BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Simulare

Evaluare Națională 2021 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 45:5+445 : 5 + 4 este egal cu: (5p)

a) 44
b) 55
c) 99
d) 1313

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: efectuăm mai întâi împărțirea, apoi adunarea.
  • Împărțirea:
45:5=945 : 5 = 9
  • Adunarea:
9+4=139 + 4 = 13

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 40%40\% din 5050 este egal cu: (5p)

a) 2020
b) 2525
c) 4040
d) 5050

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm procentul din număr:
40100⋅50=40⋅50100=2000100=20\frac{40}{100} \cdot 50 = \frac{40 \cdot 50}{100} = \frac{2000}{100} = 20

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Suma numerelor −2,−1,0,1,2-2, -1, 0, 1, 2 și 33 este egală cu: (5p)

a) −9-9
b) −3-3
c) 33
d) 99

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma numerelor întregi date:
S=(−2)+(−1)+0+1+2+3S = (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3
  • Grupăm termenii opuși a căror sumă este 00:
S=[(−2)+2]+[(−1)+1]+0+3=0+0+0+3=3S = [(-2) + 2] + [(-1) + 1] + 0 + 3 = 0 + 0 + 0 + 3 = 3

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Fracția 1421\frac{14}{21} este echivalentă cu: (5p)

a) 37\frac{3}{7}
b) 23\frac{2}{3}
c) 2114\frac{21}{14}
d) 73\frac{7}{3}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm fracția 1421\frac{14}{21} prin cel mai mare divizor comun al termenilor săi, cmmdc⁡(14,21)=7\operatorname{cmmdc}(14, 21) = 7:
14:721:7=23\frac{14 : 7}{21 : 7} = \frac{2}{3}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Se consideră mulțimea A={x∈Z∣−2≤x<2}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid -2 \le x < 2\}. Dintre următoarele mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii AA prin enumerarea elementelor sale este: (5p)

a) {−2,−1,0,1,2}\{-2, -1, 0, 1, 2\}
b) {−2,−1,0,1}\{-2, -1, 0, 1\}
c) {0,1,2}\{0, 1, 2\}
d) {−1,0,1,2}\{-1, 0, 1, 2\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Condiția x∈Zx \in \mathbb{Z} indică faptul că elementele sunt numere întregi.
  • Inegalitatea dublă −2≤x<2-2 \le x < 2 cuprinde numerele întregi mai mari sau egale cu −2-2 și strict mai mici decât 22.
  • Valorile întregi sunt: −2,−1,0,1-2, -1, 0, 1 (numărul 22 nu aparține mulțimii, deoarece inegalitatea din dreapta este strictă).
  • Astfel:
A={−2,−1,0,1}A = \{-2, -1, 0, 1\}

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. La alegerile pentru stabilirea responsabilului unei clase, elevii candidați au fost: Andrei, Vali, Sanda și Dana. După ce toți elevii clasei au votat, procentele obținute de candidați au fost următoarele:

CandidatAndreiValiSandaDana
Procent obținut15%15\%25%25\%35%35\%x%x\%

Dana a fost votată de: (5p)

a) 45%45\% din elevii clasei
b) 35%35\% din elevii clasei
c) 25%25\% din elevii clasei
d) 15%15\% din elevii clasei

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece toți elevii clasei au votat, suma procentelor obținute de toți cei patru candidați reprezintă 100%100\% din totalul voturilor:
15%+25%+35%+x%=100%15\% + 25\% + 35\% + x\% = 100\%
  • Însumăm procentele celorlalți trei candidați:
(15+25+35)%+x%=75%+x%=100%(15 + 25 + 35)\% + x\% = 75\% + x\% = 100\%
  • Aflăm procentul obținut de Dana:
x%=100%−75%=25%x\% = 100\% - 75\% = 25\%

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC, DD și EE, în această ordine, sunt coliniare, astfel încât AB≠BCAB \neq BC. Dacă segmentul ABAB este congruent cu segmentul CDCD și segmentul BCBC este congruent cu segmentul DEDE atunci: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D și E

a) punctul BB este mijlocul segmentului ACAC
b) punctul CC este mijlocul segmentului CDCD
c) punctul DD este mijlocul segmentului CECE
d) punctul CC este mijlocul segmentului AEAE

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie lungimile AB=CD=xAB = CD = x și BC=DE=yBC = DE = y, cu x≠yx \neq y.
  • Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, calculăm lungimile segmentelor ACAC și CECE:
AC=AB+BC=x+yAC = AB + BC = x + y CE=CD+DE=x+yCE = CD + DE = x + y
  • Întrucât AC=CEAC = CE și punctul CC este situat între AA și EE, rezultă că punctul CC este mijlocul segmentului AEAE.
  • Verificarea celorlalte variante:
    • BB ar fi mijlocul segmentului ACAC dacă AB=BCAB = BC, adică x=yx = y, ceea ce contrazice ipoteza AB≠BCAB \neq BC.
    • CC nu poate fi mijlocul segmentului CDCD, fiind una dintre extremitățile acestuia.
    • DD ar fi mijlocul segmentului CECE dacă CD=DECD = DE, adică x=yx = y, ceea ce contrazice ipoteza AB≠BCAB \neq BC.

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Unghiurile congruente AOBAOB, BOCBOC, CODCOD, DOEDOE și EOAEOA sunt unghiuri formate în jurul punctului OO. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu: (5p)

Unghiurile în jurul punctului O

a) 144∘144^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 72∘72^\circ
d) 36∘36^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este egală cu 360∘360^\circ:
∢AOB+∢BOC+∢COD+∢DOE+∢EOA=360∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COD + \sphericalangle DOE + \sphericalangle EOA = 360^\circ
  • Cele 5 unghiuri fiind congruente, măsura fiecăruia este:
∢AOB=360∘5=72∘\sphericalangle AOB = \frac{360^\circ}{5} = 72^\circ
  • Unghiul AOCAOC este format din unghiurile adiacente congruente AOBAOB și BOCBOC:
∢AOC=∢AOB+∢BOC=72∘+72∘=144∘\sphericalangle AOC = \sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 72^\circ + 72^\circ = 144^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu măsura unghiului ABCABC de 30∘30^\circ. Bisectoarea unghiului ACBACB intersectează dreapta ABAB în punctul MM și AM=3 cmAM = 3\text{ cm}. Lungimea catetei ABAB este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu bisectoarea CM

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 9 cm9\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), suma măsurilor unghiurilor ascuțite este de 90∘90^\circ:
∢ACB=90∘−∢ABC=90∘−30∘=60∘\sphericalangle ACB = 90^\circ - \sphericalangle ABC = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Semidreapta CMCM este bisectoarea unghiului ∢ACB\sphericalangle ACB, deci:
∢ACM=∢MCB=∢ACB2=60∘2=30∘\sphericalangle ACM = \sphericalangle MCB = \frac{\sphericalangle ACB}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul CAMCAM, dreptunghic în AA (∢CAM=90∘\sphericalangle CAM = 90^\circ), avem ∢ACM=30∘\sphericalangle ACM = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta AMAM opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza CMCM:
AM=CM2  ⟹  CM=2⋅AM=2⋅3=6 cmAM = \frac{CM}{2} \implies CM = 2 \cdot AM = 2 \cdot 3 = 6\text{ cm}
  • În triunghiul BMCBMC:
∢MBC=30∘și∢MCB=30∘\sphericalangle MBC = 30^\circ \quad \text{și} \quad \sphericalangle MCB = 30^\circ

Deoarece are două unghiuri congruente, triunghiul BMCBMC este isoscel cu BM=CM=6 cmBM = CM = 6\text{ cm}.

  • Lungimea catetei ABAB este:
AB=AM+MB=3+6=9 cmAB = AM + MB = 3 + 6 = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD. Punctele EE, FF, GG și HH sunt mijloacele segmentelor ABAB, BCBC, CDCD, respectiv ADAD. Raportul dintre aria patrulaterului EFGHEFGH și aria rombului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Rombul ABCD cu mijloacele laturilor E, F, G, H

a) 14\frac{1}{4}
b) 12\frac{1}{2}
c) 23\frac{2}{3}
d) 34\frac{3}{4}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie d1=ACd_1 = AC și d2=BDd_2 = BD diagonalele rombului ABCDABCD.
  • Diagonalele rombului sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), iar aria rombului este:
AABCD=d1⋅d22\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{d_1 \cdot d_2}{2}
  • În triunghiurile determinate de diagonale:
    • EFEF este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu ACAC și EF=AC2=d12EF = \frac{AC}{2} = \frac{d_1}{2}.
    • HGHG este linie mijlocie în triunghiul ADCADC, paralelă cu ACAC și HG=AC2=d12HG = \frac{AC}{2} = \frac{d_1}{2}.
    • EHEH este linie mijlocie în triunghiul ABDABD, paralelă cu BDBD și EH=BD2=d22EH = \frac{BD}{2} = \frac{d_2}{2}.
    • FGFG este linie mijlocie în triunghiul CBDCBD, paralelă cu BDBD și FG=BD2=d22FG = \frac{BD}{2} = \frac{d_2}{2}.
  • Deoarece AC⊥BDAC \perp BD, laturile adiacente ale patrulaterului EFGHEFGH sunt perpendiculare (EF⊥EHEF \perp EH), deci patrulaterul EFGHEFGH este un dreptunghi.
  • Aria dreptunghiului EFGHEFGH este:
AEFGH=EF⋅EH=d12⋅d22=d1⋅d24\mathcal{A}_{EFGH} = EF \cdot EH = \frac{d_1}{2} \cdot \frac{d_2}{2} = \frac{d_1 \cdot d_2}{4}
  • Calculăm raportul ariilor:
AEFGHAABCD=d1⋅d24d1⋅d22=24=12\frac{\mathcal{A}_{EFGH}}{\mathcal{A}_{ABCD}} = \frac{\frac{d_1 \cdot d_2}{4}}{\frac{d_1 \cdot d_2}{2}} = \frac{2}{4} = \frac{1}{2}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată punctele distincte AA, BB, CC și DD sunt situate pe cerc, astfel încât arcele ABAB, BCBC, CDCD și ADAD sunt congruente. Dacă AC=12 cmAC = 12\text{ cm}, atunci lungimea cercului este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C și D pe cerc

a) 3π cm3\pi\text{ cm}
b) 4π cm4\pi\text{ cm}
c) 6π cm6\pi\text{ cm}
d) 12π cm12\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Măsura cercului complet este de 360∘360^\circ.
  • Arcele AB,BC,CDAB, BC, CD și ADAD fiind congruente, măsura fiecăruia este:
m⁡(AB⏠)=m⁡(BC⏠)=m⁡(CD⏠)=m⁡(AD⏠)=360∘4=90∘\operatorname{m}(\overgroup{AB}) = \operatorname{m}(\overgroup{BC}) = \operatorname{m}(\overgroup{CD}) = \operatorname{m}(\overgroup{AD}) = \frac{360^\circ}{4} = 90^\circ
  • Măsura arcului ABC⏠\overgroup{ABC} este:
m⁡(ABC⏠)=m⁡(AB⏠)+m⁡(BC⏠)=90∘+90∘=180∘\operatorname{m}(\overgroup{ABC}) = \operatorname{m}(\overgroup{AB}) + \operatorname{m}(\overgroup{BC}) = 90^\circ + 90^\circ = 180^\circ
  • Un arc de 180∘180^\circ reprezintă un semicerc, ceea ce înseamnă că segmentul ACAC este un diametru al cercului.
  • Diametrul cercului este d=AC=12 cmd = AC = 12\text{ cm}, de unde raza este:
R=AC2=6 cmR = \frac{AC}{2} = 6\text{ cm}
  • Lungimea cercului este dată de formula:
Lcerc=2πR=2π⋅6=12π cm\mathcal{L}_{\text{cerc}} = 2\pi R = 2\pi \cdot 6 = 12\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor BC′BC' și D′CD'C este egală cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele ABB′A′ABB'A' și DCC′D′DCC'D' sunt pătrate congruente și paralele.
  • Segmentul A′BA'B este diagonală a pătratului ABB′A′ABB'A', iar segmentul D′CD'C este diagonală a pătratului DCC′D′DCC'D'. Deoarece A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BCA'D' = BC, patrulaterul A′BCD′A'BCD' este paralelogram, deci A′B∥D′CA'B \parallel D'C.
  • Unghiul dintre dreptele BC′BC' și D′CD'C este congruent cu unghiul dintre dreptele concurente BC′BC' și A′BA'B:
∢(BC′,D′C)=∢(BC′,A′B)=∢A′BC′\sphericalangle(BC', D'C) = \sphericalangle(BC', A'B) = \sphericalangle A'BC'
  • Considerăm triunghiul A′BC′A'BC' format din diagonalele fețelor cubului:
    • A′B=l2A'B = l\sqrt{2} (diagonală în pătratul ABB′A′ABB'A')
    • BC′=l2BC' = l\sqrt{2} (diagonală în pătratul BCC′B′BCC'B')
    • A′C′=l2A'C' = l\sqrt{2} (diagonală în pătratul A′B′C′D′A'B'C'D')
  • Deoarece A′B=BC′=A′C′A'B = BC' = A'C', triunghiul A′BC′A'BC' este echilateral.
  • Măsura fiecărui unghi al unui triunghi echilateral este de 60∘60^\circ:
∢A′BC′=60∘\sphericalangle A'BC' = 60^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Oana începe să citească o carte. În prima zi citește jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit 3232 de pagini.

(2p) a) Dacă ar continua să citească zilnic jumătate din numărul de pagini rămase, câte pagini ar avea de citit în cea de-a cincea zi?
(3p) b) Determină numărul de pagini ale cărții.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • După primele trei zile, Oanei i-au rămas de citit 3232 de pagini.
  • În a patra zi, dacă ar citi jumătate din paginile rămase, ar citi:
32:2=16 pagini32 : 2 = 16\text{ pagini}

(1p)

  • Numărul de pagini rămase după a patra zi ar fi:
32−16=16 pagini32 - 16 = 16\text{ pagini}
  • În cea de-a cincea zi, Oana ar avea de citit jumătate din paginile rămase după ziua a patra:
16:2=8 pagini16 : 2 = 8\text{ pagini}

(1p)


b)

  • Fie xx numărul total de pagini ale cărții.
  • În prima zi, Oana citește jumătate din carte, adică x2\frac{x}{2} pagini. Numărul de pagini rămase este:
x−x2=x2x - \frac{x}{2} = \frac{x}{2}
  • În a doua zi, citește jumătate din rest:
12⋅x2=x4\frac{1}{2} \cdot \frac{x}{2} = \frac{x}{4}

Numărul de pagini rămase după ziua a doua este:

x2−x4=x4\frac{x}{2} - \frac{x}{4} = \frac{x}{4}
  • În a treia zi, citește jumătate din paginile rămase:
12⋅x4=x8\frac{1}{2} \cdot \frac{x}{4} = \frac{x}{8}

Numărul de pagini rămase după a treia zi este:

x4−x8=x8\frac{x}{4} - \frac{x}{8} = \frac{x}{8}
  • Conform ipotezei, după a treia zi i-au rămas 3232 de pagini:
x2+x4+x8+32=x  ⟺  x8=32\frac{x}{2} + \frac{x}{4} + \frac{x}{8} + 32 = x \iff \frac{x}{8} = 32

(2p)

  • Aflăm numărul total de pagini ale cărții:
x=32⋅8=256 paginix = 32 \cdot 8 = 256\text{ pagini}

Cartea are 256256 de pagini.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+1)2−2(x2−1)+(x−1)2−x2E(x) = (x + 1)^2 - 2(x^2 - 1) + (x - 1)^2 - x^2

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=(2+x)(2−x)E(x) = (2 + x)(2 - x), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Arată că numărul A=E(2)+E(−2)−7A = E(\sqrt{2}) + E(-\sqrt{2}) - 7 aparține intervalului [−10,−22][-10, -2\sqrt{2}].

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Metoda 1 (calcul direct prin dezvoltare):
    • Folosim formulele de calcul prescurtat (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 și (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1:
(x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 −2(x2−1)=−2x2+2-2(x^2 - 1) = -2x^2 + 2 (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1
  • Înlocuim în expresia E(x)E(x):
E(x)=(x2+2x+1)−2x2+2+(x2−2x+1)−x2E(x) = (x^2 + 2x + 1) - 2x^2 + 2 + (x^2 - 2x + 1) - x^2
  • Reducem termenii asemenea:
E(x)=(x2−2x2+x2−x2)+(2x−2x)+(1+2+1)=−x2+4=4−x2E(x) = (x^2 - 2x^2 + x^2 - x^2) + (2x - 2x) + (1 + 2 + 1) = -x^2 + 4 = 4 - x^2

(1p)

  • Metoda 2 (restrângere ca pătrat):
    • Observăm că (x+1)2−2(x+1)(x−1)+(x−1)2=[(x+1)−(x−1)]2=22=4(x+1)^2 - 2(x+1)(x-1) + (x-1)^2 = [(x+1) - (x-1)]^2 = 2^2 = 4, deci E(x)=4−x2E(x) = 4 - x^2.
  • Folosind formula diferenței de pătrate a2−b2=(a−b)(a+b)a^2 - b^2 = (a - b)(a + b), obținem:
E(x)=22−x2=(2+x)(2−x)E(x) = 2^2 - x^2 = (2 + x)(2 - x)

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Calculăm E(2)E(\sqrt{2}) și E(−2)E(-\sqrt{2}) folosind forma simplificată E(x)=4−x2E(x) = 4 - x^2:
E(2)=4−(2)2=4−2=2E(\sqrt{2}) = 4 - (\sqrt{2})^2 = 4 - 2 = 2 E(−2)=4−(−2)2=4−2=2E(-\sqrt{2}) = 4 - (-\sqrt{2})^2 = 4 - 2 = 2

(1p)

  • Calculăm numărul AA:
A=E(2)+E(−2)−7=2+2−7=4−7=−3A = E(\sqrt{2}) + E(-\sqrt{2}) - 7 = 2 + 2 - 7 = 4 - 7 = -3

(1p)

  • Verificăm dacă −3∈[−10,−22]-3 \in [-10, -2\sqrt{2}]:
    • Inegalitatea din stânga: −10≤−3-10 \le -3 este adevărată, deoarece 10>310 > 3.
    • Inegalitatea din dreapta: comparăm −3-3 cu −22-2\sqrt{2}. Deoarece:
3=9și22=83 = \sqrt{9} \quad \text{și} \quad 2\sqrt{2} = \sqrt{8}

iar 8<9  ⟹  8<9  ⟹  22<38 < 9 \implies \sqrt{8} < \sqrt{9} \implies 2\sqrt{2} < 3. Înmulțind cu −1-1, sensul inegalității se schimbă:

−3<−22-3 < -2\sqrt{2}
  • Rezultă:
−10<−3<−22  ⟹  A∈[−10,−22]-10 < -3 < -2\sqrt{2} \implies A \in [-10, -2\sqrt{2}]

(1p)


3. Se consideră numerele reale:

a=(23+34⋅56):3112a = \left( \frac{2}{3} + \frac{3}{4} \cdot \frac{5}{6} \right) : \frac{31}{12}

și

b=32:(52−3a8)b = \frac{3}{\sqrt{2}} : (5\sqrt{2} - 3a\sqrt{8})

(2p) a) Arată că a=12a = \frac{1}{2}.
(3p) b) Arată că numărul N=2a+4b2N = \frac{\sqrt{2a + 4b}}{2} este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând prin 33:
34⋅56=14⋅52=58\frac{3}{4} \cdot \frac{5}{6} = \frac{1}{4} \cdot \frac{5}{2} = \frac{5}{8}
  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun cmmmc⁡(3,8)=24\operatorname{cmmmc}(3, 8) = 24:
23+58=2⋅8+5⋅324=16+1524=3124\frac{2}{3} + \frac{5}{8} = \frac{2 \cdot 8 + 5 \cdot 3}{24} = \frac{16 + 15}{24} = \frac{31}{24}

(1p)

  • Efectuăm împărțirea la fracția 3112\frac{31}{12} prin înmulțire cu inversa acesteia:
a=3124:3112=3124⋅1231=1224=12a = \frac{31}{24} : \frac{31}{12} = \frac{31}{24} \cdot \frac{12}{31} = \frac{12}{24} = \frac{1}{2}

(1p)


b)

  • Înlocuim a=12a = \frac{1}{2} în expresia numărului bb:
3a8=3⋅12⋅8=32⋅22=323a\sqrt{8} = 3 \cdot \frac{1}{2} \cdot \sqrt{8} = \frac{3}{2} \cdot 2\sqrt{2} = 3\sqrt{2}
  • Calculăm termenul din paranteză:
52−3a8=52−32=225\sqrt{2} - 3a\sqrt{8} = 5\sqrt{2} - 3\sqrt{2} = 2\sqrt{2}
  • Calculăm numărul bb:
b=32:22=32⋅122=32⋅(2)2=32⋅2=34b = \frac{3}{\sqrt{2}} : 2\sqrt{2} = \frac{3}{\sqrt{2}} \cdot \frac{1}{2\sqrt{2}} = \frac{3}{2 \cdot (\sqrt{2})^2} = \frac{3}{2 \cdot 2} = \frac{3}{4}

(2p)

  • Înlocuim a=12a = \frac{1}{2} și b=34b = \frac{3}{4} în numărul NN:
2a+4b=2⋅12+4⋅34=1+3=42a + 4b = 2 \cdot \frac{1}{2} + 4 \cdot \frac{3}{4} = 1 + 3 = 4
  • Calculăm NN:
N=2a+4b2=42=22=1N = \frac{\sqrt{2a + 4b}}{2} = \frac{\sqrt{4}}{2} = \frac{2}{2} = 1

Deoarece 1∈N1 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AD=BC=6 cmAD = BC = 6\text{ cm} și AB=2CD=8 cmAB = 2CD = 8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Trapezul isoscel ABCD cu punctul M

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ADMADM este egal cu 16 cm16\text{ cm}.
(3p) b) Știind că punctul NN aparține segmentului DMDM astfel încât DN=4 cmDN = 4\text{ cm} și punctul PP este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD, demonstrează că dreptele NPNP și ACAC sunt paralele.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece AB=2CD=8 cmAB = 2CD = 8\text{ cm}, obținem:
CD=82=4 cmCD = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:
AM=MB=AB2=82=4 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • În patrulaterul MBCDMBCD:
    • MB∥CDMB \parallel CD (deoarece M∈ABM \in AB și AB∥CDAB \parallel CD)
    • MB=CD=4 cmMB = CD = 4\text{ cm}
  • Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci MBCDMBCD este paralelogram.
  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente:
DM=BC=6 cmDM = BC = 6\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul ADMADM are laturile AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, DM=6 cmDM = 6\text{ cm} și AM=4 cmAM = 4\text{ cm}.
  • Calculăm perimetrul triunghiului ADMADM:
P△ADM=AD+DM+AM=6+6+4=16 cm\mathcal{P}_{\triangle ADM} = AD + DM + AM = 6 + 6 + 4 = 16\text{ cm}

(1p)


b)

  • Fie OO mijlocul diagonalei BDBD.

Rezolvare Exercițiul 4 — Paralelismul dreptelor NP și AC în trapezul ABCD

  • În triunghiul BCDBCD:
    • Punctul OO este mijlocul laturii BDBD, deci segmentul COCO este mediană.
    • Punctul PP este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD, deci PP se află pe mediana COCO la două treimi de vârf:
CPCO=23  ⟹  OPOC=13\frac{CP}{CO} = \frac{2}{3} \implies \frac{OP}{OC} = \frac{1}{3}
  • În triunghiul ABDABD:
    • MM este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul DMDM este mediană.
    • Avem DM=6 cmDM = 6\text{ cm} și DN=4 cmDN = 4\text{ cm}, de unde:
DNDM=46=23\frac{DN}{DM} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3}
  • Deoarece NN este situat pe mediana DMDM la două treimi de vârful DD, punctul NN este centrul de greutate al triunghiului ABDABD.
  • Deoarece OO este mijlocul laturii BDBD, segmentul AOAO este de asemenea mediană în triunghiul ABDABD. Centrul de greutate NN se află pe AOAO, la două treimi de vârful AA:
ANAO=23  ⟹  ONOA=13\frac{AN}{AO} = \frac{2}{3} \implies \frac{ON}{OA} = \frac{1}{3}

(2p)

  • În triunghiul OACOAC:
    • Punctele N∈OAN \in OA și P∈OCP \in OC verifică raportul:
ONOA=OPOC=13\frac{ON}{OA} = \frac{OP}{OC} = \frac{1}{3}
  • Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul OACOAC, rezultă că:
NP∥ACNP \parallel AC

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, AB=5 cmAB = 5\text{ cm} și AC=12 cmAC = 12\text{ cm}. Punctul DD aparține segmentului ACAC astfel încât DC=3ADDC = 3AD. Perpendiculara din punctul DD pe dreapta BCBC intersectează latura BCBC în punctul EE.

Triunghiul dreptunghic ABC cu perpendiculara DE

(2p) a) Arată că sinusul unghiului ACBACB este egal cu 513\frac{5}{13}.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului DEDE este mai mică decât 3,5 cm3,5\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BCBC:
BC2=AB2+AC2=52+122=25+144=169BC^2 = AB^2 + AC^2 = 5^2 + 12^2 = 25 + 144 = 169 BC=169=13 cmBC = \sqrt{169} = 13\text{ cm}

(1p)

  • Sinusul unghiului ACBACB într-un triunghi dreptunghic este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin⁡(∢ACB)=ABBC=513\sin(\sphericalangle ACB) = \frac{AB}{BC} = \frac{5}{13}

(1p)


b)

  • Punctul DD aparține segmentului ACAC, deci AD+DC=AC=12 cmAD + DC = AC = 12\text{ cm}.
  • Știind că DC=3ADDC = 3AD, obținem:
AD+3AD=12  ⟹  4AD=12  ⟹  AD=3 cmAD + 3AD = 12 \implies 4AD = 12 \implies AD = 3\text{ cm} DC=3⋅3=9 cmDC = 3 \cdot 3 = 9\text{ cm}

(1p)

Rezolvare Exercițiul 5 — Determinarea lungimii segmentului DE

  • Triunghiul DECDEC este dreptunghic în EE (DE⊥BCDE \perp BC, deci ∢DEC=90∘\sphericalangle DEC = 90^\circ).
  • Unghiul ∢DCE\sphericalangle DCE coincide cu unghiul ∢ACB\sphericalangle ACB.
  • În triunghiul dreptunghic DECDEC, sinusul unghiului ∢DCE\sphericalangle DCE este:
sin⁡(∢DCE)=DEDC\sin(\sphericalangle DCE) = \frac{DE}{DC}
  • Înlocuind sin⁡(∢DCE)=sin⁡(∢ACB)=513\sin(\sphericalangle DCE) = \sin(\sphericalangle ACB) = \frac{5}{13} și DC=9 cmDC = 9\text{ cm}, obținem:
DE9=513  ⟹  DE=9⋅513=4513 cm\frac{DE}{9} = \frac{5}{13} \implies DE = \frac{9 \cdot 5}{13} = \frac{45}{13}\text{ cm}

(Sau prin asemănare: △DEC∼△ABC  ⟹  DEAB=DCBC  ⟹  DE5=913  ⟹  DE=4513 cm\triangle DEC \sim \triangle ABC \implies \frac{DE}{AB} = \frac{DC}{BC} \implies \frac{DE}{5} = \frac{9}{13} \implies DE = \frac{45}{13}\text{ cm}).

  • Comparăm DE=4513 cmDE = \frac{45}{13}\text{ cm} cu 3,5 cm=72 cm=45,513 cm3,5\text{ cm} = \frac{7}{2}\text{ cm} = \frac{45,5}{13}\text{ cm}:
4513<45,513=3,5\frac{45}{13} < \frac{45,5}{13} = 3,5

Rezultă că:

DE<3,5 cmDE < 3,5\text{ cm}

(2p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza ABCDABCD, AB=VA=6 cmAB = VA = 6\text{ cm}. Punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele muchiilor BC,ADBC, AD, respectiv VBVB.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arată că unghiul dintre dreapta VBVB și planul (ABC)(ABC) are măsura de 45∘45^\circ.
(3p) b) Arată că planele (NCV)(NCV) și (AMP)(AMP) sunt paralele.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD centrul pătratului ABCDABCD.
  • În piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, înălțimea cade în centrul bazei, deci VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), cu O∈(ABC)O \in (ABC).
  • Proiecția punctului VV pe planul (ABC)(ABC) este punctul OO, iar proiecția punctului BB pe planul (ABC)(ABC) este chiar BB. Rezultă că proiecția dreptei VBVB pe planul (ABC)(ABC) este dreapta OBOB:
pr⁡(ABC)(VB)=OB\operatorname{pr}_{(ABC)}(VB) = OB
  • Măsura unghiului dintre dreapta VBVB și planul (ABC)(ABC) este egală cu măsura unghiului dintre dreapta VBVB și proiecția sa OBOB:
∢(VB,(ABC))=∢(VB,OB)=∢VBO\sphericalangle(VB, (ABC)) = \sphericalangle(VB, OB) = \sphericalangle VBO

(1p)

Rezolvare Exercițiul 6 — Plane paralele în piramida patrulateră regulată VABCD

  • Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Diagonala pătratului este:
BD=AB2=62 cmBD = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Punctul OO este mijlocul diagonalei BDBD, deci:
OB=BD2=622=32 cmOB = \frac{BD}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul VOBVOB, dreptunghic în OO (VO⊥OBVO \perp OB):
cos⁡(∢VBO)=OBVB=326=22\cos(\sphericalangle VBO) = \frac{OB}{VB} = \frac{3\sqrt{2}}{6} = \frac{\sqrt{2}}{2}
  • Deoarece unghiul este ascuțit și cos⁡(∢VBO)=22\cos(\sphericalangle VBO) = \frac{\sqrt{2}}{2}, obținem:
∢VBO=45∘\sphericalangle VBO = 45^\circ

Astfel, măsura unghiului dintre dreapta VBVB și planul (ABC)(ABC) este de 45∘45^\circ.

(1p)


b)

  • Pentru a demonstra că planele (NCV)(NCV) și (AMP)(AMP) sunt paralele, este suficient să arătăm că două drepte concurente din planul (AMP)(AMP) sunt paralele cu două drepte concurente din planul (NCV)(NCV).
  • În baza ABCDABCD:
    • NN este mijlocul laturii ADAD, deci AN=ND=AD2=3 cmAN = ND = \frac{AD}{2} = 3\text{ cm}.
    • MM este mijlocul laturii BCBC, deci BM=MC=BC2=3 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = 3\text{ cm}.
    • Deoarece AD∥BCAD \parallel BC și AD=BCAD = BC, segmentele ANAN și MCMC sunt paralele și congruente (AN∥MCAN \parallel MC și AN=MC=3 cmAN = MC = 3\text{ cm}).
    • Rezultă că patrulaterul AMCNAMCN este paralelogram, prin urmare:
AM∥CNAM \parallel CN

Deoarece CN⊂(NCV)CN \subset (NCV), rezultă că AM∥(NCV)AM \parallel (NCV).

(1p)

  • În triunghiul BCVBCV:
    • MM este mijlocul laturii BCBC.
    • PP este mijlocul laturii VBVB.
    • Segmentul MPMP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului BCVBCV, deci MPMP este linie mijlocie în triunghiul BCVBCV:
MP∥CVMP \parallel CV

Deoarece CV⊂(NCV)CV \subset (NCV), rezultă că MP∥(NCV)MP \parallel (NCV).

(1p)

  • În planul (AMP)(AMP):
    • Dreptele AMAM și MPMP sunt concurente în punctul MM (AM∩MP={M}AM \cap MP = \{M\}).
    • AM∥CNAM \parallel CN și MP∥CVMP \parallel CV, cu CN,CV⊂(NCV)CN, CV \subset (NCV) și CN∩CV={C}CN \cap CV = \{C\}.
  • Conform criteriului de paralelism a două plane, rezultă că:
(AMP)∥(NCV)(AMP) \parallel (NCV)

adică planele (NCV)(NCV) și (AMP)(AMP) sunt paralele.

(1p)