1. În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A, B, C și D. Știind că AB=2 cm, BC=4 cm și CD=1 cm, lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 5 cm
c) 6 cm
d) 7 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, lungimea segmentului AD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD
Înlocuim datele din ipoteză:
AD=2 cm+4 cm+1 cm=7 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată, punctele A, O și E sunt coliniare și unghiurile AOB, BOC, COD și DOE sunt congruente. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta ON este bisectoarea unghiului DOE. Măsura unghiului MON este egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 135∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A,O,E sunt coliniare, deci unghiul format de semidreptele opuse OA și OE este unghi alungit:
∠AOE=180∘
Unghiurile AOB, BOC, COD și DOE sunt adiacente două câte două și congruente, având suma egală cu 180∘:
∠AOB=∠BOC=∠COD=∠DOE=4180∘=45∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB, deci:
∠AOM=∠MOB=245∘=22,5∘
Semidreapta ON este bisectoarea unghiului DOE, deci:
∠DON=∠NOE=245∘=22,5∘
Măsura unghiului MON se obține scăzând din unghiul alungit unghiurile marginale ∠AOM și ∠NOE:
(Sau adunând unghiurile interioare: ∠MON=∠MOB+∠BOC+∠COD+∠DON=22,5∘+45∘+45∘+22,5∘=135∘).
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC. Punctul O, din interiorul triunghiului, se află la distanțe egale cu 4 cm de fiecare dintre cele trei vârfuri ale triunghiului. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul D este simetricul punctului O față de punctul M. Lungimea segmentului OD este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul O fiind egal depărtat de vârfurile A, B și C (OA=OB=OC=4 cm), O este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABC.
În triunghiul echilateral, centrul cercului circumscris coincide cu centrul de greutate G, cu ortocentrul și cu centrul cercului înscris.
Punctul M fiind mijlocul laturii BC, segmentul AM este mediană și înălțime a triunghiului ABC, deci punctul O aparține segmentului AM.
Centrul de greutate se află pe mediană la o treime de bază și două treimi de vârf:
AO=32AMșiOM=31AM=2AO
Deoarece AO=4 cm, lungimea segmentului OM este:
OM=24 cm=2 cm
Punctul D este simetricul lui O față de M, ceea ce înseamnă că punctul M este mijlocul segmentului OD:
MD=OM=2 cm
Lungimea segmentului OD este:
OD=OM+MD=2 cm+2 cm=4 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD, cu AB∥CD. Diagonala AC este perpendiculară pe latura BC, AB=18 cm, iar măsura unghiului ADC este egală cu 120∘. Lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 9 cm
c) 63 cm
d) 93 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În trapezul ABCD cu AB∥CD, unghiurile interne de aceeași parte a secantei AD sunt suplementare:
∠DAB+∠ADC=180∘⟹∠DAB=180∘−120∘=60∘
Trapezul fiind isoscel, unghiurile alăturate bazei mari AB sunt congruente:
∠CBA=∠DAB=60∘
Triunghiul ACB este dreptunghic în C (AC⊥BC, deci ∠ACB=90∘).
Calculăm măsura unghiului ∠BAC din triunghiul dreptunghic ACB:
∠BAC=90∘−∠CBA=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din ipotenuză:
BC=2AB
Înlocuim AB=18 cm:
BC=218 cm=9 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată, punctele distincte A, B, C și D sunt situate pe un cerc cu raza de 6 cm, astfel încât punctele A și D sunt diametral opuse și arcele AB, BC și CD sunt congruente. Aria triunghiului ABD este egală cu: (5p)
a) 63 cm2
b) 123 cm2
c) 183 cm2
d) 363 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele A și D sunt diametral opuse, deci arcul AD⌢ are măsura de 180∘, iar segmentul AD este diametrul cercului:
AD=2R=2⋅6 cm=12 cm
Arcele AB⌢, BC⌢ și CD⌢ sunt congruente și formează semicercul AD⌢, deci fiecare are măsura:
AB⌢=BC⌢=CD⌢=3180∘=60∘
Triunghiul ABD este înscris într-un semicerc cu diametrul AD, deci este dreptunghic în B (∠ABD=90∘).
Unghiul înscris în cerc ∠ADB subîntinde arcul AB⌢:
∠ADB=2AB⌢=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ABD cu ∠ADB=30∘:
Cateta opusă unghiului de 30∘ este AB=2AD=212=6 cm.
Cateta alăturată este BD=AD⋅cos30∘=12⋅23=63 cm (sau din teorema lui Pitagora: BD=122−62=108=63 cm).
Aria triunghiului dreptunghic ABD este jumătatea produsului catetelor:
A△ABD=2AB⋅BD=26⋅63=183 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, cu muchia laterală VA de 5 dm și muchia bazei AB de 6 dm. Toate fețele laterale ale piramidei se vopsesc. Aria suprafeței vopsite este egală cu: (5p)
a) 12 dm2
b) 36 dm2
c) 48 dm2
d) 84 dm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suprafața vopsită este aria laterală a piramidei regulate VABCD, adică suma ariilor celor 4 fețe laterale triunghiulare congruente (△VAB,△VBC,△VCD,△VDA).
Fie M mijlocul muchiei bazei AB. Segmentul VM este apotema piramidei (ap).
În triunghiul isoscel VAB cu VA=VB=5 dm și AB=6 dm, mediana VM este și înălțime (VM⊥AB), iar AM=2AB=3 dm.
În triunghiul dreptunghic VMA (∠VMA=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
VM=VA2−AM2=52−32=25−9=16=4 dm
Aria unei fețe laterale este:
A△VAB=2AB⋅VM=26⋅4=12 dm2
Aria totală a suprafeței vopsite (aria laterală) este:
Alat=4⋅A△VAB=4⋅12 dm2=48 dm2
(Sau folosind formula directă a ariei laterale: Alat=2Pbaza˘⋅ap=2(4⋅6)⋅4=224⋅4=48 dm2).
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Ioana cumpără 3 kg de mere și 2 kg de portocale și plătește 19 lei. Maria cumpără 2 kg de mere și 3 kg de portocale, de aceeași calitate, pentru care plătește 21 de lei.
(2p) a) Cu 71 de lei poate cumpăra Mihai 10 kg de mere și 10 kg de portocale, de aceeași calitate cu cele cumpărate de Ioana și Maria? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină cât a plătit Ioana pe un kilogram de mere.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Justificare dacă Mihai poate cumpăra 10 kg de mere și 10 kg de portocale cu 71 de lei:
Adunând cantitățile cumpărate de Ioana și Maria:
3 kg+2 kg=5 kg de mere
2 kg+3 kg=5 kg de portocale
Prețul total pentru 5 kg de mere și 5 kg de portocale este:
19 lei+21 lei=40 de lei
(1p)
Mihai dorește să cumpere 10 kg de mere și 10 kg de portocale, adică o cantitate dublă (10=2⋅5):
40⋅2=80 de lei
Comparând suma necesară cu suma deținută de Mihai:
71 lei<80 de lei
Prin urmare, Mihai nu poate cumpăra 10 kg de mere și 10 kg de portocale cu 71 de lei.
(1p)
b) Determinarea prețului unui kilogram de mere:
Notăm cu x prețul unui kilogram de mere (în lei) și cu y prețul unui kilogram de portocale (în lei).
Scriem sistemul de ecuații corespunzător datelor problemei:
{3x+2y=192x+3y=21
(1p)
Aplicăm metoda reducerii: înmulțim prima ecuație cu 3 și a doua ecuație cu 2:
{9x+6y=574x+6y=42
Scăzând a doua ecuație din prima ecuație, termenul în y se reduce:
(9x−4x)+(6y−6y)=57−425x=15
(1p)
Împărțind la 5:
x=515=3 lei
(Pentru verificare: 3(3)+2y=19⟹2y=10⟹y=5 lei, iar 2(3)+3(5)=6+15=21 lei, verificat).
Așadar, Ioana a plătit 3 lei pe un kilogram de mere.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(32x+21)2−(3x+25)2−x(3x+1)
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=−2x−6, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină numerele naturale a pentru care E(a)>−10.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Demonstrația că E(x)=−2x−6, pentru orice număr real x:
Dezvoltăm fiecare termen al expresiei folosind formulele de calcul prescurtat (A+B)2=A2+2AB+B2:
b) Determinarea numerelor naturale a pentru care E(a)>−10:
Înlocuim x=a în forma simplificată a expresiei:
E(a)=−2a−6
Inecuația din enunț devine:
−2a−6>−10
(1p)
Adunăm 6 în ambii membri:
−2a>−10+6⟺−2a>−4
Împărțim la −2 (sensul inegalității se schimbă):
a<−2−4⟺a<2
(1p)
Deoarece a este număr natural (a∈N), valorile posibile sunt numerele naturale strict mai mici decât 2:
a∈{0,1}
Deci a=0 sau a=1.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2.
(2p) a) Arată că f(1)+2=1.
(3p) b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul valorii f(1)+2:
Calculăm valoarea funcției pentru x=1:
f(1)=1−2=−1
(1p)
Adunăm 2:
f(1)+2=−1+2=1
(1p)
b) Determinarea ariei triunghiului delimitat de grafic și axele Ox, Oy:
Determinăm punctul de intersecție al reprezentării grafice cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟺x−2=0⟺x=2⟹A(2,0)
(1p)
Determinăm punctul de intersecție al reprezentării grafice cu axa Oy (x=0):
f(0)=0−2=−2⟹B(0,−2)
(1p)
Triunghiul format de reprezentarea grafică și axele carteziene este triunghiul △AOB, unde O(0,0) este originea sistemului de axe.
Deoarece axele Ox și Oy sunt perpendiculare (Ox⊥Oy), triunghiul △AOB este dreptunghic în O.
Lungimile catetelor pe axele de coordonate sunt:
OA=∣xA∣=2
OB=∣yB∣=∣−2∣=2
Aria triunghiului dreptunghic △AOB este:
A△AOB=2OA⋅OB=22⋅2=2
(1p)
4. În figura alăturată sunt reprezentate pătratele ABMN și BCEF, cu AB=3 cm și BC=2⋅AB. Punctul B aparține segmentului AC.
(2p) a) Arată că perimetrul pătratului BCEF este egal cu 24 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AF și CM sunt perpendiculare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul perimetrului pătratului BCEF:
Lungimea laturii pătratului BCEF este:
BC=2⋅AB=2⋅3 cm=6 cm
(1p)
Perimetrul pătratului BCEF este de 4 ori lungimea laturii sale:
PBCEF=4⋅BC=4⋅6 cm=24 cm
(1p)
b) Demonstrarea faptului că dreptele AF și CM sunt perpendiculare:
Punctul B aparține segmentului AC, deci punctele A,B,C sunt coliniare și dreapta AC coincide cu dreapta BC.
În pătratul BCEF, latura BF este perpendiculară pe latura BC (FB⊥BC), deci FB⊥AC.
În triunghiul △AFC, dreapta FB este perpendiculară pe latura AC, prin urmare FB este înălțimea corespunzătoare laturii AC din vârful F.
(1p)
În pătratul ABMN, semidreapta AM este diagonala pătratului, deci este bisectoarea unghiului drept ∠NAB, de unde:
∠MAB=45∘
În pătratul BCEF, semidreapta BE este diagonala pătratului, deci este bisectoarea unghiului drept ∠FBC, de unde:
∠EBC=45∘
Deoarece unghiurile corespondente ∠MAB și ∠EBC sunt congruente (∠MAB=∠EBC=45∘), rezultă că dreptele AM și BE sunt paralele:
AM∥BE
În pătratul BCEF, diagonalele sunt perpendiculare: BE⊥CF.
Deoarece AM∥BE și BE⊥CF, deducem că:
AM⊥CF
Prin urmare, dreapta AM este perpendiculară pe latura CF în triunghiul △AFC, fiind înălțimea corespunzătoare laturii CF din vârful A.
(1p)
Observăm că punctul M se află pe latura BF a pătratului BCEF (deoarece B,M,F sunt coliniare, BM=3 cm și BF=6 cm, deci M este chiar mijlocul segmentului BF).
Astfel, înălțimea FB și înălțimea AM ale triunghiului △AFC se intersectează în punctul M.
Înseamnă că punctul M este ortocentrul triunghiului △AFC.
Într-un triunghi, cele trei înălțimi sunt concurente în ortocentru. Deoarece M este ortocentrul triunghiului △AFC, dreapta care unește cel de-al treilea vârf C cu M, adică dreapta CM, este cea de-a treia înălțime a triunghiului △AFC, corespunzătoare laturii opuse AF.
Rezultă că:
CM⊥AF
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AB=63 cm și BC=36 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB, punctul E aparține diagonalei BD și DE=32 cm.
(2p) a) Arată că BD=92 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AE și CM sunt paralele.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul lungimii diagonalei BD:
În dreptunghiul ABCD, unghiul ∠BAD este drept (∠BAD=90∘), deci triunghiul △ABD este dreptunghic în A.
Laturile dreptunghiului sunt AB=63 cm și AD=BC=36 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABD:
BD2=AB2+AD2=(63)2+(36)2
(1p)
Calculăm pătratele termenilor:
BD2=36⋅3+9⋅6=108+54=162
Extragem rădăcina pătrată:
BD=162=81⋅2=92 cm
(1p)
b) Demonstrarea paralelismului dreptelor AE și CM:
Fie {F}=CM∩BD, punctul de intersecție a dreptelor CM și BD.
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt paralele, deci AB∥CD, de unde MB∥CD.
Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiurile determinate de intersecția F:
△FBM∼△FDC
Raportul de asemănare este:
FDFB=DCMB=FCFM
Deoarece M este mijlocul laturii AB, avem MB=2AB=2CD, deci CDMB=21.
Rezultă:
FDFB=21⟹FD=2⋅FB
Cum F∈BD, avem FB+FD=BD=92 cm:
FB+2⋅FB=92 cm⟺3⋅FB=92 cm⟹FB=32 cm
(1p)
Lungimea segmentului FD este:
FD=92 cm−32 cm=62 cm
Din ipoteză știm că punctul E∈BD și DE=32 cm. Deoarece DE<FD (32<62), punctul E se află între D și F, deci:
EF=FD−DE=62 cm−32 cm=32 cm
Observăm că:
EF=FB=32 cm
Prin urmare, punctul F este mijlocul segmentului BE.
(1p)
În triunghiul △ABE:
Punctul M este mijlocul segmentului AB (din ipoteză).
Punctul F este mijlocul segmentului BE (demonstrat mai sus).
Segmentul FM unește mijloacele a două laturi ale triunghiului △ABE, deci FM este linie mijlocie în triunghiul △ABE.
Conform proprietății liniei mijlocii:
FM∥AE
Deoarece F∈CM, dreapta FM coincide cu dreapta CM.
Rezultă că:
CM∥AE⟺AE∥CM
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=6 cm. Intersecția dreptelor BC′ și B′C este punctul O și punctul M este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Arată că AO=36 cm.
(3p) b) Determină distanța de la punctul M la planul (AB′C).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Arătăm că AO=36 cm:
În cubul ABCDA′B′C′D′, toate fețele sunt pătrate congruente cu latura de 6 cm.
Segmentele AB′, B′C și AC sunt diagonale ale fețelor ABB′A′, BCC′B′ și respectiv ABCD:
AB′=B′C=AC=62 cm
Deoarece cele trei laturi sunt congruente, triunghiul △AB′C este triunghi echilateral.
(1p)
Punctul O este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului BCC′B′, prin urmare O este mijlocul diagonalei B′C.
În triunghiul echilateral △AB′C, mediana AO corespunzătoare laturii B′C este și înălțime:
AO⊥B′C
Lungimea înălțimii unui triunghi echilateral cu latura l=62 cm este:
AO=2l3=262⋅3=36 cm
(Alternativ, din triunghiul dreptunghic △ABO: muchia AB este perpendiculară pe planul feței laterale BCC′B′, deci AB⊥BO. Diagonala feței este BC′=62 cm, deci BO=2BC′=32 cm. Aplicând teorema lui Pitagora în △ABO: AO=AB2+BO2=62+(32)2=36+18=54=36 cm).
(1p)
b) Determinarea distanței de la punctul M la planul (AB′C):
În pătratul BCC′B′, diagonalele sunt perpendiculare:
B′C⊥BC′
Din subpunctul a), avem de asemenea:
B′C⊥AO
Deoarece BC′∩AO={O} și ambele drepte sunt conținute în planul (ABC′), dreapta B′C este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (ABC′), deci:
B′C⊥(ABC′)
Deoarece B′C⊂(AB′C), rezultă că planul (AB′C) este perpendicular pe planul (ABC′):
(AB′C)⊥(ABC′)
Dreapta comună de intersecție a celor două plane perpendiculare este dreapta AO:
(AB′C)∩(ABC′)=AO
(1p)
Construim perpendiculara din punctul M pe dreapta de intersecție AO:
ME⊥AO,unde E∈AO
Punctul M este mijlocul laturii AB, deci M∈AB⊂(ABC′), iar E∈AO⊂(ABC′). Astfel, segmentul ME este conținut în planul (ABC′).
Deoarece (ABC′)⊥(AB′C), intersecția lor este AO, iar ME⊂(ABC′) cu ME⊥AO, conform teoremei celor două plane perpendiculare rezultă:
ME⊥(AB′C)
Prin urmare, distanța de la punctul M la planul (AB′C) este lungimea segmentului ME:
d(M,(AB′C))=ME
(1p)
Pentru a calcula lungimea segmentului ME:
Considerăm triunghiul △ABO, care este dreptunghic în B (AB⊥BO).
În triunghiul dreptunghic △ABO, avem catetele AB=6 cm, BO=32 cm și ipotenuza AO=36 cm.
Punctul M este mijlocul lui AB, deci AM=2AB=3 cm.
Triunghiul △AME este dreptunghic în E (ME⊥AO).
Triunghiurile dreptunghice △AME și △AOB au unghiul ascuțit ∠MAE comun (deoarece M∈AB și E∈AO).
Conform cazului de asemănare U.U. (unghi-unghi):
△AME∼△AOB
Scriem raportul laturilor omoloage:
BOME=AOAM
Înlocuim valorile cunoscute:
32ME=363
Calculăm ME:
ME=363⋅32=632=33=3 cm
Prin urmare, distanța de la punctul M la planul (AB′C) este: