BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Sesiune Specială

Evaluare Națională 2021 — Sesiune Specială

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al numărului 2020, este egal cu: (5p)

a) 2020
b) 8080
c) 9999
d) 100100

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Multiplii numărului 2020 sunt de forma 20⋅k20 \cdot k, unde k∈Nk \in \mathbb{N}:
M20={0,20,40,60,80,100,120,… }M_{20} = \{0, 20, 40, 60, 80, 100, 120, \dots\}
  • Căutăm cel mai mare număr natural de două cifre din acest șir.
  • Numărul 8080 are două cifre, în timp ce următorul multiplu, 100100, are trei cifre.
  • Prin urmare, cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al lui 2020, este 8080.

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Dacă x4=52\frac{x}{4} = \frac{5}{2}, atunci xx este egal cu: (5p)

a) 22
b) 55
c) 1010
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
x⋅2=4⋅5x \cdot 2 = 4 \cdot 5 2x=20  ⟹  x=202=102x = 20 \implies x = \frac{20}{2} = 10

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Rezultatul calculului 8+2⋅48 + 2 \cdot 4 este egal cu: (5p)

a) 4040
b) 1616
c) 1414
d) 00

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea, apoi adunarea.
8+2⋅4=8+8=168 + 2 \cdot 4 = 8 + 8 = 16

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Într-o școală, 400400 de elevi au ales culoarea favorită, prin intermediul unui chestionar. Opțiunile tuturor elevilor au fost înregistrate, în raport procentual din numărul total, în tabelul de mai jos.

Culoarea aleasăalbastruroșugalbenverdealtele
Raport procentual25%25\%35%35\%14%14\%x%x\%20%20\%

Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care au ales culoarea verde este egal cu: (5p)

a) 66
b) 1616
c) 2424
d) 8080

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma tuturor procentelor din tabel reprezintă totalul opțiunilor, adică 100%100\%:
25%+35%+14%+x%+20%=100%25\% + 35\% + 14\% + x\% + 20\% = 100\% (25+35+14+20)+x=100  ⟹  94+x=100  ⟹  x=6%(25 + 35 + 14 + 20) + x = 100 \implies 94 + x = 100 \implies x = 6\%
  • Calculăm numărul elevilor corespunzător procentului de 6%6\% din numărul total de 400400 de elevi:
6100⋅400=6⋅4=24 elevi\frac{6}{100} \cdot 400 = 6 \cdot 4 = 24 \text{ elevi}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Alina, Bianca, George și Iosif, adună numărul a=3+52a = 3 + 5\sqrt{2} cu numărul b=5−52b = 5 - 5\sqrt{2} și obțin următoarele rezultate:

ElevRezultat
Alina8−1028 - 10\sqrt{2}
Bianca44
George88
Iosif8+1028 + 10\sqrt{2}

Dintre cei patru elevi, cel care a efectuat corect adunarea este: (5p)

a) Alina
b) Bianca
c) George
d) Iosif

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm suma a+ba + b:
a+b=(3+52)+(5−52)=3+5+(52−52)=8+0=8a + b = (3 + 5\sqrt{2}) + (5 - 5\sqrt{2}) = 3 + 5 + (5\sqrt{2} - 5\sqrt{2}) = 8 + 0 = 8
  • Rezultatul corect 88 a fost obținut de George.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Se consideră intervalul de numere reale I=(3,4]I = (3, 4]. Mircea afirmă că: „Numărul 323\sqrt{2} aparține intervalului II.”. Afirmația lui Mircea este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Introducem factorul sub radical pentru a compara numărul 323\sqrt{2} cu extremitățile intervalului:
32=32⋅2=9⋅2=183\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18}
  • Scriem extremitățile intervalului I=(3,4]I = (3, 4] sub formă de radicali:

    • 3=93 = \sqrt{9}
    • 4=164 = \sqrt{16}
  • Deoarece 18>1618 > 16, avem:

18>16  ⟹  32>4\sqrt{18} > \sqrt{16} \implies 3\sqrt{2} > 4
  • Cum 32>43\sqrt{2} > 4, rezultă că 32∉(3,4]3\sqrt{2} \notin (3, 4]. Afirmația lui Mircea este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, astfel încât AC=4 cmAC = 4\text{ cm} și BD=8 cmBD = 8\text{ cm}. Punctul BB este mijlocul segmentului ACAC. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, avem:
AB=BC=AC2=42=2 cmAB = BC = \frac{AC}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • Punctele B,C,DB, C, D sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
BD=BC+CDBD = BC + CD 8=2+CD  ⟹  CD=8−2=6 cm8 = 2 + CD \implies CD = 8 - 2 = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, cu măsura unghiului BB de 45∘45^\circ. Punctele A,CA, C și DD sunt coliniare în această ordine. Dreptele ECEC și ABAB sunt paralele și măsura unghiului ECDECD este egală cu 135∘135^\circ. Măsura unghiului ACBACB este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC și secanta AD

a) 45∘45^\circ
b) 80∘80^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 100∘100^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctele A,C,DA, C, D sunt coliniare în această ordine, unghiurile ∠ECA\angle ECA și ∠ECD\angle ECD sunt adiacente suplementare:
m(∠ECA)+m(∠ECD)=180∘m(\angle ECA) + m(\angle ECD) = 180^\circ m(∠ECA)+135∘=180∘  ⟹  m(∠ECA)=45∘m(\angle ECA) + 135^\circ = 180^\circ \implies m(\angle ECA) = 45^\circ
  • Dreptele ECEC și ABAB sunt paralele, iar ACAC este secantă. Unghiurile alterne interne ∠BAC\angle BAC și ∠ECA\angle ECA sunt congruente:
m(∠BAC)=m(∠ECA)=45∘m(\angle BAC) = m(\angle ECA) = 45^\circ
  • În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘180^\circ:
m(∠ACB)=180∘−(m(∠BAC)+m(∠B))=180∘−(45∘+45∘)=180∘−90∘=90∘m(\angle ACB) = 180^\circ - (m(\angle BAC) + m(\angle B)) = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC. Măsura unghiului BACBAC este egală cu 120∘120^\circ și AC=6 cmAC = 6\text{ cm}. Lungimea laturii BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC

a) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu unghiul obtuz la vârf m(∠BAC)=120∘m(\angle BAC) = 120^\circ, deci laturile congruente sunt AB=AC=6 cmAB = AC = 6\text{ cm}.
  • Măsurile unghiurilor de la bază sunt:
m(∠B)=m(∠C)=180∘−120∘2=30∘m(\angle B) = m(\angle C) = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ
  • Ducem înălțimea AM⊥BCAM \perp BC, unde M∈BCM \in BC. În triunghiul isoscel, AMAM este și mediană (deci MM este mijlocul lui BCBC) și bisectoare a unghiului ∠BAC\angle BAC:
m(∠CAM)=120∘2=60∘m(\angle CAM) = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • În triunghiul dreptunghic AMCAMC (dreptunghic în MM cu m(∠C)=30∘m(\angle C) = 30^\circ):
MC=AC⋅cos⁡30∘=6⋅32=33 cmMC = AC \cdot \cos 30^\circ = 6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului BCBC:
BC=2⋅MC=2⋅33=63 cmBC = 2 \cdot MC = 2 \cdot 3\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(Alternativ, prin Teorema cosinusului: BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos⁡120∘=36+36−2⋅36⋅(−12)=72+36=108  ⟹  BC=108=63 cmBC^2 = AB^2 + AC^2 - 2 \cdot AB \cdot AC \cdot \cos 120^\circ = 36 + 36 - 2 \cdot 36 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 72 + 36 = 108 \implies BC = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}.)

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AD=3 cmAD = 3\text{ cm}, în care punctul EE se află pe latura DCDC astfel încât AEAE este bisectoarea unghiului DABDAB și BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC. Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu bisectoarele AE și BE

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 15 cm15\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și AEAE este secantă, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∠DEA≡∠EAB\angle DEA \equiv \angle EAB
  • Dar AEAE este bisectoarea unghiului ∠DAB\angle DAB, deci ∠DAE≡∠EAB\angle DAE \equiv \angle EAB.
  • Rezultă că ∠DEA≡∠DAE\angle DEA \equiv \angle DAE, ceea ce arată că triunghiul △ADE\triangle ADE este isoscel de bază AEAE:
DE=AD=3 cmDE = AD = 3\text{ cm}
  • În mod analog, pentru secanta BEBE: unghiurile alterne interne ∠CEB≡∠EBA\angle CEB \equiv \angle EBA, iar cum BEBE este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC, avem ∠CBE≡∠EBA\angle CBE \equiv \angle EBA.
  • Rezultă ∠CEB≡∠CBE\angle CEB \equiv \angle CBE, deci triunghiul △BCE\triangle BCE este isoscel de bază BEBE:
EC=BCEC = BC
  • Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci BC=AD=3 cmBC = AD = 3\text{ cm}, de unde EC=3 cmEC = 3\text{ cm}.
  • Lungimea laturii CDCD este:
CD=DE+EC=3+3=6 cmCD = DE + EC = 3 + 3 = 6\text{ cm}
  • Laturile opuse sunt egale: AB=CD=6 cmAB = CD = 6\text{ cm}. Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(6+3)=2⋅9=18 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) = 2(6 + 3) = 2 \cdot 9 = 18\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele A,BA, B și CC sunt situate pe cercul de centru OO, astfel încât arcele mici AB⌢\overparen{AB}, BC⌢\overparen{BC} și CA⌢\overparen{CA} sunt congruente. Măsura unghiului BOCBOC este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C pe cerc

a) 120∘120^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 30∘30^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Măsura întregului cerc este de 360∘360^\circ. Cele trei arce mici sunt congruente și acoperă cercul fără suprapunere:
m(AB⌢)+m(BC⌢)+m(CA⌢)=360∘m(\overparen{AB}) + m(\overparen{BC}) + m(\overparen{CA}) = 360^\circ 3⋅m(BC⌢)=360∘  ⟹  m(BC⌢)=360∘3=120∘3 \cdot m(\overparen{BC}) = 360^\circ \implies m(\overparen{BC}) = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ
  • Unghiul ∠BOC\angle BOC este un unghi la centru care subîntinde arcul BC⌢\overparen{BC}, deci măsura lui este egală cu măsura arcului subîntins:
m(∠BOC)=m(BC⌢)=120∘m(\angle BOC) = m(\overparen{BC}) = 120^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu 120 cm120\text{ cm}. Aria totală a cubului este egală cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 100 cm2100\text{ cm}^2
b) 400 cm2400\text{ cm}^2
c) 600 cm2600\text{ cm}^2
d) 1000 cm21000\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un cub are 1212 muchii congruente de lungime ll.
  • Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
12⋅l=120 cm  ⟹  l=12012=10 cm12 \cdot l = 120\text{ cm} \implies l = \frac{120}{12} = 10\text{ cm}
  • Aria unei fețe pătrate este:
Afața˘=l2=102=100 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = l^2 = 10^2 = 100\text{ cm}^2
  • Cubul are 66 fețe pătrate congruente, deci aria totală este:
At=6⋅l2=6⋅100=600 cm2\mathcal{A}_t = 6 \cdot l^2 = 6 \cdot 100 = 600\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un automobil a parcurs distanța dintre două orașe în trei zile. În prima zi a parcurs 310\frac{3}{10} din distanță și încă 13 km13\text{ km}. În a doua zi a parcurs 25\frac{2}{5} din distanța rămasă după prima zi. În a treia zi a parcurs restul distanței, adică 93 km93\text{ km}.

(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km60\text{ km}? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină distanța dintre cele două orașe.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Notăm cu R1R_1 distanța rămasă după prima zi.
  • În a doua zi, automobilul parcurge 25\frac{2}{5} din R1R_1. Prin urmare, în a treia zi parcurge fracția rămasă din R1R_1:
1−25=35 din distanța ra˘masa˘ dupa˘ prima zi1 - \frac{2}{5} = \frac{3}{5} \text{ din distanța rămasă după prima zi}

(1p din barem)

  • Deoarece distanța parcursă în a treia zi este de 93 km93\text{ km}, avem:
35⋅R1=93  ⟹  R1=93⋅53=31⋅5=155 km\frac{3}{5} \cdot R_1 = 93 \implies R_1 = \frac{93 \cdot 5}{3} = 31 \cdot 5 = 155\text{ km}
  • Distanța parcursă în a doua zi este:
d2=25⋅155=2⋅31=62 kmd_2 = \frac{2}{5} \cdot 155 = 2 \cdot 31 = 62\text{ km}

(sau direct d2=23⋅93=62 kmd_2 = \frac{2}{3} \cdot 93 = 62\text{ km})

  • Cum 62 km≠60 km62\text{ km} \neq 60\text{ km}, rezultă că nu este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km60\text{ km}.

(1p din barem)


b)

  • Fie xx distanța totală dintre cele două orașe, exprimată în kilometri (x>0x > 0).
  • În prima zi automobilul a parcurs:
d1=310x+13 kmd_1 = \frac{3}{10}x + 13\text{ km}

(1p din barem)

  • Distanța rămasă după prima zi este R1=x−d1=x−(310x+13)=710x−13R_1 = x - d_1 = x - \left(\frac{3}{10}x + 13\right) = \frac{7}{10}x - 13.
  • Suma distanțelor din cele trei zile este egală cu întreaga distanță xx:
(310x+13)+25(x−310x−13)+93=x\left(\frac{3}{10}x + 13\right) + \frac{2}{5}\left(x - \frac{3}{10}x - 13\right) + 93 = x

(1p din barem)

  • Deoarece din subpunctul a) știm că distanța rămasă după prima zi este R1=155 kmR_1 = 155\text{ km} (62+93=15562 + 93 = 155), putem rezolva direct ecuația:
710x−13=155\frac{7}{10}x - 13 = 155 710x=155+13=168\frac{7}{10}x = 155 + 13 = 168 x=168⋅107=24⋅10=240 kmx = \frac{168 \cdot 10}{7} = 24 \cdot 10 = 240\text{ km}
  • Distanța dintre cele două orașe este 240 km240\text{ km}.

(1p din barem)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+4)2+(x−1)2−(2x+3)(2x−3)E(x) = (x+4)^2 + (x-1)^2 - (\sqrt{2}x + 3)(\sqrt{2}x - 3)

unde xx este număr real.

(2p) a) Demonstrează că E(x)=6x+26E(x) = 6x + 26, pentru orice număr real xx.

(3p) b) Calculează A−BA - B, unde:

A=E(1)+E(3)+⋯+E(11)șiB=E(2)+E(4)+⋯+E(10)A = E(1) + E(3) + \dots + E(11) \quad \text{și} \quad B = E(2) + E(4) + \dots + E(10)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei folosind formulele de calcul prescurtat:
    • (x+4)2=x2+2⋅x⋅4+42=x2+8x+16(x+4)^2 = x^2 + 2 \cdot x \cdot 4 + 4^2 = x^2 + 8x + 16
    • (x−1)2=x2−2⋅x⋅1+12=x2−2x+1(x-1)^2 = x^2 - 2 \cdot x \cdot 1 + 1^2 = x^2 - 2x + 1
    • (2x+3)(2x−3)=(2x)2−32=2x2−9(\sqrt{2}x + 3)(\sqrt{2}x - 3) = (\sqrt{2}x)^2 - 3^2 = 2x^2 - 9
E(x)=(x2+8x+16)+(x2−2x+1)−(2x2−9)E(x) = (x^2 + 8x + 16) + (x^2 - 2x + 1) - (2x^2 - 9)

(1p din barem)

  • Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2+8x+16+x2−2x+1−2x2+9E(x) = x^2 + 8x + 16 + x^2 - 2x + 1 - 2x^2 + 9 E(x)=(x2+x2−2x2)+(8x−2x)+(16+1+9)=6x+26E(x) = (x^2 + x^2 - 2x^2) + (8x - 2x) + (16 + 1 + 9) = 6x + 26

pentru orice număr real xx.

(1p din barem)


b)

  • Scriem diferența A−BA - B:
A−B=(E(1)+E(3)+⋯+E(11))−(E(2)+E(4)+⋯+E(10))A - B = (E(1) + E(3) + \dots + E(11)) - (E(2) + E(4) + \dots + E(10)) A−B=E(1)−E(2)+E(3)−E(4)+E(5)−E(6)+E(7)−E(8)+E(9)−E(10)+E(11)A - B = E(1) - E(2) + E(3) - E(4) + E(5) - E(6) + E(7) - E(8) + E(9) - E(10) + E(11)

(1p din barem)

  • Observăm că pentru orice număr kk:
E(k)−E(k+1)=(6k+26)−(6(k+1)+26)=6k−6k−6=−6E(k) - E(k+1) = (6k + 26) - (6(k+1) + 26) = 6k - 6k - 6 = -6
  • Avem 55 perechi de forma E(2p−1)−E(2p)E(2p-1) - E(2p), pentru p∈{1,2,3,4,5}p \in \{1, 2, 3, 4, 5\}, fiecare având valoarea −6-6:
E(1)−E(2)=−6,E(3)−E(4)=−6,…,E(9)−E(10)=−6E(1) - E(2) = -6, \quad E(3) - E(4) = -6, \quad \dots, \quad E(9) - E(10) = -6
  • Ultimul termen este E(11)=6⋅11+26E(11) = 6 \cdot 11 + 26:
A−B=5⋅(−6)+(6⋅11+26)A - B = 5 \cdot (-6) + (6 \cdot 11 + 26)

(1p din barem)

  • Calculăm valoarea finală:
A−B=−30+66+26=62A - B = -30 + 66 + 26 = 62

(1p din barem)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−3x+5f(x) = -3x + 5.

Graficul funcției f

(2p) a) Arată că f(3)+f(0)=1f(3) + f(0) = 1.

(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele AA și BB situate pe reprezentarea geometrică a graficului funcției ff. Știind că punctul AA are abscisa 33 și punctul BB are ordonata 55, determină distanța dintre punctele AA și BB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=3x = 3:
f(3)=−3⋅3+5=−9+5=−4f(3) = -3 \cdot 3 + 5 = -9 + 5 = -4

(1p din barem)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=0x = 0:
f(0)=−3⋅0+5=5f(0) = -3 \cdot 0 + 5 = 5
  • Efectuăm suma:
f(3)+f(0)=−4+5=1f(3) + f(0) = -4 + 5 = 1

(1p din barem)


b)

  • Abscisa punctului AA este xA=3x_A = 3. Deoarece AA aparține graficului funcției ff, ordonata sa este yA=f(3)=−4y_A = f(3) = -4, deci:
A(3,−4)A(3, -4)

(1p din barem)

  • Ordonata punctului BB este yB=5y_B = 5. Deoarece BB aparține graficului funcției ff, avem:
f(xB)=5  ⟹  −3xB+5=5  ⟹  −3xB=0  ⟹  xB=0f(x_B) = 5 \implies -3x_B + 5 = 5 \implies -3x_B = 0 \implies x_B = 0

deci punctul este:

B(0,5)B(0, 5)

(1p din barem)

  • Figura de rezolvare evidențiază punctele A(3,−4)A(3, -4) și B(0,5)B(0, 5) pe reprezentarea geometrică a graficului funcției:

Reprezentarea grafică a funcției și determinarea segmentului AB

  • Aplicăm formula distanței dintre două puncte în reper cartezian:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2=(0−3)2+(5−(−4))2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} = \sqrt{(0 - 3)^2 + (5 - (-4))^2} AB=(−3)2+92=9+81=90=310AB = \sqrt{(-3)^2 + 9^2} = \sqrt{9 + 81} = \sqrt{90} = 3\sqrt{10}

(1p din barem)


4. Se consideră trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=15 cmAB = 15\text{ cm}, CD=5 cmCD = 5\text{ cm}, BC=8 cmBC = 8\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}. Dreptele ADAD și BCBC se intersectează în punctul PP.

Trapezul ABCD cu intersecția laturilor neparalele în P

(2p) a) Arată că lungimea segmentului PDPD este egală cu 3 cm3\text{ cm}.

(3p) b) Determină cât la sută reprezintă aria triunghiului PCDPCD din aria trapezului ABCDABCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • În triunghiul PABPAB, avem CD∥ABCD \parallel AB, cu D∈PAD \in PA și C∈PBC \in PB. Din Teorema fundamentală a asemănării rezultă că △PCD∼△PAB\triangle PCD \sim \triangle PAB:
PDPA=PCPB=CDAB\frac{PD}{PA} = \frac{PC}{PB} = \frac{CD}{AB}

(1p din barem)

  • Înlocuim lungimile cunoscute: CDAB=515=13\frac{CD}{AB} = \frac{5}{15} = \frac{1}{3}.
  • Cum P,D,AP, D, A sunt coliniare în această ordine, PA=PD+AD=PD+6 cmPA = PD + AD = PD + 6\text{ cm}:
PDPD+6=13\frac{PD}{PD + 6} = \frac{1}{3} 3⋅PD=PD+6  ⟹  2⋅PD=6  ⟹  PD=3 cm3 \cdot PD = PD + 6 \implies 2 \cdot PD = 6 \implies PD = 3\text{ cm}

(1p din barem)


b)

  • Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△PCDA△PAB=(CDAB)2=(13)2=19\frac{\mathcal{A}_{\triangle PCD}}{\mathcal{A}_{\triangle PAB}} = \left(\frac{CD}{AB}\right)^2 = \left(\frac{1}{3}\right)^2 = \frac{1}{9} A△PAB=9⋅A△PCD\mathcal{A}_{\triangle PAB} = 9 \cdot \mathcal{A}_{\triangle PCD}
  • Aria trapezului ABCDABCD se obține ca diferență între aria triunghiului mare △PAB\triangle PAB și aria triunghiului △PCD\triangle PCD:
AABCD=A△PAB−A△PCD=9⋅A△PCD−A△PCD=8⋅A△PCD\mathcal{A}_{ABCD} = \mathcal{A}_{\triangle PAB} - \mathcal{A}_{\triangle PCD} = 9 \cdot \mathcal{A}_{\triangle PCD} - \mathcal{A}_{\triangle PCD} = 8 \cdot \mathcal{A}_{\triangle PCD}

(1p din barem)

  • Figura de rezolvare ilustrează trapezul și triunghiul PCDPCD format prin prelungirea laturilor neparalele:

Trapezul ABCD și triunghiul PCD format la intersecția laturilor neparalele

  • Notăm cu p%p\% procentul pe care îl reprezintă aria triunghiului PCDPCD din aria trapezului ABCDABCD:
A△PCD=p100⋅AABCD  ⟹  A△PCD=p100⋅8⋅A△PCD\mathcal{A}_{\triangle PCD} = \frac{p}{100} \cdot \mathcal{A}_{ABCD} \implies \mathcal{A}_{\triangle PCD} = \frac{p}{100} \cdot 8 \cdot \mathcal{A}_{\triangle PCD} 1=8p100  ⟹  p100=181 = \frac{8p}{100} \implies \frac{p}{100} = \frac{1}{8}

(1p din barem)

  • Efectuăm împărțirea:
p=1008=12,5%p = \frac{100}{8} = 12{,}5\%

Aria triunghiului PCDPCD reprezintă 12,5%12{,}5\% din aria trapezului ABCDABCD.

(1p din barem)


5. Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=40 cmAC = 40\text{ cm}. Dreptele ADAD și BCBC sunt perpendiculare, punctul DD aparține dreptei BCBC și CDAD=34\frac{CD}{AD} = \frac{3}{4}.

Triunghiul dreptunghic ABC cu înălțimea AD

(2p) a) Arată că AD=32 cmAD = 32\text{ cm}.

(3p) b) Calculează perimetrul triunghiului ABCABC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Deoarece CDAD=34\frac{CD}{AD} = \frac{3}{4}, există un număr real pozitiv kk astfel încât:
CD=3kșiAD=4kCD = 3k \quad \text{și} \quad AD = 4k

(1p din barem)

  • În triunghiul △ADC\triangle ADC, dreptunghic în DD (deoarece AD⊥BCAD \perp BC), aplicăm Teorema lui Pitagora:
AD2+CD2=AC2AD^2 + CD^2 = AC^2 (4k)2+(3k)2=402  ⟹  16k2+9k2=1600(4k)^2 + (3k)^2 = 40^2 \implies 16k^2 + 9k^2 = 1600 25k2=1600  ⟹  k2=64  ⟹  k=825k^2 = 1600 \implies k^2 = 64 \implies k = 8
  • Lungimea înălțimii ADAD este:
AD=4k=4⋅8=32 cmAD = 4k = 4 \cdot 8 = 32\text{ cm}

(iar CD=3k=3⋅8=24 cmCD = 3k = 3 \cdot 8 = 24\text{ cm})

(1p din barem)


b)

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu AD⊥BCAD \perp BC, aplicăm Teorema înălțimii:
AD2=BD⋅CDAD^2 = BD \cdot CD 322=BD⋅24  ⟹  1024=24⋅BD  ⟹  BD=102424=1283 cm32^2 = BD \cdot 24 \implies 1024 = 24 \cdot BD \implies BD = \frac{1024}{24} = \frac{128}{3}\text{ cm}
  • Lungimea ipotenuzei BCBC este:
BC=BD+CD=1283+24=128+723=2003 cmBC = BD + CD = \frac{128}{3} + 24 = \frac{128 + 72}{3} = \frac{200}{3}\text{ cm}

(1p din barem)

  • Aplicăm Teorema catetei pentru cateta ABAB:
AB2=BD⋅BC=1283⋅2003=256009  ⟹  AB=256009=1603 cmAB^2 = BD \cdot BC = \frac{128}{3} \cdot \frac{200}{3} = \frac{25600}{9} \implies AB = \sqrt{\frac{25600}{9}} = \frac{160}{3}\text{ cm}

(1p din barem)

  • Figura de rezolvare redă triunghiul dreptunghic ABCABC și înălțimea ADAD cu unghiurile drepte evidențiate:

Triunghiul dreptunghic ABC cu înălțimea AD și unghiurile drepte marcate

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
P△ABC=AB+BC+AC=1603+2003+40\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + BC + AC = \frac{160}{3} + \frac{200}{3} + 40 P△ABC=3603+40=120+40=160 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = \frac{360}{3} + 40 = 120 + 40 = 160\text{ cm}

(1p din barem)


6. Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=62 cmAB = 6\sqrt{2}\text{ cm}, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și măsura unghiului dintre A′CA'C și CD′CD' egală cu 30∘30^\circ, adică m(∠A′CD′)=30∘m(\angle A'CD') = 30^\circ.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că DD′=6 cmDD' = 6\text{ cm}.

(3p) b) Calculează distanța de la punctul AA la planul (A′D′C)(A'D'C).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchia A′D′A'D' este perpendiculară pe planul feței (CDD′C′)(CDD'C'):
A′D′⊥(CDD′C′)A'D' \perp (CDD'C')
  • Deoarece dreapta D′CD'C este inclusă în acest plan, D′C⊂(CDD′C′)D'C \subset (CDD'C'), rezultă că:
A′D′⊥D′CA'D' \perp D'C

deci triunghiul △A′D′C\triangle A'D'C este dreptunghic în D′D'.

  • În triunghiul dreptunghic △A′D′C\triangle A'D'C, cateta A′D′=AD=BC=6 cmA'D' = AD = BC = 6\text{ cm}.
  • Știind că m(∠A′CD′)=30∘m(\angle A'CD') = 30^\circ, aplicăm funcția sinus:
sin⁡(∠A′CD′)=A′D′A′C  ⟹  sin⁡30∘=6A′C  ⟹  12=6A′C  ⟹  A′C=12 cm\sin(\angle A'CD') = \frac{A'D'}{A'C} \implies \sin 30^\circ = \frac{6}{A'C} \implies \frac{1}{2} = \frac{6}{A'C} \implies A'C = 12\text{ cm}

(1p din barem)

  • Calculăm lungimea diagonalei feței D′CD'C:
D′C=A′C⋅cos⁡30∘=12⋅32=63 cmD'C = A'C \cdot \cos 30^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △D′DC\triangle D'DC (dreptunghic în DD, cu CD=AB=62 cmCD = AB = 6\sqrt{2}\text{ cm}), aplicăm Teorema lui Pitagora:
DD′2+CD2=D′C2  ⟹  DD′2+(62)2=(63)2DD'^2 + CD^2 = D'C^2 \implies DD'^2 + (6\sqrt{2})^2 = (6\sqrt{3})^2 DD′2+72=108  ⟹  DD′2=36  ⟹  DD′=6 cmDD'^2 + 72 = 108 \implies DD'^2 = 36 \implies DD' = 6\text{ cm}

(1p din barem)


b)

  • În fața A′B′BAA'B'BA, avem D′A′⊥A′B′D'A' \perp A'B' și D′A′⊥AA′D'A' \perp AA', cu A′B′∩AA′={A′}A'B' \cap AA' = \{A'\}, de unde:
D′A′⊥(ABB′A′)D'A' \perp (ABB'A')

(1p din barem)

  • În planul feței (ABB′A′)(ABB'A'), construim perpendiculara din AA pe diagonala A′BA'B:
AM⊥A′B,unde M∈A′BAM \perp A'B, \quad \text{unde } M \in A'B
  • Deoarece AM⊂(ABB′A′)AM \subset (ABB'A') și D′A′⊥(ABB′A′)D'A' \perp (ABB'A'), rezultă că D′A′⊥AMD'A' \perp AM, adică AM⊥A′D′AM \perp A'D'.
  • Dreapta AMAM este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′D′C)(A'D'C):
AM⊥A′BșiAM⊥A′D′,A′B∩A′D′={A′}AM \perp A'B \quad \text{și} \quad AM \perp A'D', \quad A'B \cap A'D' = \{A'\}
  • Deoarece A′B∥D′CA'B \parallel D'C, dreapta A′BA'B este paralelă cu planul (A′D′C)(A'D'C), iar planul determinat de A′,D′,CA', D', C conține dreapta A′BA'B (este planul diagonal (A′D′CB)(A'D'CB)).
  • Rezultă că AM⊥(A′D′C)AM \perp (A'D'C), prin urmare:
d(A,(A′D′C))=AM\text{d}(A, (A'D'C)) = AM

(1p din barem)

  • Figura de rezolvare evidențiază paralelipipedul dreptunghic, diagonalele fețelor și perpendiculara AMAM:

Paralelipipedul dreptunghic cu proiecția AM pe diagonala feței A'B

  • Triunghiul △A′AB\triangle A'AB este dreptunghic în AA, cu catetele AA′=6 cmAA' = 6\text{ cm} și AB=62 cmAB = 6\sqrt{2}\text{ cm}. Ipotenuza este:
A′B=AA′2+AB2=62+(62)2=36+72=108=63 cmA'B = \sqrt{AA'^2 + AB^2} = \sqrt{6^2 + (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 + 72} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Înălțimea AMAM corespunzătoare ipotenuzei este:
AM=AA′⋅ABA′B=6⋅6263=623=663=26 cmAM = \frac{AA' \cdot AB}{A'B} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{2}}{6\sqrt{3}} = \frac{6\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{6\sqrt{6}}{3} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  • Distanța de la punctul AA la planul (A′D′C)(A'D'C) este egală cu 26 cm2\sqrt{6}\text{ cm}.

(1p din barem)