1. Rezultatul calculului 45:5+4 este egal cu: (5p)
a) 4
b) 5
c) 9
d) 13
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor: efectuăm mai întâi împărțirea, apoi adunarea.
Împărțirea:
45:5=9
Adunarea:
9+4=13
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. Numărul care reprezintă 40% din 50 este egal cu: (5p)
a) 20
b) 25
c) 40
d) 50
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm procentul din număr:
10040⋅50=10040⋅50=1002000=20
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. Suma numerelor −2,−1,0,1,2 și 3 este egală cu: (5p)
a) −9
b) −3
c) 3
d) 9
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm suma numerelor întregi date:
S=(−2)+(−1)+0+1+2+3
Grupăm termenii opuși a căror sumă este 0:
S=[(−2)+2]+[(−1)+1]+0+3=0+0+0+3=3
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Fracția 2114 este echivalentă cu: (5p)
a) 73
b) 32
c) 1421
d) 37
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Simplificăm fracția 2114 prin cel mai mare divizor comun al termenilor săi, cmmdc(14,21)=7:
21:714:7=32
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. Se consideră mulțimea A={x∈Z∣−2≤x<2}. Dintre următoarele mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii A prin enumerarea elementelor sale este: (5p)
a) {−2,−1,0,1,2}
b) {−2,−1,0,1}
c) {0,1,2}
d) {−1,0,1,2}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Condiția x∈Z indică faptul că elementele sunt numere întregi.
Inegalitatea dublă −2≤x<2 cuprinde numerele întregi mai mari sau egale cu −2 și strict mai mici decât 2.
Valorile întregi sunt: −2,−1,0,1 (numărul 2 nu aparține mulțimii, deoarece inegalitatea din dreapta este strictă).
Astfel:
A={−2,−1,0,1}
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. La alegerile pentru stabilirea responsabilului unei clase, elevii candidați au fost: Andrei, Vali, Sanda și Dana. După ce toți elevii clasei au votat, procentele obținute de candidați au fost următoarele:
Candidat
Andrei
Vali
Sanda
Dana
Procent obținut
15%
25%
35%
x%
Dana a fost votată de: (5p)
a) 45% din elevii clasei
b) 35% din elevii clasei
c) 25% din elevii clasei
d) 15% din elevii clasei
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece toți elevii clasei au votat, suma procentelor obținute de toți cei patru candidați reprezintă 100% din totalul voturilor:
1. În figura alăturată punctele A, B, C, D și E, în această ordine, sunt coliniare, astfel încât AB=BC. Dacă segmentul AB este congruent cu segmentul CD și segmentul BC este congruent cu segmentul DE atunci: (5p)
a) punctul B este mijlocul segmentului AC
b) punctul C este mijlocul segmentului CD
c) punctul D este mijlocul segmentului CE
d) punctul C este mijlocul segmentului AE
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie lungimile AB=CD=x și BC=DE=y, cu x=y.
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D,E, calculăm lungimile segmentelor AC și CE:
AC=AB+BC=x+yCE=CD+DE=x+y
Întrucât AC=CE și punctul C este situat între A și E, rezultă că punctul C este mijlocul segmentului AE.
Verificarea celorlalte variante:
B ar fi mijlocul segmentului AC dacă AB=BC, adică x=y, ceea ce contrazice ipoteza AB=BC.
C nu poate fi mijlocul segmentului CD, fiind una dintre extremitățile acestuia.
D ar fi mijlocul segmentului CE dacă CD=DE, adică x=y, ceea ce contrazice ipoteza AB=BC.
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. Unghiurile congruente AOB, BOC, COD, DOE și EOA sunt unghiuri formate în jurul punctului O. Măsura unghiului AOC este egală cu: (5p)
a) 144∘
b) 120∘
c) 72∘
d) 36∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este egală cu 360∘:
∢AOB+∢BOC+∢COD+∢DOE+∢EOA=360∘
Cele 5 unghiuri fiind congruente, măsura fiecăruia este:
∢AOB=5360∘=72∘
Unghiul AOC este format din unghiurile adiacente congruente AOB și BOC:
∢AOC=∢AOB+∢BOC=72∘+72∘=144∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, cu măsura unghiului ABC de 30∘. Bisectoarea unghiului ACB intersectează dreapta AB în punctul M și AM=3 cm. Lungimea catetei AB este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 6 cm
c) 9 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic ABC (∢BAC=90∘), suma măsurilor unghiurilor ascuțite este de 90∘:
∢ACB=90∘−∢ABC=90∘−30∘=60∘
Semidreapta CM este bisectoarea unghiului ∢ACB, deci:
∢ACM=∢MCB=2∢ACB=260∘=30∘
În triunghiul CAM, dreptunghic în A (∢CAM=90∘), avem ∢ACM=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AM opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza CM:
AM=2CM⟹CM=2⋅AM=2⋅3=6 cm
În triunghiul BMC:
∢MBC=30∘și∢MCB=30∘
Deoarece are două unghiuri congruente, triunghiul BMC este isoscel cu BM=CM=6 cm.
Lungimea catetei AB este:
AB=AM+MB=3+6=9 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD. Punctele E, F, G și H sunt mijloacele segmentelor AB, BC, CD, respectiv AD. Raportul dintre aria patrulaterului EFGH și aria rombului ABCD este egal cu: (5p)
a) 41
b) 21
c) 32
d) 43
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie d1=AC și d2=BD diagonalele rombului ABCD.
Diagonalele rombului sunt perpendiculare (AC⊥BD), iar aria rombului este:
AABCD=2d1⋅d2
În triunghiurile determinate de diagonale:
EF este linie mijlocie în triunghiul ABC, paralelă cu AC și EF=2AC=2d1.
HG este linie mijlocie în triunghiul ADC, paralelă cu AC și HG=2AC=2d1.
EH este linie mijlocie în triunghiul ABD, paralelă cu BD și EH=2BD=2d2.
FG este linie mijlocie în triunghiul CBD, paralelă cu BD și FG=2BD=2d2.
Deoarece AC⊥BD, laturile adiacente ale patrulaterului EFGH sunt perpendiculare (EF⊥EH), deci patrulaterul EFGH este un dreptunghi.
Aria dreptunghiului EFGH este:
AEFGH=EF⋅EH=2d1⋅2d2=4d1⋅d2
Calculăm raportul ariilor:
AABCDAEFGH=2d1⋅d24d1⋅d2=42=21
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată punctele distincte A, B, C și D sunt situate pe cerc, astfel încât arcele AB, BC, CD și AD sunt congruente. Dacă AC=12 cm, atunci lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 3π cm
b) 4π cm
c) 6π cm
d) 12π cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Măsura cercului complet este de 360∘.
Arcele AB,BC,CD și AD fiind congruente, măsura fiecăruia este:
m(AB)=m(BC)=m(CD)=m(AD)=4360∘=90∘
Măsura arcului ABC este:
m(ABC)=m(AB)+m(BC)=90∘+90∘=180∘
Un arc de 180∘ reprezintă un semicerc, ceea ce înseamnă că segmentul AC este un diametru al cercului.
Diametrul cercului este d=AC=12 cm, de unde raza este:
R=2AC=6 cm
Lungimea cercului este dată de formula:
Lcerc=2πR=2π⋅6=12π cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dreptelor BC′ și D′C este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În cubul ABCDA′B′C′D′, fețele ABB′A′ și DCC′D′ sunt pătrate congruente și paralele.
Segmentul A′B este diagonală a pătratului ABB′A′, iar segmentul D′C este diagonală a pătratului DCC′D′. Deoarece A′D′∥BC și A′D′=BC, patrulaterul A′BCD′ este paralelogram, deci A′B∥D′C.
Unghiul dintre dreptele BC′ și D′C este congruent cu unghiul dintre dreptele concurente BC′ și A′B:
∢(BC′,D′C)=∢(BC′,A′B)=∢A′BC′
Considerăm triunghiul A′BC′ format din diagonalele fețelor cubului:
A′B=l2 (diagonală în pătratul ABB′A′)
BC′=l2 (diagonală în pătratul BCC′B′)
A′C′=l2 (diagonală în pătratul A′B′C′D′)
Deoarece A′B=BC′=A′C′, triunghiul A′BC′ este echilateral.
Măsura fiecărui unghi al unui triunghi echilateral este de 60∘:
∢A′BC′=60∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Oana începe să citească o carte. În prima zi citește jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit 32 de pagini.
(2p) a) Dacă ar continua să citească zilnic jumătate din numărul de pagini rămase, câte pagini ar avea de citit în cea de-a cincea zi?
(3p) b) Determină numărul de pagini ale cărții.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
După primele trei zile, Oanei i-au rămas de citit 32 de pagini.
În a patra zi, dacă ar citi jumătate din paginile rămase, ar citi:
32:2=16 pagini
(1p)
Numărul de pagini rămase după a patra zi ar fi:
32−16=16 pagini
În cea de-a cincea zi, Oana ar avea de citit jumătate din paginile rămase după ziua a patra:
16:2=8 pagini
(1p)
b)
Fie x numărul total de pagini ale cărții.
În prima zi, Oana citește jumătate din carte, adică 2x pagini. Numărul de pagini rămase este:
x−2x=2x
În a doua zi, citește jumătate din rest:
21⋅2x=4x
Numărul de pagini rămase după ziua a doua este:
2x−4x=4x
În a treia zi, citește jumătate din paginile rămase:
21⋅4x=8x
Numărul de pagini rămase după a treia zi este:
4x−8x=8x
Conform ipotezei, după a treia zi i-au rămas 32 de pagini:
2x+4x+8x+32=x⟺8x=32
(2p)
Aflăm numărul total de pagini ale cărții:
x=32⋅8=256 pagini
Cartea are 256 de pagini.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+1)2−2(x2−1)+(x−1)2−x2
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=(2+x)(2−x), pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că numărul A=E(2)+E(−2)−7 aparține intervalului [−10,−22].
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Metoda 1 (calcul direct prin dezvoltare):
Folosim formulele de calcul prescurtat (x+1)2=x2+2x+1 și (x−1)2=x2−2x+1:
(x+1)2=x2+2x+1−2(x2−1)=−2x2+2(x−1)2=x2−2x+1
Înlocuim în expresia E(x):
E(x)=(x2+2x+1)−2x2+2+(x2−2x+1)−x2
Reducem termenii asemenea:
E(x)=(x2−2x2+x2−x2)+(2x−2x)+(1+2+1)=−x2+4=4−x2
(1p)
Metoda 2 (restrângere ca pătrat):
Observăm că (x+1)2−2(x+1)(x−1)+(x−1)2=[(x+1)−(x−1)]2=22=4, deci E(x)=4−x2.
Folosind formula diferenței de pătrate a2−b2=(a−b)(a+b), obținem:
E(x)=22−x2=(2+x)(2−x)
pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Calculăm E(2) și E(−2) folosind forma simplificată E(x)=4−x2:
E(2)=4−(2)2=4−2=2E(−2)=4−(−2)2=4−2=2
(1p)
Calculăm numărul A:
A=E(2)+E(−2)−7=2+2−7=4−7=−3
(1p)
Verificăm dacă −3∈[−10,−22]:
Inegalitatea din stânga: −10≤−3 este adevărată, deoarece 10>3.
Inegalitatea din dreapta: comparăm −3 cu −22. Deoarece:
3=9și22=8
iar 8<9⟹8<9⟹22<3. Înmulțind cu −1, sensul inegalității se schimbă:
−3<−22
Rezultă:
−10<−3<−22⟹A∈[−10,−22]
(1p)
3. Se consideră numerele reale:
a=(32+43⋅65):1231
și
b=23:(52−3a8)
(2p) a) Arată că a=21.
(3p) b) Arată că numărul N=22a+4b este natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând prin 3:
43⋅65=41⋅25=85
Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun cmmmc(3,8)=24:
32+85=242⋅8+5⋅3=2416+15=2431
(1p)
Efectuăm împărțirea la fracția 1231 prin înmulțire cu inversa acesteia:
a=2431:1231=2431⋅3112=2412=21
(1p)
b)
Înlocuim a=21 în expresia numărului b:
3a8=3⋅21⋅8=23⋅22=32
Calculăm termenul din paranteză:
52−3a8=52−32=22
Calculăm numărul b:
b=23:22=23⋅221=2⋅(2)23=2⋅23=43
(2p)
Înlocuim a=21 și b=43 în numărul N:
2a+4b=2⋅21+4⋅43=1+3=4
Calculăm N:
N=22a+4b=24=22=1
Deoarece 1∈N, numărul N este natural.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD cu AB∥CD, AD=BC=6 cm și AB=2CD=8 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ADM este egal cu 16 cm.
(3p) b) Știind că punctul N aparține segmentului DM astfel încât DN=4 cm și punctul P este centrul de greutate al triunghiului BCD, demonstrează că dreptele NP și AC sunt paralele.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Deoarece AB=2CD=8 cm, obținem:
CD=28=4 cm
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci:
AM=MB=2AB=28=4 cm
În patrulaterul MBCD:
MB∥CD (deoarece M∈AB și AB∥CD)
MB=CD=4 cm
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci MBCD este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente:
DM=BC=6 cm
(1p)
Triunghiul ADM are laturile AD=6 cm, DM=6 cm și AM=4 cm.
Calculăm perimetrul triunghiului ADM:
P△ADM=AD+DM+AM=6+6+4=16 cm
(1p)
b)
Fie O mijlocul diagonalei BD.
În triunghiul BCD:
Punctul O este mijlocul laturii BD, deci segmentul CO este mediană.
Punctul P este centrul de greutate al triunghiului BCD, deci P se află pe mediana CO la două treimi de vârf:
COCP=32⟹OCOP=31
În triunghiul ABD:
M este mijlocul laturii AB, deci segmentul DM este mediană.
Avem DM=6 cm și DN=4 cm, de unde:
DMDN=64=32
Deoarece N este situat pe mediana DM la două treimi de vârful D, punctul N este centrul de greutate al triunghiului ABD.
Deoarece O este mijlocul laturii BD, segmentul AO este de asemenea mediană în triunghiul ABD. Centrul de greutate N se află pe AO, la două treimi de vârful A:
AOAN=32⟹OAON=31
(2p)
În triunghiul OAC:
Punctele N∈OA și P∈OC verifică raportul:
OAON=OCOP=31
Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul OAC, rezultă că:
NP∥AC
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, AB=5 cm și AC=12 cm. Punctul D aparține segmentului AC astfel încât DC=3AD. Perpendiculara din punctul D pe dreapta BC intersectează latura BC în punctul E.
(2p) a) Arată că sinusul unghiului ACB este egal cu 135.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului DE este mai mică decât 3,5 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul ABC, dreptunghic în A (∢BAC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BC:
BC2=AB2+AC2=52+122=25+144=169BC=169=13 cm
(1p)
Sinusul unghiului ACB într-un triunghi dreptunghic este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin(∢ACB)=BCAB=135
(1p)
b)
Punctul D aparține segmentului AC, deci AD+DC=AC=12 cm.
Știind că DC=3AD, obținem:
AD+3AD=12⟹4AD=12⟹AD=3 cmDC=3⋅3=9 cm
(1p)
Triunghiul DEC este dreptunghic în E (DE⊥BC, deci ∢DEC=90∘).
Unghiul ∢DCE coincide cu unghiul ∢ACB.
În triunghiul dreptunghic DEC, sinusul unghiului ∢DCE este:
sin(∢DCE)=DCDE
Înlocuind sin(∢DCE)=sin(∢ACB)=135 și DC=9 cm, obținem:
9DE=135⟹DE=139⋅5=1345 cm
(Sau prin asemănare: △DEC∼△ABC⟹ABDE=BCDC⟹5DE=139⟹DE=1345 cm).
Comparăm DE=1345 cm cu 3,5 cm=27 cm=1345,5 cm:
1345<1345,5=3,5
Rezultă că:
DE<3,5 cm
(2p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, AB=VA=6 cm. Punctele M,N și P sunt mijloacele muchiilor BC,AD, respectiv VB.
(2p) a) Arată că unghiul dintre dreapta VB și planul (ABC) are măsura de 45∘.
(3p) b) Arată că planele (NCV) și (AMP) sunt paralele.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Fie {O}=AC∩BD centrul pătratului ABCD.
În piramida patrulateră regulată VABCD, înălțimea cade în centrul bazei, deci VO⊥(ABC), cu O∈(ABC).
Proiecția punctului V pe planul (ABC) este punctul O, iar proiecția punctului B pe planul (ABC) este chiar B. Rezultă că proiecția dreptei VB pe planul (ABC) este dreapta OB:
pr(ABC)(VB)=OB
Măsura unghiului dintre dreapta VB și planul (ABC) este egală cu măsura unghiului dintre dreapta VB și proiecția sa OB:
∢(VB,(ABC))=∢(VB,OB)=∢VBO
(1p)
Baza ABCD este pătrat cu latura AB=6 cm. Diagonala pătratului este:
BD=AB2=62 cm
Punctul O este mijlocul diagonalei BD, deci:
OB=2BD=262=32 cm
În triunghiul VOB, dreptunghic în O (VO⊥OB):
cos(∢VBO)=VBOB=632=22
Deoarece unghiul este ascuțit și cos(∢VBO)=22, obținem:
∢VBO=45∘
Astfel, măsura unghiului dintre dreapta VB și planul (ABC) este de 45∘.
(1p)
b)
Pentru a demonstra că planele (NCV) și (AMP) sunt paralele, este suficient să arătăm că două drepte concurente din planul (AMP) sunt paralele cu două drepte concurente din planul (NCV).
În baza ABCD:
N este mijlocul laturii AD, deci AN=ND=2AD=3 cm.
M este mijlocul laturii BC, deci BM=MC=2BC=3 cm.
Deoarece AD∥BC și AD=BC, segmentele AN și MC sunt paralele și congruente (AN∥MC și AN=MC=3 cm).
Rezultă că patrulaterul AMCN este paralelogram, prin urmare:
AM∥CN
Deoarece CN⊂(NCV), rezultă că AM∥(NCV).
(1p)
În triunghiul BCV:
M este mijlocul laturii BC.
P este mijlocul laturii VB.
Segmentul MP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului BCV, deci MP este linie mijlocie în triunghiul BCV:
MP∥CV
Deoarece CV⊂(NCV), rezultă că MP∥(NCV).
(1p)
În planul (AMP):
Dreptele AM și MP sunt concurente în punctul M (AM∩MP={M}).
AM∥CN și MP∥CV, cu CN,CV⊂(NCV) și CN∩CV={C}.
Conform criteriului de paralelism a două plane, rezultă că: