1. Cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al numărului 20, este egal cu: (5p)
a) 20
b) 80
c) 99
d) 100
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Multiplii numărului 20 sunt de forma 20⋅k, unde k∈N:
M20={0,20,40,60,80,100,120,…}
Căutăm cel mai mare număr natural de două cifre din acest șir.
Numărul 80 are două cifre, în timp ce următorul multiplu, 100, are trei cifre.
Prin urmare, cel mai mare număr natural de două cifre, multiplu al lui 20, este 80.
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. Dacă 4x=25, atunci x este egal cu: (5p)
a) 2
b) 5
c) 10
d) 20
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
x⋅2=4⋅52x=20⟹x=220=10
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Rezultatul calculului 8+2⋅4 este egal cu: (5p)
a) 40
b) 16
c) 14
d) 0
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea, apoi adunarea.
8+2⋅4=8+8=16
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Într-o școală, 400 de elevi au ales culoarea favorită, prin intermediul unui chestionar. Opțiunile tuturor elevilor au fost înregistrate, în raport procentual din numărul total, în tabelul de mai jos.
Culoarea aleasă
albastru
roșu
galben
verde
altele
Raport procentual
25%
35%
14%
x%
20%
Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care au ales culoarea verde este egal cu: (5p)
a) 6
b) 16
c) 24
d) 80
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma tuturor procentelor din tabel reprezintă totalul opțiunilor, adică 100%:
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, astfel încât AC=4 cm și BD=8 cm. Punctul B este mijlocul segmentului AC. Lungimea segmentului CD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece B este mijlocul segmentului AC, avem:
AB=BC=2AC=24=2 cm
Punctele B,C,D sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
BD=BC+CD8=2+CD⟹CD=8−2=6 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, cu măsura unghiului B de 45∘. Punctele A,C și D sunt coliniare în această ordine. Dreptele EC și AB sunt paralele și măsura unghiului ECD este egală cu 135∘. Măsura unghiului ACB este egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 80∘
c) 90∘
d) 100∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece punctele A,C,D sunt coliniare în această ordine, unghiurile ∠ECA și ∠ECD sunt adiacente suplementare:
m(∠ECA)+m(∠ECD)=180∘m(∠ECA)+135∘=180∘⟹m(∠ECA)=45∘
Dreptele EC și AB sunt paralele, iar AC este secantă. Unghiurile alterne interne ∠BAC și ∠ECA sunt congruente:
m(∠BAC)=m(∠ECA)=45∘
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘:
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura unghiului BAC este egală cu 120∘ și AC=6 cm. Lungimea laturii BC este egală cu: (5p)
a) 33 cm
b) 3 cm
c) 6 cm
d) 63 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este isoscel cu unghiul obtuz la vârf m(∠BAC)=120∘, deci laturile congruente sunt AB=AC=6 cm.
Măsurile unghiurilor de la bază sunt:
m(∠B)=m(∠C)=2180∘−120∘=30∘
Ducem înălțimea AM⊥BC, unde M∈BC. În triunghiul isoscel, AM este și mediană (deci M este mijlocul lui BC) și bisectoare a unghiului ∠BAC:
m(∠CAM)=2120∘=60∘
În triunghiul dreptunghic AMC (dreptunghic în M cu m(∠C)=30∘):
MC=AC⋅cos30∘=6⋅23=33 cm
Deoarece M este mijlocul segmentului BC:
BC=2⋅MC=2⋅33=63 cm
(Alternativ, prin Teorema cosinusului: BC2=AB2+AC2−2⋅AB⋅AC⋅cos120∘=36+36−2⋅36⋅(−21)=72+36=108⟹BC=108=63 cm.)
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu AD=3 cm, în care punctul E se află pe latura DC astfel încât AE este bisectoarea unghiului DAB și BE este bisectoarea unghiului ABC. Perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu: (5p)
a) 18 cm
b) 15 cm
c) 12 cm
d) 9 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece AB∥CD și AE este secantă, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∠DEA≡∠EAB
Dar AE este bisectoarea unghiului ∠DAB, deci ∠DAE≡∠EAB.
Rezultă că ∠DEA≡∠DAE, ceea ce arată că triunghiul △ADE este isoscel de bază AE:
DE=AD=3 cm
În mod analog, pentru secanta BE: unghiurile alterne interne ∠CEB≡∠EBA, iar cum BE este bisectoarea unghiului ∠ABC, avem ∠CBE≡∠EBA.
Rezultă ∠CEB≡∠CBE, deci triunghiul △BCE este isoscel de bază BE:
EC=BC
Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci BC=AD=3 cm, de unde EC=3 cm.
Lungimea laturii CD este:
CD=DE+EC=3+3=6 cm
Laturile opuse sunt egale: AB=CD=6 cm. Perimetrul paralelogramului ABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(6+3)=2⋅9=18 cm
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. În figura alăturată, punctele A,B și C sunt situate pe cercul de centru O, astfel încât arcele mici AB⌢, BC⌢ și CA⌢ sunt congruente. Măsura unghiului BOC este egală cu: (5p)
a) 120∘
b) 90∘
c) 60∘
d) 30∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Măsura întregului cerc este de 360∘. Cele trei arce mici sunt congruente și acoperă cercul fără suprapunere:
Unghiul ∠BOC este un unghi la centru care subîntinde arcul BC⌢, deci măsura lui este egală cu măsura arcului subîntins:
m(∠BOC)=m(BC⌢)=120∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu 120 cm. Aria totală a cubului este egală cu: (5p)
a) 100 cm2
b) 400 cm2
c) 600 cm2
d) 1000 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un cub are 12 muchii congruente de lungime l.
Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
12⋅l=120 cm⟹l=12120=10 cm
Aria unei fețe pătrate este:
Afața˘=l2=102=100 cm2
Cubul are 6 fețe pătrate congruente, deci aria totală este:
At=6⋅l2=6⋅100=600 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un automobil a parcurs distanța dintre două orașe în trei zile. În prima zi a parcurs 103 din distanță și încă 13 km. În a doua zi a parcurs 52 din distanța rămasă după prima zi. În a treia zi a parcurs restul distanței, adică 93 km.
(2p)a) Este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km? Justifică răspunsul dat.
(3p)b) Determină distanța dintre cele două orașe.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Notăm cu R1 distanța rămasă după prima zi.
În a doua zi, automobilul parcurge 52 din R1. Prin urmare, în a treia zi parcurge fracția rămasă din R1:
1−52=53 din distanța ra˘masa˘ dupa˘ prima zi
(1p din barem)
Deoarece distanța parcursă în a treia zi este de 93 km, avem:
53⋅R1=93⟹R1=393⋅5=31⋅5=155 km
Distanța parcursă în a doua zi este:
d2=52⋅155=2⋅31=62 km
(sau direct d2=32⋅93=62 km)
Cum 62 km=60 km, rezultă că nu este posibil ca distanța parcursă a doua zi să fie egală cu 60 km.
(1p din barem)
b)
Fie x distanța totală dintre cele două orașe, exprimată în kilometri (x>0).
În prima zi automobilul a parcurs:
d1=103x+13 km
(1p din barem)
Distanța rămasă după prima zi este R1=x−d1=x−(103x+13)=107x−13.
Suma distanțelor din cele trei zile este egală cu întreaga distanță x:
(103x+13)+52(x−103x−13)+93=x
(1p din barem)
Deoarece din subpunctul a) știm că distanța rămasă după prima zi este R1=155 km (62+93=155), putem rezolva direct ecuația:
107x−13=155107x=155+13=168x=7168⋅10=24⋅10=240 km
Distanța dintre cele două orașe este 240 km.
(1p din barem)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+4)2+(x−1)2−(2x+3)(2x−3)
unde x este număr real.
(2p)a) Demonstrează că E(x)=6x+26, pentru orice număr real x.
(3p)b) Calculează A−B, unde:
A=E(1)+E(3)+⋯+E(11)șiB=E(2)+E(4)+⋯+E(10)⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Dezvoltăm fiecare termen al expresiei folosind formulele de calcul prescurtat:
(x+4)2=x2+2⋅x⋅4+42=x2+8x+16
(x−1)2=x2−2⋅x⋅1+12=x2−2x+1
(2x+3)(2x−3)=(2x)2−32=2x2−9
E(x)=(x2+8x+16)+(x2−2x+1)−(2x2−9)
(1p din barem)
Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:
Avem 5 perechi de forma E(2p−1)−E(2p), pentru p∈{1,2,3,4,5}, fiecare având valoarea −6:
E(1)−E(2)=−6,E(3)−E(4)=−6,…,E(9)−E(10)=−6
Ultimul termen este E(11)=6⋅11+26:
A−B=5⋅(−6)+(6⋅11+26)
(1p din barem)
Calculăm valoarea finală:
A−B=−30+66+26=62
(1p din barem)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=−3x+5.
(2p)a) Arată că f(3)+f(0)=1.
(3p)b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A și B situate pe reprezentarea geometrică a graficului funcției f. Știind că punctul A are abscisa 3 și punctul B are ordonata 5, determină distanța dintre punctele A și B.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=3:
f(3)=−3⋅3+5=−9+5=−4
(1p din barem)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=0:
f(0)=−3⋅0+5=5
Efectuăm suma:
f(3)+f(0)=−4+5=1
(1p din barem)
b)
Abscisa punctului A este xA=3. Deoarece A aparține graficului funcției f, ordonata sa este yA=f(3)=−4, deci:
A(3,−4)
(1p din barem)
Ordonata punctului B este yB=5. Deoarece B aparține graficului funcției f, avem:
f(xB)=5⟹−3xB+5=5⟹−3xB=0⟹xB=0
deci punctul este:
B(0,5)
(1p din barem)
Figura de rezolvare evidențiază punctele A(3,−4) și B(0,5) pe reprezentarea geometrică a graficului funcției:
Aplicăm formula distanței dintre două puncte în reper cartezian:
În triunghiul ABC dreptunghic în A, cu AD⊥BC, aplicăm Teorema înălțimii:
AD2=BD⋅CD322=BD⋅24⟹1024=24⋅BD⟹BD=241024=3128 cm
Lungimea ipotenuzei BC este:
BC=BD+CD=3128+24=3128+72=3200 cm
(1p din barem)
Aplicăm Teorema catetei pentru cateta AB:
AB2=BD⋅BC=3128⋅3200=925600⟹AB=925600=3160 cm
(1p din barem)
Figura de rezolvare redă triunghiul dreptunghic ABC și înălțimea AD cu unghiurile drepte evidențiate:
Calculăm perimetrul triunghiului ABC:
P△ABC=AB+BC+AC=3160+3200+40P△ABC=3360+40=120+40=160 cm
(1p din barem)
6. Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu AB=62 cm, BC=6 cm și măsura unghiului dintre A′C și CD′ egală cu 30∘, adică m(∠A′CD′)=30∘.
(2p)a) Arată că DD′=6 cm.
(3p)b) Calculează distanța de la punctul A la planul (A′D′C).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, muchia A′D′ este perpendiculară pe planul feței (CDD′C′):
A′D′⊥(CDD′C′)
Deoarece dreapta D′C este inclusă în acest plan, D′C⊂(CDD′C′), rezultă că:
A′D′⊥D′C
deci triunghiul △A′D′C este dreptunghic în D′.
În triunghiul dreptunghic △A′D′C, cateta A′D′=AD=BC=6 cm.
Știind că m(∠A′CD′)=30∘, aplicăm funcția sinus:
sin(∠A′CD′)=A′CA′D′⟹sin30∘=A′C6⟹21=A′C6⟹A′C=12 cm
(1p din barem)
Calculăm lungimea diagonalei feței D′C:
D′C=A′C⋅cos30∘=12⋅23=63 cm
În triunghiul dreptunghic △D′DC (dreptunghic în D, cu CD=AB=62 cm), aplicăm Teorema lui Pitagora:
DD′2+CD2=D′C2⟹DD′2+(62)2=(63)2DD′2+72=108⟹DD′2=36⟹DD′=6 cm
(1p din barem)
b)
În fața A′B′BA, avem D′A′⊥A′B′ și D′A′⊥AA′, cu A′B′∩AA′={A′}, de unde:
D′A′⊥(ABB′A′)
(1p din barem)
În planul feței (ABB′A′), construim perpendiculara din A pe diagonala A′B:
AM⊥A′B,unde M∈A′B
Deoarece AM⊂(ABB′A′) și D′A′⊥(ABB′A′), rezultă că D′A′⊥AM, adică AM⊥A′D′.
Dreapta AM este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′D′C):
AM⊥A′BșiAM⊥A′D′,A′B∩A′D′={A′}
Deoarece A′B∥D′C, dreapta A′B este paralelă cu planul (A′D′C), iar planul determinat de A′,D′,C conține dreapta A′B (este planul diagonal (A′D′CB)).
Rezultă că AM⊥(A′D′C), prin urmare:
d(A,(A′D′C))=AM
(1p din barem)
Figura de rezolvare evidențiază paralelipipedul dreptunghic, diagonalele fețelor și perpendiculara AM:
Triunghiul △A′AB este dreptunghic în A, cu catetele AA′=6 cm și AB=62 cm. Ipotenuza este:
A′B=AA′2+AB2=62+(62)2=36+72=108=63 cm
Înălțimea AM corespunzătoare ipotenuzei este:
AM=A′BAA′⋅AB=636⋅62=362=366=26 cm
Distanța de la punctul A la planul (A′D′C) este egală cu 26 cm.