BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Rezervă

Evaluare Națională 2021 — Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 252^5 este egal cu: (5p)

a) 1010
b) 1616
c) 2525
d) 3232

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm puterea 252^5 ca înmulțire repetată a bazei de 55 ori:
25=2⋅2⋅2⋅2⋅2=322^5 = 2 \cdot 2 \cdot 2 \cdot 2 \cdot 2 = 32

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Dacă a2=1,5\frac{a}{2} = 1{,}5, atunci numărul aa este egal cu: (5p)

a) 2,102{,}10
b) 33
c) 3,103{,}10
d) 0,750{,}75

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim ambii membri ai egalității cu numitorul 22:
a=2⋅1,5=3a = 2 \cdot 1{,}5 = 3

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Opusul numărului 55 este egal cu: (5p)

a) −5-5
b) −15-\frac{1}{5}
c) 15\frac{1}{5}
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, opusul unui număr real xx este numărul −x-x.
  • Pentru numărul 55, opusul său este −5-5.
  • (Observație: inversul numărului 55 ar fi fost 15\frac{1}{5}, dar cerința solicită opusul).

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Dintre numerele 0,1230{,}123, 0,1(23)0{,}1(23), 0,12(3)0{,}12(3) și 0,(123)0{,}(123), cel mai mare este: (5p)

a) 0,1230{,}123
b) 0,(123)0{,}(123)
c) 0,1(23)0{,}1(23)
d) 0,12(3)0{,}12(3)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numerele zecimale desfășurând primele zecimale pentru a le compara cifră cu cifră:
    • 0,123=0,123000…0{,}123 = 0{,}123000\ldots
    • 0,(123)=0,123123…0{,}(123) = 0{,}123123\ldots
    • 0,1(23)=0,123232…0{,}1(23) = 0{,}123232\ldots
    • 0,12(3)=0,123333…0{,}12(3) = 0{,}123333\ldots
  • Toate cele patru numere au aceeași parte întreagă (00) și primele trei zecimale identice (11 la zecimi, 22 la sutimi, 33 la miimi).
  • Comparăm a patra zecimală (ordinul zecilor de miimi):
    • pentru 0,1230{,}123, a 4-a zecimală este 00
    • pentru 0,(123)0{,}(123), a 4-a zecimală este 11
    • pentru 0,1(23)0{,}1(23), a 4-a zecimală este 22
    • pentru 0,12(3)0{,}12(3), a 4-a zecimală este 33
  • Deoarece 3>2>1>03 > 2 > 1 > 0, cel mai mare număr este 0,12(3)0{,}12(3).

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Laura, Petru, Tudor și Sofia, au calculat numărul 102−62\sqrt{10^2 - 6^2} și rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

LauraPetruTudorSofia
222\sqrt{2}44323\sqrt{2}88

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Laura
b) Petru
c) Tudor
d) Sofia

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea expresiei de sub radical:
102−62=100−36=6410^2 - 6^2 = 100 - 36 = 64
  • Extragem rădăcina pătrată:
64=8\sqrt{64} = 8
  • (Alternativ, folosind formula diferenței de pătrate: (10−6)(10+6)=4⋅16=2⋅4=8\sqrt{(10 - 6)(10 + 6)} = \sqrt{4 \cdot 16} = 2 \cdot 4 = 8).
  • Conform tabelului, Sofia a obținut rezultatul 88.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. Se consideră intervalul I=[−3,5)I = [-3, 5). Andrei afirmă că: „Intervalul II conține 55 numere naturale.”. Afirmația lui Andrei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale sunt numerele întregi nenegative: N={0,1,2,3,…}\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \ldots\}.
  • Determinăm intersecția intervalului II cu mulțimea numerelor naturale:
I∩N=[−3,5)∩N={0,1,2,3,4}I \cap \mathbb{N} = [-3, 5) \cap \mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, 4\}
  • Numărul 55 nu aparține intervalului deoarece paranteza la dreapta este rotundă (interval deschis la 55).
  • Numărăm elementele mulțimii obținute: sunt exact 55 numere naturale (00, 11, 22, 33 și 44).
  • Prin urmare, afirmația lui Andrei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare AA, BB, CC și DD. Știind că AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, BC=4 cmBC = 4\text{ cm} și CD=1 cmCD = 1\text{ cm}, lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 7 cm7\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, lungimea segmentului ADAD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD
  • Înlocuim datele din ipoteză:
AD=2 cm+4 cm+1 cm=7 cmAD = 2\text{ cm} + 4\text{ cm} + 1\text{ cm} = 7\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată, punctele AA, OO și EE sunt coliniare și unghiurile AOBAOB, BOCBOC, CODCOD și DOEDOE sunt congruente. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta ONON este bisectoarea unghiului DOEDOE. Măsura unghiului MONMON este egală cu: (5p)

Unghiurile din jurul punctului O și bisectoarele OM, ON

a) 45∘45^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 135∘135^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A,O,EA, O, E sunt coliniare, deci unghiul format de semidreptele opuse OAOA și OEOE este unghi alungit:
∠AOE=180∘\angle AOE = 180^\circ
  • Unghiurile AOBAOB, BOCBOC, CODCOD și DOEDOE sunt adiacente două câte două și congruente, având suma egală cu 180∘180^\circ:
∠AOB=∠BOC=∠COD=∠DOE=180∘4=45∘\angle AOB = \angle BOC = \angle COD = \angle DOE = \frac{180^\circ}{4} = 45^\circ
  • Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci:
∠AOM=∠MOB=45∘2=22,5∘\angle AOM = \angle MOB = \frac{45^\circ}{2} = 22{,}5^\circ
  • Semidreapta ONON este bisectoarea unghiului DOEDOE, deci:
∠DON=∠NOE=45∘2=22,5∘\angle DON = \angle NOE = \frac{45^\circ}{2} = 22{,}5^\circ
  • Măsura unghiului MONMON se obține scăzând din unghiul alungit unghiurile marginale ∠AOM\angle AOM și ∠NOE\angle NOE:
∠MON=180∘−∠AOM−∠NOE=180∘−22,5∘−22,5∘=180∘−45∘=135∘\angle MON = 180^\circ - \angle AOM - \angle NOE = 180^\circ - 22{,}5^\circ - 22{,}5^\circ = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ
  • (Sau adunând unghiurile interioare: ∠MON=∠MOB+∠BOC+∠COD+∠DON=22,5∘+45∘+45∘+22,5∘=135∘\angle MON = \angle MOB + \angle BOC + \angle COD + \angle DON = 22{,}5^\circ + 45^\circ + 45^\circ + 22{,}5^\circ = 135^\circ).

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC. Punctul OO, din interiorul triunghiului, se află la distanțe egale cu 4 cm4\text{ cm} de fiecare dintre cele trei vârfuri ale triunghiului. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și punctul DD este simetricul punctului OO față de punctul MM. Lungimea segmentului ODOD este egală cu: (5p)

Triunghiul echilateral ABC și punctul O

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul OO fiind egal depărtat de vârfurile AA, BB și CC (OA=OB=OC=4 cmOA = OB = OC = 4\text{ cm}), OO este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC.
  • În triunghiul echilateral, centrul cercului circumscris coincide cu centrul de greutate GG, cu ortocentrul și cu centrul cercului înscris.
  • Punctul MM fiind mijlocul laturii BCBC, segmentul AMAM este mediană și înălțime a triunghiului ABCABC, deci punctul OO aparține segmentului AMAM.
  • Centrul de greutate se află pe mediană la o treime de bază și două treimi de vârf:
AO=23AMșiOM=13AM=AO2AO = \frac{2}{3} AM \quad \text{și} \quad OM = \frac{1}{3} AM = \frac{AO}{2}
  • Deoarece AO=4 cmAO = 4\text{ cm}, lungimea segmentului OMOM este:
OM=4 cm2=2 cmOM = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}
  • Punctul DD este simetricul lui OO față de MM, ceea ce înseamnă că punctul MM este mijlocul segmentului ODOD:
MD=OM=2 cmMD = OM = 2\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ODOD este:
OD=OM+MD=2 cm+2 cm=4 cmOD = OM + MD = 2\text{ cm} + 2\text{ cm} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD. Diagonala ACAC este perpendiculară pe latura BCBC, AB=18 cmAB = 18\text{ cm}, iar măsura unghiului ADCADC este egală cu 120∘120^\circ. Lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Trapezul isoscel ABCD

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 9 cm9\text{ cm}
c) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
d) 93 cm9\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile interne de aceeași parte a secantei ADAD sunt suplementare:
∠DAB+∠ADC=180∘  ⟹  ∠DAB=180∘−120∘=60∘\angle DAB + \angle ADC = 180^\circ \implies \angle DAB = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Trapezul fiind isoscel, unghiurile alăturate bazei mari ABAB sunt congruente:
∠CBA=∠DAB=60∘\angle CBA = \angle DAB = 60^\circ
  • Triunghiul ACBACB este dreptunghic în CC (AC⊥BCAC \perp BC, deci ∠ACB=90∘\angle ACB = 90^\circ).
  • Calculăm măsura unghiului ∠BAC\angle BAC din triunghiul dreptunghic ACBACB:
∠BAC=90∘−∠CBA=90∘−60∘=30∘\angle BAC = 90^\circ - \angle CBA = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din ipotenuză:
BC=AB2BC = \frac{AB}{2}
  • Înlocuim AB=18 cmAB = 18\text{ cm}:
BC=18 cm2=9 cmBC = \frac{18\text{ cm}}{2} = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele distincte AA, BB, CC și DD sunt situate pe un cerc cu raza de 6 cm6\text{ cm}, astfel încât punctele AA și DD sunt diametral opuse și arcele ABAB, BCBC și CDCD sunt congruente. Aria triunghiului ABDABD este egală cu: (5p)

Cercul cu diametrul AD și arcele congruente AB, BC, CD

a) 63 cm26\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 123 cm212\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele AA și DD sunt diametral opuse, deci arcul AD⌢\overparen{AD} are măsura de 180∘180^\circ, iar segmentul ADAD este diametrul cercului:
AD=2R=2⋅6 cm=12 cmAD = 2R = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}
  • Arcele AB⌢\overparen{AB}, BC⌢\overparen{BC} și CD⌢\overparen{CD} sunt congruente și formează semicercul AD⌢\overparen{AD}, deci fiecare are măsura:
AB⌢=BC⌢=CD⌢=180∘3=60∘\overparen{AB} = \overparen{BC} = \overparen{CD} = \frac{180^\circ}{3} = 60^\circ
  • Triunghiul ABDABD este înscris într-un semicerc cu diametrul ADAD, deci este dreptunghic în BB (∠ABD=90∘\angle ABD = 90^\circ).
  • Unghiul înscris în cerc ∠ADB\angle ADB subîntinde arcul AB⌢\overparen{AB}:
∠ADB=AB⌢2=60∘2=30∘\angle ADB = \frac{\overparen{AB}}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ABDABD cu ∠ADB=30∘\angle ADB = 30^\circ:
    • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este AB=AD2=122=6 cmAB = \frac{AD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}.
    • Cateta alăturată este BD=AD⋅cos⁡30∘=12⋅32=63 cmBD = AD \cdot \cos 30^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm} (sau din teorema lui Pitagora: BD=122−62=108=63 cmBD = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}).
  • Aria triunghiului dreptunghic ABDABD este jumătatea produsului catetelor:
A△ABD=AB⋅BD2=6⋅632=183 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{AB \cdot BD}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD, cu muchia laterală VAVA de 5 dm5\text{ dm} și muchia bazei ABAB de 6 dm6\text{ dm}. Toate fețele laterale ale piramidei se vopsesc. Aria suprafeței vopsite este egală cu: (5p)

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 12 dm212\text{ dm}^2
b) 36 dm236\text{ dm}^2
c) 48 dm248\text{ dm}^2
d) 84 dm284\text{ dm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suprafața vopsită este aria laterală a piramidei regulate VABCDVABCD, adică suma ariilor celor 44 fețe laterale triunghiulare congruente (△VAB,△VBC,△VCD,△VDA\triangle VAB, \triangle VBC, \triangle VCD, \triangle VDA).
  • Fie MM mijlocul muchiei bazei ABAB. Segmentul VMVM este apotema piramidei (apa_{\text{p}}).
  • În triunghiul isoscel VABVAB cu VA=VB=5 dmVA = VB = 5\text{ dm} și AB=6 dmAB = 6\text{ dm}, mediana VMVM este și înălțime (VM⊥ABVM \perp AB), iar AM=AB2=3 dmAM = \frac{AB}{2} = 3\text{ dm}.
  • În triunghiul dreptunghic VMAVMA (∠VMA=90∘\angle VMA = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
VM=VA2−AM2=52−32=25−9=16=4 dmVM = \sqrt{VA^2 - AM^2} = \sqrt{5^2 - 3^2} = \sqrt{25 - 9} = \sqrt{16} = 4\text{ dm}
  • Aria unei fețe laterale este:
A△VAB=AB⋅VM2=6⋅42=12 dm2\mathcal{A}_{\triangle VAB} = \frac{AB \cdot VM}{2} = \frac{6 \cdot 4}{2} = 12\text{ dm}^2
  • Aria totală a suprafeței vopsite (aria laterală) este:
Alat=4⋅A△VAB=4⋅12 dm2=48 dm2\mathcal{A}_{\text{lat}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle VAB} = 4 \cdot 12\text{ dm}^2 = 48\text{ dm}^2
  • (Sau folosind formula directă a ariei laterale: Alat=Pbaza˘⋅ap2=(4⋅6)⋅42=24⋅42=48 dm2\mathcal{A}_{\text{lat}} = \frac{P_{\text{bază}} \cdot a_{\text{p}}}{2} = \frac{(4 \cdot 6) \cdot 4}{2} = \frac{24 \cdot 4}{2} = 48\text{ dm}^2).

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Ioana cumpără 3 kg3\text{ kg} de mere și 2 kg2\text{ kg} de portocale și plătește 19 lei19\text{ lei}. Maria cumpără 2 kg2\text{ kg} de mere și 3 kg3\text{ kg} de portocale, de aceeași calitate, pentru care plătește 21 de lei21\text{ de lei}.

(2p) a) Cu 71 de lei71\text{ de lei} poate cumpăra Mihai 10 kg10\text{ kg} de mere și 10 kg10\text{ kg} de portocale, de aceeași calitate cu cele cumpărate de Ioana și Maria? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină cât a plătit Ioana pe un kilogram de mere.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Justificare dacă Mihai poate cumpăra 10 kg10\text{ kg} de mere și 10 kg10\text{ kg} de portocale cu 71 de lei71\text{ de lei}:
  • Adunând cantitățile cumpărate de Ioana și Maria:
    • 3 kg+2 kg=5 kg3\text{ kg} + 2\text{ kg} = 5\text{ kg} de mere
    • 2 kg+3 kg=5 kg2\text{ kg} + 3\text{ kg} = 5\text{ kg} de portocale
  • Prețul total pentru 5 kg5\text{ kg} de mere și 5 kg5\text{ kg} de portocale este:
19 lei+21 lei=40 de lei19\text{ lei} + 21\text{ lei} = 40\text{ de lei}

(1p)

  • Mihai dorește să cumpere 10 kg10\text{ kg} de mere și 10 kg10\text{ kg} de portocale, adică o cantitate dublă (10=2⋅510 = 2 \cdot 5):
40⋅2=80 de lei40 \cdot 2 = 80\text{ de lei}
  • Comparând suma necesară cu suma deținută de Mihai:
71 lei<80 de lei71\text{ lei} < 80\text{ de lei}
  • Prin urmare, Mihai nu poate cumpăra 10 kg10\text{ kg} de mere și 10 kg10\text{ kg} de portocale cu 71 de lei71\text{ de lei}.

(1p)

b) Determinarea prețului unui kilogram de mere:
  • Notăm cu xx prețul unui kilogram de mere (în lei) și cu yy prețul unui kilogram de portocale (în lei).
  • Scriem sistemul de ecuații corespunzător datelor problemei:
{3x+2y=192x+3y=21\begin{cases} 3x + 2y = 19 \\ 2x + 3y = 21 \end{cases}

(1p)

  • Aplicăm metoda reducerii: înmulțim prima ecuație cu 33 și a doua ecuație cu 22:
{9x+6y=574x+6y=42\begin{cases} 9x + 6y = 57 \\ 4x + 6y = 42 \end{cases}
  • Scăzând a doua ecuație din prima ecuație, termenul în yy se reduce:
(9x−4x)+(6y−6y)=57−42(9x - 4x) + (6y - 6y) = 57 - 42 5x=155x = 15

(1p)

  • Împărțind la 55:
x=155=3 leix = \frac{15}{5} = 3\text{ lei}
  • (Pentru verificare: 3(3)+2y=19  ⟹  2y=10  ⟹  y=5 lei3(3) + 2y = 19 \implies 2y = 10 \implies y = 5\text{ lei}, iar 2(3)+3(5)=6+15=21 lei2(3) + 3(5) = 6 + 15 = 21\text{ lei}, verificat).
  • Așadar, Ioana a plătit 3 lei3\text{ lei} pe un kilogram de mere.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x3+12)2−(x3+52)2−x(x3+1)E(x) = \left( \frac{2x}{3} + \frac{1}{2} \right)^2 - \left( \frac{x}{3} + \frac{5}{2} \right)^2 - x\left( \frac{x}{3} + 1 \right)

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=−2x−6E(x) = -2x - 6, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numerele naturale aa pentru care E(a)>−10E(a) > -10.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Demonstrația că E(x)=−2x−6E(x) = -2x - 6, pentru orice număr real xx:
  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei folosind formulele de calcul prescurtat (A+B)2=A2+2AB+B2(A + B)^2 = A^2 + 2AB + B^2:
    • Pentru primul termen:
(2x3+12)2=(2x3)2+2⋅2x3⋅12+(12)2=4x29+2x3+14\left( \frac{2x}{3} + \frac{1}{2} \right)^2 = \left( \frac{2x}{3} \right)^2 + 2 \cdot \frac{2x}{3} \cdot \frac{1}{2} + \left( \frac{1}{2} \right)^2 = \frac{4x^2}{9} + \frac{2x}{3} + \frac{1}{4}
  • Pentru al doilea termen:
(x3+52)2=(x3)2+2⋅x3⋅52+(52)2=x29+5x3+254\left( \frac{x}{3} + \frac{5}{2} \right)^2 = \left( \frac{x}{3} \right)^2 + 2 \cdot \frac{x}{3} \cdot \frac{5}{2} + \left( \frac{5}{2} \right)^2 = \frac{x^2}{9} + \frac{5x}{3} + \frac{25}{4}
  • Pentru al treilea termen:
x(x3+1)=x23+x=3x29+xx\left( \frac{x}{3} + 1 \right) = \frac{x^2}{3} + x = \frac{3x^2}{9} + x
  • Înlocuim termenii dezvoltați în expresia E(x)E(x):
E(x)=(4x29+2x3+14)−(x29+5x3+254)−(x23+x)E(x) = \left( \frac{4x^2}{9} + \frac{2x}{3} + \frac{1}{4} \right) - \left( \frac{x^2}{9} + \frac{5x}{3} + \frac{25}{4} \right) - \left( \frac{x^2}{3} + x \right)

(1p)

  • Desfacem parantezele și grupăm termenii asemenea:
E(x)=4x29+2x3+14−x29−5x3−254−3x29−xE(x) = \frac{4x^2}{9} + \frac{2x}{3} + \frac{1}{4} - \frac{x^2}{9} - \frac{5x}{3} - \frac{25}{4} - \frac{3x^2}{9} - x
  • Reducem termenii în x2x^2:
(49−19−39)x2=0x2=0\left( \frac{4}{9} - \frac{1}{9} - \frac{3}{9} \right) x^2 = 0x^2 = 0
  • Reducem termenii în xx:
2x3−5x3−x=−3x3−x=−x−x=−2x\frac{2x}{3} - \frac{5x}{3} - x = -\frac{3x}{3} - x = -x - x = -2x
  • Reducem termenii liberi:
14−254=−244=−6\frac{1}{4} - \frac{25}{4} = -\frac{24}{4} = -6
  • Obținem:
E(x)=−2x−6E(x) = -2x - 6

pentru orice număr real xx.

(1p)

b) Determinarea numerelor naturale aa pentru care E(a)>−10E(a) > -10:
  • Înlocuim x=ax = a în forma simplificată a expresiei:
E(a)=−2a−6E(a) = -2a - 6
  • Inecuația din enunț devine:
−2a−6>−10-2a - 6 > -10

(1p)

  • Adunăm 66 în ambii membri:
−2a>−10+6  ⟺  −2a>−4-2a > -10 + 6 \iff -2a > -4
  • Împărțim la −2-2 (sensul inegalității se schimbă):
a<−4−2  ⟺  a<2a < \frac{-4}{-2} \iff a < 2

(1p)

  • Deoarece aa este număr natural (a∈Na \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt numerele naturale strict mai mici decât 22:
a∈{0,1}a \in \{0, 1\}
  • Deci a=0a = 0 sau a=1a = 1.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Arată că f(1)+2=1f(1) + 2 = 1.
(3p) b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției ff și de axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Reprezentarea grafică a funcției f și triunghiul delimitat de axe

a) Calculul valorii f(1)+2f(1) + 2:
  • Calculăm valoarea funcției pentru x=1x = 1:
f(1)=1−2=−1f(1) = 1 - 2 = -1

(1p)

  • Adunăm 22:
f(1)+2=−1+2=1f(1) + 2 = -1 + 2 = 1

(1p)

b) Determinarea ariei triunghiului delimitat de grafic și axele OxOx, OyOy:
  • Determinăm punctul de intersecție al reprezentării grafice cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  x−2=0  ⟺  x=2  ⟹  A(2,0)f(x) = 0 \iff x - 2 = 0 \iff x = 2 \implies A(2, 0)

(1p)

  • Determinăm punctul de intersecție al reprezentării grafice cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=0−2=−2  ⟹  B(0,−2)f(0) = 0 - 2 = -2 \implies B(0, -2)

(1p)

  • Triunghiul format de reprezentarea grafică și axele carteziene este triunghiul △AOB\triangle AOB, unde O(0,0)O(0, 0) este originea sistemului de axe.
  • Deoarece axele OxOx și OyOy sunt perpendiculare (Ox⊥OyOx \perp Oy), triunghiul △AOB\triangle AOB este dreptunghic în OO.
  • Lungimile catetelor pe axele de coordonate sunt:
    • OA=∣xA∣=2OA = |x_A| = 2
    • OB=∣yB∣=∣−2∣=2OB = |y_B| = |-2| = 2
  • Aria triunghiului dreptunghic △AOB\triangle AOB este:
A△AOB=OA⋅OB2=2⋅22=2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB}{2} = \frac{2 \cdot 2}{2} = 2

(1p)


4. În figura alăturată sunt reprezentate pătratele ABMNABMN și BCEFBCEF, cu AB=3 cmAB = 3\text{ cm} și BC=2⋅ABBC = 2 \cdot AB. Punctul BB aparține segmentului ACAC.

Pătratele ABMN și BCEF

(2p) a) Arată că perimetrul pătratului BCEFBCEF este egal cu 24 cm24\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AFAF și CMCM sunt perpendiculare.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Construcția geometrică pentru demonstrarea perpendicularității dreptelor AF și CM

a) Calculul perimetrului pătratului BCEFBCEF:
  • Lungimea laturii pătratului BCEFBCEF este:
BC=2⋅AB=2⋅3 cm=6 cmBC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 3\text{ cm} = 6\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul pătratului BCEFBCEF este de 44 ori lungimea laturii sale:
PBCEF=4⋅BC=4⋅6 cm=24 cm\mathcal{P}_{BCEF} = 4 \cdot BC = 4 \cdot 6\text{ cm} = 24\text{ cm}

(1p)

b) Demonstrarea faptului că dreptele AFAF și CMCM sunt perpendiculare:
  • Punctul BB aparține segmentului ACAC, deci punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare și dreapta ACAC coincide cu dreapta BCBC.
  • În pătratul BCEFBCEF, latura BFBF este perpendiculară pe latura BCBC (FB⊥BCFB \perp BC), deci FB⊥ACFB \perp AC.
  • În triunghiul △AFC\triangle AFC, dreapta FBFB este perpendiculară pe latura ACAC, prin urmare FBFB este înălțimea corespunzătoare laturii ACAC din vârful FF.

(1p)

  • În pătratul ABMNABMN, semidreapta AMAM este diagonala pătratului, deci este bisectoarea unghiului drept ∠NAB\angle NAB, de unde:
∠MAB=45∘\angle MAB = 45^\circ
  • În pătratul BCEFBCEF, semidreapta BEBE este diagonala pătratului, deci este bisectoarea unghiului drept ∠FBC\angle FBC, de unde:
∠EBC=45∘\angle EBC = 45^\circ
  • Deoarece unghiurile corespondente ∠MAB\angle MAB și ∠EBC\angle EBC sunt congruente (∠MAB=∠EBC=45∘\angle MAB = \angle EBC = 45^\circ), rezultă că dreptele AMAM și BEBE sunt paralele:
AM∥BEAM \parallel BE
  • În pătratul BCEFBCEF, diagonalele sunt perpendiculare: BE⊥CFBE \perp CF.
  • Deoarece AM∥BEAM \parallel BE și BE⊥CFBE \perp CF, deducem că:
AM⊥CFAM \perp CF
  • Prin urmare, dreapta AMAM este perpendiculară pe latura CFCF în triunghiul △AFC\triangle AFC, fiind înălțimea corespunzătoare laturii CFCF din vârful AA.

(1p)

  • Observăm că punctul MM se află pe latura BFBF a pătratului BCEFBCEF (deoarece B,M,FB, M, F sunt coliniare, BM=3 cmBM = 3\text{ cm} și BF=6 cmBF = 6\text{ cm}, deci MM este chiar mijlocul segmentului BFBF).
  • Astfel, înălțimea FBFB și înălțimea AMAM ale triunghiului △AFC\triangle AFC se intersectează în punctul MM.
  • Înseamnă că punctul MM este ortocentrul triunghiului △AFC\triangle AFC.
  • Într-un triunghi, cele trei înălțimi sunt concurente în ortocentru. Deoarece MM este ortocentrul triunghiului △AFC\triangle AFC, dreapta care unește cel de-al treilea vârf CC cu MM, adică dreapta CMCM, este cea de-a treia înălțime a triunghiului △AFC\triangle AFC, corespunzătoare laturii opuse AFAF.
  • Rezultă că:
CM⊥AFCM \perp AF

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm} și BC=36 cmBC = 3\sqrt{6}\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, punctul EE aparține diagonalei BDBD și DE=32 cmDE = 3\sqrt{2}\text{ cm}.

Dreptunghiul ABCD cu punctele M și E

(2p) a) Arată că BD=92 cmBD = 9\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AEAE și CMCM sunt paralele.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Dreptunghiul ABCD și demonstrația paralelismului dreptelor AE și CM

a) Calculul lungimii diagonalei BDBD:
  • În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∠BAD\angle BAD este drept (∠BAD=90∘\angle BAD = 90^\circ), deci triunghiul △ABD\triangle ABD este dreptunghic în AA.
  • Laturile dreptunghiului sunt AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm} și AD=BC=36 cmAD = BC = 3\sqrt{6}\text{ cm}.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABD\triangle ABD:
BD2=AB2+AD2=(63)2+(36)2BD^2 = AB^2 + AD^2 = (6\sqrt{3})^2 + (3\sqrt{6})^2

(1p)

  • Calculăm pătratele termenilor:
BD2=36⋅3+9⋅6=108+54=162BD^2 = 36 \cdot 3 + 9 \cdot 6 = 108 + 54 = 162
  • Extragem rădăcina pătrată:
BD=162=81⋅2=92 cmBD = \sqrt{162} = \sqrt{81 \cdot 2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

b) Demonstrarea paralelismului dreptelor AEAE și CMCM:
  • Fie {F}=CM∩BD\{F\} = CM \cap BD, punctul de intersecție a dreptelor CMCM și BDBD.
  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele, deci AB∥CDAB \parallel CD, de unde MB∥CDMB \parallel CD.
  • Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiurile determinate de intersecția FF:
△FBM∼△FDC\triangle FBM \sim \triangle FDC
  • Raportul de asemănare este:
FBFD=MBDC=FMFC\frac{FB}{FD} = \frac{MB}{DC} = \frac{FM}{FC}
  • Deoarece MM este mijlocul laturii ABAB, avem MB=AB2=CD2MB = \frac{AB}{2} = \frac{CD}{2}, deci MBCD=12\frac{MB}{CD} = \frac{1}{2}.
  • Rezultă:
FBFD=12  ⟹  FD=2⋅FB\frac{FB}{FD} = \frac{1}{2} \implies FD = 2 \cdot FB
  • Cum F∈BDF \in BD, avem FB+FD=BD=92 cmFB + FD = BD = 9\sqrt{2}\text{ cm}:
FB+2⋅FB=92 cm  ⟺  3⋅FB=92 cm  ⟹  FB=32 cmFB + 2 \cdot FB = 9\sqrt{2}\text{ cm} \iff 3 \cdot FB = 9\sqrt{2}\text{ cm} \implies FB = 3\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Lungimea segmentului FDFD este:
FD=92 cm−32 cm=62 cmFD = 9\sqrt{2}\text{ cm} - 3\sqrt{2}\text{ cm} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Din ipoteză știm că punctul E∈BDE \in BD și DE=32 cmDE = 3\sqrt{2}\text{ cm}. Deoarece DE<FDDE < FD (32<623\sqrt{2} < 6\sqrt{2}), punctul EE se află între DD și FF, deci:
EF=FD−DE=62 cm−32 cm=32 cmEF = FD - DE = 6\sqrt{2}\text{ cm} - 3\sqrt{2}\text{ cm} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Observăm că:
EF=FB=32 cmEF = FB = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Prin urmare, punctul FF este mijlocul segmentului BEBE.

(1p)

  • În triunghiul △ABE\triangle ABE:
    • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB (din ipoteză).
    • Punctul FF este mijlocul segmentului BEBE (demonstrat mai sus).
  • Segmentul FMFM unește mijloacele a două laturi ale triunghiului △ABE\triangle ABE, deci FMFM este linie mijlocie în triunghiul △ABE\triangle ABE.
  • Conform proprietății liniei mijlocii:
FM∥AEFM \parallel AE
  • Deoarece F∈CMF \in CM, dreapta FMFM coincide cu dreapta CMCM.
  • Rezultă că:
CM∥AE  ⟺  AE∥CMCM \parallel AE \iff AE \parallel CM

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Intersecția dreptelor BC′BC' și B′CB'C este punctul OO și punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu punctele O și M

(2p) a) Arată că AO=36 cmAO = 3\sqrt{6}\text{ cm}.
(3p) b) Determină distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Cubul ABCDA'B'C'D' și distanța de la punctul M la planul AB'C

a) Arătăm că AO=36 cmAO = 3\sqrt{6}\text{ cm}:
  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', toate fețele sunt pătrate congruente cu latura de 6 cm6\text{ cm}.
  • Segmentele AB′AB', B′CB'C și ACAC sunt diagonale ale fețelor ABB′A′ABB'A', BCC′B′BCC'B' și respectiv ABCDABCD:
AB′=B′C=AC=62 cmAB' = B'C = AC = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece cele trei laturi sunt congruente, triunghiul △AB′C\triangle AB'C este triunghi echilateral.

(1p)

  • Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor pătratului BCC′B′BCC'B', prin urmare OO este mijlocul diagonalei B′CB'C.
  • În triunghiul echilateral △AB′C\triangle AB'C, mediana AOAO corespunzătoare laturii B′CB'C este și înălțime:
AO⊥B′CAO \perp B'C
  • Lungimea înălțimii unui triunghi echilateral cu latura l=62 cml = 6\sqrt{2}\text{ cm} este:
AO=l32=62⋅32=36 cmAO = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{2} \cdot \sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{6}\text{ cm}
  • (Alternativ, din triunghiul dreptunghic △ABO\triangle ABO: muchia ABAB este perpendiculară pe planul feței laterale BCC′B′BCC'B', deci AB⊥BOAB \perp BO. Diagonala feței este BC′=62 cmBC' = 6\sqrt{2}\text{ cm}, deci BO=BC′2=32 cmBO = \frac{BC'}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}. Aplicând teorema lui Pitagora în △ABO\triangle ABO: AO=AB2+BO2=62+(32)2=36+18=54=36 cmAO = \sqrt{AB^2 + BO^2} = \sqrt{6^2 + (3\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 + 18} = \sqrt{54} = 3\sqrt{6}\text{ cm}).

(1p)

b) Determinarea distanței de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C):
  • În pătratul BCC′B′BCC'B', diagonalele sunt perpendiculare:
B′C⊥BC′B'C \perp BC'
  • Din subpunctul a), avem de asemenea:
B′C⊥AOB'C \perp AO
  • Deoarece BC′∩AO={O}BC' \cap AO = \{O\} și ambele drepte sunt conținute în planul (ABC′)(ABC'), dreapta B′CB'C este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (ABC′)(ABC'), deci:
B′C⊥(ABC′)B'C \perp (ABC')
  • Deoarece B′C⊂(AB′C)B'C \subset (AB'C), rezultă că planul (AB′C)(AB'C) este perpendicular pe planul (ABC′)(ABC'):
(AB′C)⊥(ABC′)(AB'C) \perp (ABC')
  • Dreapta comună de intersecție a celor două plane perpendiculare este dreapta AOAO:
(AB′C)∩(ABC′)=AO(AB'C) \cap (ABC') = AO

(1p)

  • Construim perpendiculara din punctul MM pe dreapta de intersecție AOAO:
ME⊥AO,unde E∈AOME \perp AO, \quad \text{unde } E \in AO
  • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci M∈AB⊂(ABC′)M \in AB \subset (ABC'), iar E∈AO⊂(ABC′)E \in AO \subset (ABC'). Astfel, segmentul MEME este conținut în planul (ABC′)(ABC').
  • Deoarece (ABC′)⊥(AB′C)(ABC') \perp (AB'C), intersecția lor este AOAO, iar ME⊂(ABC′)ME \subset (ABC') cu ME⊥AOME \perp AO, conform teoremei celor două plane perpendiculare rezultă:
ME⊥(AB′C)ME \perp (AB'C)
  • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C) este lungimea segmentului MEME:
d(M,(AB′C))=MEd(M, (AB'C)) = ME

(1p)

  • Pentru a calcula lungimea segmentului MEME:
    • Considerăm triunghiul △ABO\triangle ABO, care este dreptunghic în BB (AB⊥BOAB \perp BO).
    • În triunghiul dreptunghic △ABO\triangle ABO, avem catetele AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, BO=32 cmBO = 3\sqrt{2}\text{ cm} și ipotenuza AO=36 cmAO = 3\sqrt{6}\text{ cm}.
    • Punctul MM este mijlocul lui ABAB, deci AM=AB2=3 cmAM = \frac{AB}{2} = 3\text{ cm}.
    • Triunghiul △AME\triangle AME este dreptunghic în EE (ME⊥AOME \perp AO).
    • Triunghiurile dreptunghice △AME\triangle AME și △AOB\triangle AOB au unghiul ascuțit ∠MAE\angle MAE comun (deoarece M∈ABM \in AB și E∈AOE \in AO).
  • Conform cazului de asemănare U.U. (unghi-unghi):
△AME∼△AOB\triangle AME \sim \triangle AOB
  • Scriem raportul laturilor omoloage:
MEBO=AMAO\frac{ME}{BO} = \frac{AM}{AO}
  • Înlocuim valorile cunoscute:
ME32=336\frac{ME}{3\sqrt{2}} = \frac{3}{3\sqrt{6}}
  • Calculăm MEME:
ME=3⋅3236=326=33=3 cmME = \frac{3 \cdot 3\sqrt{2}}{3\sqrt{6}} = \frac{3\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C) este:
d(M,(AB′C))=3 cmd(M, (AB'C)) = \sqrt{3}\text{ cm}

(1p)