibil cu orice număr natural nenul (0=0⋅50 = 0 \cdot 5).
  • Analizăm fiecare secvență propusă:
    • În secvența a): numerele sunt 0,5,10,150, 5, 10, 15. Toate au ultima cifră 00 sau 55, deci toate sunt divizibile cu 55.
    • În secvența b): numărul 22 nu este divizibil cu 55.
    • În secvența c): numerele 2,4,62, 4, 6 nu sunt divizibile cu 55.
    • În secvența d): numărul 66 nu este divizibil cu 55.

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Se consideră mulțimea B={x∈N∣2≤x<6}B = \{x \in \mathbb{N} \mid 2 \le x < 6\}. Dintre următoarele mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii BB prin enumerarea elementelor sale este: (5p)

a) {3,4,5}\{3, 4, 5\}
b) {2,3,4,5}\{2, 3, 4, 5\}
c) {3,4,5,6}\{3, 4, 5, 6\}
d) {4,5,6}\{4, 5, 6\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Elementele mulțimii BB sunt numere naturale care satisfac dubla inegalitate 2≤x<62 \le x < 6.
  • Deoarece inegalitatea din stânga este nestrictă (2≤x2 \le x), numărul 22 aparține mulțimii BB.
  • Deoarece inegalitatea din dreapta este strictă (x<6x < 6), numărul 66 nu aparține mulțimii BB.
  • Numerele naturale care verifică această condiție sunt: 2,3,4,52, 3, 4, 5.
B={2,3,4,5}B = \{2, 3, 4, 5\}

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată situația statistică a notelor obținute de elevii unei clase a VIII-a la un test de matematică din semestrul I.

Nota la test12345678910
Număr de elevi0002545343

Conform tabelului, numărul elevilor care au obținut note mai mari decât 88 la testul de matematică, este: (5p)

a) 77
b) 99
c) 1010
d) 1111

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notele strict mai mari decât 88 sunt nota 99 și nota 1010.
  • Numărul elevilor care au obținut nota 99 este 44.
  • Numărul elevilor care au obținut nota 1010 este 33.
  • Numărul total al elevilor cu note mai mari decât 88 este:
4+3=7 elevi4 + 3 = 7\text{ elevi}

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A,B,C,D,MA, B, C, D, M și PP. Simetricul punctului AA față de punctul PP este punctul: (5p)

Punctele A, B, C, D, M și P

a) AA
b) BB
c) CC
d) DD

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform definiției simetriei centrale, un punct XX este simetricul punctului AA față de punctul PP dacă PP este mijlocul segmentului AXAX.
  • Din figura reprezentată pe rețeaua cu unități egale, distanța de la AA la PP este egală cu distanța de la PP la CC, iar PP se află între AA și CC pe aceeași dreaptă (AP=PCAP = PC).
  • Rezultă că PP este mijlocul segmentului ACAC, deci simetricul punctului AA față de PP este punctul CC.

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată punctul MM este mijlocul segmentului ACAC cu AC=6 cmAC = 6\text{ cm}. Lungimea segmentului AMAM este: (5p)

Punctul M este mijlocul segmentului AC

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 3,5 cm3{,}5\text{ cm}
c) 4,5 cm4{,}5\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, segmentele AMAM și MCMC sunt congruente și au fiecare lungimea egală cu jumătatea lungimii segmentului ACAC:
AM=AC2=62=3 cmAM = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu baza BCBC. Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, AB=5 cmAB = 5\text{ cm} și BD=4 cmBD = 4\text{ cm}. Perimetrul triunghiului ABCABC este: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu baza BC

a) 9 cm9\text{ cm}
b) 14 cm14\text{ cm}
c) 18 cm18\text{ cm}
d) 30 cm30\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind isoscel cu baza BCBC, laturile laterale sunt congruente:
AC=AB=5 cmAC = AB = 5\text{ cm}
  • Deoarece DD este mijlocul segmentului BCBC, lungimea bazei BCBC este dublul lungimii segmentului BDBD:
BC=2⋅BD=2⋅4=8 cmBC = 2 \cdot BD = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}
  • Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor celor trei laturi:
P△ABC=AB+AC+BC=5+5+8=18 cmP_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 5 + 5 + 8 = 18\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat un teren în formă de trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD. Semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABCABC, AB=160 mAB = 160\text{ m} și CD=100 mCD = 100\text{ m}. Aria terenului este: (5p)

Teren în formă de trapez dreptunghic ABCD

a) 8000 m28000\text{ m}^2
b) 10400 m210400\text{ m}^2
c) 13000 m213000\text{ m}^2
d) 16000 m216000\text{ m}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele paralele ABAB și CDCD tăiate de secanta BDBD determină unghiuri alterne interne congruente:
∠CDB≡∠ABD\angle CDB \equiv \angle ABD
  • Semidreapta [BD[BD fiind bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC, avem ∠CBD≡∠ABD\angle CBD \equiv \angle ABD.
  • Rezultă că ∠CDB≡∠CBD\angle CDB \equiv \angle CBD, deci triunghiul BCDBCD este isoscel cu:
BC=CD=100 mBC = CD = 100\text{ m}
  • Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈[AB]E \in [AB]. Patrulaterul AECDAECD este dreptunghi, deci:
AE=CD=100 mAE = CD = 100\text{ m} EB=AB−AE=160−100=60 mEB = AB - AE = 160 - 100 = 60\text{ m}
  • În triunghiul dreptunghic CEBCEB (μ(∠CEB)=90∘\mu(\angle CEB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea CECE:
CE=BC2−EB2=1002−602=10000−3600=6400=80 mCE = \sqrt{BC^2 - EB^2} = \sqrt{100^2 - 60^2} = \sqrt{10000 - 3600} = \sqrt{6400} = 80\text{ m}
  • Înălțimea trapezului este h=AD=CE=80 mh = AD = CE = 80\text{ m}.
  • Calculăm aria trapezului ABCDABCD:
AABCD=(AB+CD)⋅h2=(160+100)⋅802=260⋅802=260⋅40=10400 m2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot h}{2} = \frac{(160 + 100) \cdot 80}{2} = \frac{260 \cdot 80}{2} = 260 \cdot 40 = 10400\text{ m}^2

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, iar măsura arcului mic BDBD este de 60∘60^\circ. Măsura unghiului AOCAOC este de: (5p)

Cercul cu diametrele AB și CD

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece segmentele ABAB și CDCD sunt diametre ale cercului, punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare și punctele C,O,DC, O, D sunt coliniare.
  • Unghiurile ∠AOC\angle AOC și ∠BOD\angle BOD sunt unghiuri opuse la vârf, deci sunt congruente:
∠AOC≡∠BOD\angle AOC \equiv \angle BOD
  • Unghiul ∠BOD\angle BOD este un unghi la centru care subîntinde arcul mic BD⌢\overparen{BD}, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:
μ(∠BOD)=μ(BD⌢)=60∘\mu(\angle BOD) = \mu(\overparen{BD}) = 60^\circ
  • Prin urmare:
μ(∠AOC)=μ(∠BOD)=60∘\mu(\angle AOC) = \mu(\angle BOD) = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un acvariu în formă de cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=30 cmAB = 30\text{ cm}. Pentru umplerea acvariului, care are inițial 99 litri de apă, Andrei va trebui să adauge: (5p)

Acvariul în formă de cub ABCDA'B'C'D'

a) 10 litri de apa˘10\text{ litri de apă}
b) 18 litri de apa˘18\text{ litri de apă}
c) 27 litri de apa˘27\text{ litri de apă}
d) 30 litri de apa˘30\text{ litri de apă}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm volumul total al acvariului cubic cu latura l=30 cml = 30\text{ cm}:
V=l3=303=27000 cm3V = l^3 = 30^3 = 27000\text{ cm}^3
  • Transformăm volumul în decimetri cubi (litri), știind că 1 dm3=1000 cm3=1 litru1\text{ dm}^3 = 1000\text{ cm}^3 = 1\text{ litru}:
V=270001000 dm3=27 litriV = \frac{27000}{1000}\text{ dm}^3 = 27\text{ litri}
  • Deoarece acvariul conține deja 9 litri9\text{ litri} de apă, cantitatea de apă necesară pentru a-l umple complet este:
27−9=18 litri de apa˘27 - 9 = 18\text{ litri de apă}

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. În urmă cu 88 ani tatăl era de șapte ori mai în vârstă decât fiul său. În prezent, tatăl are 3636 de ani.

(3p) a) Verifică dacă în prezent vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta tatălui.
(2p) b) Peste câți ani vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului?

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În urmă cu 88 ani, vârsta tatălui era:
36−8=28 de ani36 - 8 = 28\text{ de ani}
  • În urmă cu 88 ani, tatăl era de șapte ori mai în vârstă decât fiul, deci fiul avea:
28:7=4 ani28 : 7 = 4\text{ ani}
  • Prin urmare, în prezent fiul are vârsta de:
4+8=12 ani4 + 8 = 12\text{ ani}

(2p)

  • Raportul dintre vârsta tatălui și vârsta fiului în prezent este:
36:12=336 : 12 = 3

deci, în prezent, vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta tatălui.

(1p)


b)

  • Fie xx numărul de ani care vor trece până când vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului.
  • Peste xx ani, tatăl va avea 36+x36 + x ani, iar fiul va avea 12+x12 + x ani.
  • Scriem ecuația corespunzătoare condiției din ipoteză:
36+x=2(12+x)36 + x = 2(12 + x)

(1p)

  • Rezolvăm ecuația algebrică:
36+x=24+2x  ⟺  2x−x=36−24  ⟺  x=12 ani36 + x = 24 + 2x \iff 2x - x = 36 - 24 \iff x = 12\text{ ani}

Vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului peste 1212 ani.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(x+1)2+2(x+1)(x−2)+(x−2)2E(x) = (x + 1)^2 + 2(x + 1)(x - 2) + (x - 2)^2.

(2p) a) Arată că E(x)=(2x−1)2E(x) = (2x - 1)^2, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numărul natural aa pentru care E(2)+a2E(\sqrt{2}) + a\sqrt{2} reprezintă un număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Observăm că expresia E(x)E(x) respectă formula de restrângere a pătratului sumei a doi termeni, A2+2AB+B2=(A+B)2A^2 + 2AB + B^2 = (A + B)^2, unde A=x+1A = x + 1 și B=x−2B = x - 2:
E(x)=((x+1)+(x−2))2E(x) = \big((x + 1) + (x - 2)\big)^2

(1p)

  • Reducem termenii asemenea din interiorul parantezei:
(x+1)+(x−2)=x+1+x−2=2x−1(x + 1) + (x - 2) = x + 1 + x - 2 = 2x - 1
  • Obținem:
E(x)=(2x−1)2E(x) = (2x - 1)^2

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Calculăm valoarea expresiei pentru x=2x = \sqrt{2}, folosind forma restrânsă a acesteia:
E(2)=(22−1)2=(22)2−2⋅22⋅1+12=8−42+1=9−42E(\sqrt{2}) = (2\sqrt{2} - 1)^2 = (2\sqrt{2})^2 - 2 \cdot 2\sqrt{2} \cdot 1 + 1^2 = 8 - 4\sqrt{2} + 1 = 9 - 4\sqrt{2}

(1p)

  • Înlocuim rezultatul obținut în relația din enunț:
E(2)+a2=9−42+a2=9+(a−4)2E(\sqrt{2}) + a\sqrt{2} = 9 - 4\sqrt{2} + a\sqrt{2} = 9 + (a - 4)\sqrt{2}
  • Pentru ca numărul 9+(a−4)29 + (a - 4)\sqrt{2} să fie număr rațional (și implicit natural), coeficientul termenului irațional 2\sqrt{2} trebuie să fie egal cu 00:
a−4=0  ⟺  a=4a - 4 = 0 \iff a = 4
  • Pentru a=4∈Na = 4 \in \mathbb{N}, valoarea expresiei devine 9+02=9∈N9 + 0\sqrt{2} = 9 \in \mathbb{N}.

(2p)


3. Se consideră numerele x=(818+62)⋅213x = \left(\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}}\right) \cdot \frac{\sqrt{2}}{13} și y=(13−5147):314y = \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{5}{\sqrt{147}}\right) : \frac{\sqrt{3}}{14}.

(2p) a) Arată că x=23x = \frac{2}{3}.
(3p) b) Arată că suma numerelor xx și yy este număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Scoatem factorii de sub radical pentru 18\sqrt{18}:
18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}
  • Prelucrăm paranteza aducând fracțiile la numitorul comun 323\sqrt{2} (amplificăm a doua fracție cu 33):
818+62=832+62=8+1832=2632\frac{8}{\sqrt{18}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{8}{3\sqrt{2}} + \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{8 + 18}{3\sqrt{2}} = \frac{26}{3\sqrt{2}}

(1p)

  • Efectuăm înmulțirea și simplificăm factorii comuni:
x=2632⋅213=26⋅232⋅13=23x = \frac{26}{3\sqrt{2}} \cdot \frac{\sqrt{2}}{13} = \frac{26 \cdot \sqrt{2}}{3\sqrt{2} \cdot 13} = \frac{2}{3}

(1p)


b)

  • Scoatem factorii de sub radical pentru 147\sqrt{147}:
147=49⋅3=73\sqrt{147} = \sqrt{49 \cdot 3} = 7\sqrt{3}
  • Efectuăm calculul din paranteză aducând la numitorul comun 737\sqrt{3} (amplificăm prima fracție cu 77):
13−5147=13−573=7−573=273\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{5}{\sqrt{147}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{5}{7\sqrt{3}} = \frac{7 - 5}{7\sqrt{3}} = \frac{2}{7\sqrt{3}}
  • Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției împărțitor:
y=273:314=273⋅143=2⋅147⋅3=2821=43y = \frac{2}{7\sqrt{3}} : \frac{\sqrt{3}}{14} = \frac{2}{7\sqrt{3}} \cdot \frac{14}{\sqrt{3}} = \frac{2 \cdot 14}{7 \cdot 3} = \frac{28}{21} = \frac{4}{3}

(2p)

  • Calculăm suma numerelor xx și yy:
x+y=23+43=63=2x + y = \frac{2}{3} + \frac{4}{3} = \frac{6}{3} = 2
  • Deoarece 2∈N2 \in \mathbb{N}, rezultă că suma numerelor xx și yy este un număr natural.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD și un triunghi dreptunghic isoscel AEBAEB dreptunghic în EE şi AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Punctul FF este simetricul punctului CC faţă de punctul DD.

Pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel AEB

(2p) a) Demonstrează că punctele E,AE, A şi FF sunt coliniare.
(3p) b) Arată că, dacă PP este punctul de intersecţie a dreptelor ACAC şi DEDE, atunci PP este mijlocul segmentului DEDE.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Triunghiul △AEB\triangle AEB este dreptunghic isoscel în EE (μ(∠AEB)=90∘\mu(\angle AEB) = 90^\circ și AE=EBAE = EB), deci unghiurile ascuțite au fiecare măsura de:
μ(∠BAE)=180∘−90∘2=45∘\mu(\angle BAE) = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ
  • Punctul FF fiind simetricul punctului CC față de DD, rezultă că punctele C,D,FC, D, F sunt coliniare în această ordine și FD=DCFD = DC.
  • În pătratul ABCDABCD, avem CD=ADCD = AD și CD⊥ADCD \perp AD, deci FD=ADFD = AD și FD⊥ADFD \perp AD (adică μ(∠ADF)=90∘\mu(\angle ADF) = 90^\circ).
  • Triunghiul △ADF\triangle ADF este dreptunghic isoscel în DD, de unde rezultă:
μ(∠FAD)=45∘\mu(\angle FAD) = 45^\circ

(1p)

  • Unghiul ∠DAB\angle DAB este unghiul pătratului ABCDABCD, deci μ(∠DAB)=90∘\mu(\angle DAB) = 90^\circ.
  • Calculăm măsura unghiului format de semidreptele [AF[AF și [AE[AE:
μ(∠FAE)=μ(∠FAD)+μ(∠DAB)+μ(∠BAE)=45∘+90∘+45∘=180∘\mu(\angle FAE) = \mu(\angle FAD) + \mu(\angle DAB) + \mu(\angle BAE) = 45^\circ + 90^\circ + 45^\circ = 180^\circ
  • Unghiul ∠FAE\angle FAE fiind unghi alungit (μ(∠FAE)=180∘\mu(\angle FAE) = 180^\circ), punctele E,AE, A și FF sunt coliniare.

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 4

  • În triunghiul dreptunghic isoscel △AEB\triangle AEB, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea laturii pătratului ABAB:
AB=AE2+EB2=(42)2+(42)2=32+32=64=8 cmAB = \sqrt{AE^2 + EB^2} = \sqrt{(4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2} = \sqrt{32 + 32} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • Diagonala pătratului ABCDABCD este:
BD=AB2=82 cmBD = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD centrul pătratului ABCDABCD. Diagonalele pătratului se înjumătățesc:
DO=BD2=822=42 cmDO = \frac{BD}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece diagonala BDBD este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC, avem μ(∠ABD)=45∘\mu(\angle ABD) = 45^\circ.
  • Comparăm unghiurile ∠EAB\angle EAB și ∠ABD\angle ABD: ambele au măsura de 45∘45^\circ, deci:
∠EAB≡∠ABD\angle EAB \equiv \angle ABD
  • Unghiurile alterne interne ∠EAB\angle EAB și ∠ABD\angle ABD formate de dreptele AEAE și BDBD cu secanta ABAB fiind congruente, rezultă că:
AE∥BD  ⟹  AE∥DOAE \parallel BD \implies AE \parallel DO
  • Deoarece AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm} și DO=42 cmDO = 4\sqrt{2}\text{ cm}, segmentele AEAE și DODO sunt paralele și congruente (AE∥DOAE \parallel DO și AE=DOAE = DO).
  • Patrulaterul convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci ADOEADOE este paralelogram.

(2p)

  • Într-un paralelogram, diagonalele se taie în segmente egale (se înjumătățesc).
  • Diagonalele paralelogramului ADOEADOE sunt segmentele AOAO și DEDE.
  • Dreapta AOAO coincide cu dreapta diagonalei ACAC a pătratului (O∈ACO \in AC).
  • Punctul PP fiind punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DEDE, avem {P}=AO∩DE\{P\} = AO \cap DE.
  • Prin urmare, PP este punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ADOEADOE, ceea ce demonstrează că PP este mijlocul segmentului DEDE.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul EBCEBC, dreptunghic în BB. Proiecția punctului BB pe dreapta ECEC este punctul AA care determină pe ECEC segmentele AC=8 cmAC = 8\text{ cm} și AE=2 cmAE = 2\text{ cm}.

Triunghiul EBC dreptunghic în B cu înălțimea BA

(2p) a) Arată că BA=4 cmBA = 4\text{ cm}.
(3p) b) Arată că perimetrul triunghiului BCEBCE este mai mic decât 28 cm28\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △EBC\triangle EBC, dreptunghic în BB (μ(∠EBC)=90∘\mu(\angle EBC) = 90^\circ), segmentul BABA este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei ECEC (BA⊥ECBA \perp EC, cu A∈[EC]A \in [EC]).
  • Conform teoremei înălțimii în triunghiul dreptunghic, lungimea înălțimii este media geometrică a proiecțiilor catetelor pe ipotenuză:
BA=AE⋅ACBA = \sqrt{AE \cdot AC} BA=2⋅8=16=4 cmBA = \sqrt{2 \cdot 8} = \sqrt{16} = 4\text{ cm}

(2p)


b) Figura geometrică de rezolvare cu înălțimea BA — Exercițiul 5

  • Lungimea ipotenuzei ECEC este suma lungimilor celor două segmente:
EC=EA+AC=2+8=10 cmEC = EA + AC = 2 + 8 = 10\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (μ(∠BAC)=90∘\mu(\angle BAC) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea catetei BCBC:
BC=AB2+AC2=42+82=16+64=80=45 cmBC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{4^2 + 8^2} = \sqrt{16 + 64} = \sqrt{80} = 4\sqrt{5}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △EAB\triangle EAB (μ(∠EAB)=90∘\mu(\angle EAB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea catetei EBEB:
EB=EA2+AB2=22+42=4+16=20=25 cmEB = \sqrt{EA^2 + AB^2} = \sqrt{2^2 + 4^2} = \sqrt{4 + 16} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul triunghiului △BCE\triangle BCE este:
P△BCE=EB+BC+EC=25+45+10=65+10 cmP_{\triangle BCE} = EB + BC + EC = 2\sqrt{5} + 4\sqrt{5} + 10 = 6\sqrt{5} + 10\text{ cm}
  • Pentru a arăta că P△BCE<28 cmP_{\triangle BCE} < 28\text{ cm}, comparăm termenul irațional 656\sqrt{5} cu diferența 28−10=1828 - 10 = 18:
65<18  ⟺  5<3  ⟺  5<96\sqrt{5} < 18 \iff \sqrt{5} < 3 \iff 5 < 9

inegalitate evident adevărată.

  • Ridicând la pătrat pentru justificare directă:
(65)2=36⋅5=180<324=182  ⟹  65<18(6\sqrt{5})^2 = 36 \cdot 5 = 180 < 324 = 18^2 \implies 6\sqrt{5} < 18
  • Adunând 1010 la ambii membri, obținem:
P△BCE=65+10<18+10=28 cmP_{\triangle BCE} = 6\sqrt{5} + 10 < 18 + 10 = 28\text{ cm}

(2p)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că valoarea cosinusului unghiului dintre dreapta BD′BD' și planul (ADC)(ADC) este 63\frac{\sqrt{6}}{3}.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul A′A' la planul (BC′D′)(BC'D').

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Planul (ADC)(ADC) coincide cu planul bazei inferioare a cubului, (ABC)(ABC).
  • Muchia laterală D′DD'D este perpendiculară pe baza cubului: D′D⊥(ABC)D'D \perp (ABC).
  • Prin urmare, proiecția punctului D′D' pe planul (ADC)(ADC) este punctul DD, iar punctul BB aparține planului (ADC)(ADC) (deci își este propria proiecție):
pr(ADC)(BD′)=BD  ⟹  ∠(BD′,(ADC))=∠(BD′,BD)=∠D′BD\text{pr}_{(ADC)}(BD') = BD \implies \angle(BD', (ADC)) = \angle(BD', BD) = \angle D'BD

(1p)

  • Deoarece D′D⊥(ABC)D'D \perp (ABC) și BD⊂(ABC)BD \subset (ABC), rezultă că D′D⊥BDD'D \perp BD, deci triunghiul △D′DB\triangle D'DB este dreptunghic în DD.
  • Calculăm elementele triunghiului dreptunghic:
    • BDBD este diagonala bazei pătrate ABCDABCD:
BD=AB2=62 cmBD = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • BD′BD' este diagonala cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D':
BD′=AB3=63 cmBD' = AB\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △D′DB\triangle D'DB, cosinusul unghiului ∠D′BD\angle D'BD este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:
cos⁡(∠D′BD)=BDBD′=6263=23=63\cos(\angle D'BD) = \frac{BD}{BD'} = \frac{6\sqrt{2}}{6\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{6}}{3}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare a cubului cu construcțiile ajutătoare — Exercițiul 6

  • Identificăm planul (BC′D′)(BC'D'):
    • Muchiile opuse ale cubului sunt paralele și congruente: AB∥C′D′AB \parallel C'D' și AB=C′D′AB = C'D'.
    • Patrulaterul ABC′D′ABC'D' este un dreptunghi (secțiune diagonală a cubului), deci punctele A,B,C′,D′A, B, C', D' sunt coplanare, iar planul (BC′D′)(BC'D') este chiar planul (ABC′D′)(ABC'D').
  • Considerăm fața pătrată ADD′A′ADD'A' a cubului:
    • Diagonalele pătratului sunt segmentele A′DA'D și AD′AD'.
    • Fie {O}=A′D∩AD′\{O\} = A'D \cap AD' punctul de intersecție a diagonalelor. Diagonalele unui pătrat sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
A′O⊥AD′A'O \perp AD' A′O=A′D2=AD22=622=32 cmA'O = \frac{A'D}{2} = \frac{AD\sqrt{2}}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Demonstrăm perpendicularitatea dreptei A′OA'O pe planul (BC′D′)(BC'D'):
    • Muchia C′D′C'D' a cubului este perpendiculară pe planul feței din stânga: C′D′⊥(ADD′A′)C'D' \perp (ADD'A').
    • Deoarece A′O⊂(ADD′A′)A'O \subset (ADD'A'), rezultă că C′D′⊥A′OC'D' \perp A'O, adică A′O⊥C′D′A'O \perp C'D'.
    • Dreapta A′OA'O este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BC′D′)(BC'D') (A′O⊥AD′A'O \perp AD' și A′O⊥C′D′A'O \perp C'D', cu AD′,C′D′⊂(BC′D′)AD', C'D' \subset (BC'D') și AD′∩C′D′={D′}AD' \cap C'D' = \{D'\}).
    • Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan, deducem:
A′O⊥(BC′D′)A'O \perp (BC'D')

(1p)

  • Deoarece O∈AD′⊂(BC′D′)O \in AD' \subset (BC'D'), punctul OO este piciorul perpendicularei coborâte din A′A' pe planul (BC′D′)(BC'D').
  • Distanța de la punctul A′A' la planul (BC′D′)(BC'D') este lungimea segmentului A′OA'O:
d(A′,(BC′D′))=A′O=32 cmd(A', (BC'D')) = A'O = 3\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)