BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Model Oficial

Evaluare Națională 2021 — Model Oficial

Evaluare Națională 2021 — Model Oficial


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Cel mai mare divizor prim al numărului 154154 este numărul: (5p)

a) 22
b) 77
c) 1111
d) 7777

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem numărul 154154 în factori primi:
154=2⋅77=2⋅7⋅11154 = 2 \cdot 77 = 2 \cdot 7 \cdot 11
  • Divizorii primi ai numărului 154154 sunt 22, 77 și 1111.
  • Dintre aceștia, cel mai mare divizor prim este 1111 (numărul 7777 este divizor, dar nu este prim, fiind compus: 77=7⋅1177 = 7 \cdot 11).

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Se consideră numerele naturale a=5a = 5 și b=11b = 11. Raportul dintre numerele aa și bb are aceeași valoare cu raportul: (5p)

a) 1011\frac{10}{11}
b) 12\frac{1}{2}
c) 1022\frac{10}{22}
d) 522\frac{5}{22}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raportul dintre numerele aa și bb este:
ab=511\frac{a}{b} = \frac{5}{11}
  • Amplificăm fracția 511\frac{5}{11} cu 22:
5⋅211⋅2=1022\frac{5 \cdot 2}{11 \cdot 2} = \frac{10}{22}
  • Prin urmare, raportul ab\frac{a}{b} are aceeași valoare cu raportul 1022\frac{10}{22}.

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Luni, temperatura măsurată la ora 10, la o stație meteo a fost de −5∘C-5^\circ\text{C}, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate −7∘C-7^\circ\text{C}. Diferența dintre temperatura înregistrată marți și cea înregistrată luni este egală cu: (5p)

a) −9∘C-9^\circ\text{C}
b) −2∘C-2^\circ\text{C}
c) 6∘C6^\circ\text{C}
d) 9∘C9^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm temperatura înregistrată marți cu Tmarți=−7∘CT_{\text{marți}} = -7^\circ\text{C} și temperatura înregistrată luni cu Tluni=−5∘CT_{\text{luni}} = -5^\circ\text{C}.
  • Diferența dintre temperatura de marți și cea de luni este:
Tmarți−Tluni=−7∘C−(−5∘C)=−7∘C+5∘C=−2∘CT_{\text{marți}} - T_{\text{luni}} = -7^\circ\text{C} - (-5^\circ\text{C}) = -7^\circ\text{C} + 5^\circ\text{C} = -2^\circ\text{C}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este: (5p)

a) 118,13,56,89\frac{1}{18}, \frac{1}{3}, \frac{5}{6}, \frac{8}{9}
b) 13,118,56,89\frac{1}{3}, \frac{1}{18}, \frac{5}{6}, \frac{8}{9}
c) 89,56,13,118\frac{8}{9}, \frac{5}{6}, \frac{1}{3}, \frac{1}{18}
d) 13,89,56,118\frac{1}{3}, \frac{8}{9}, \frac{5}{6}, \frac{1}{18}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile la numitorul comun 1818:
118=118\frac{1}{18} = \frac{1}{18} 13=1⋅63⋅6=618\frac{1}{3} = \frac{1 \cdot 6}{3 \cdot 6} = \frac{6}{18} 56=5⋅36⋅3=1518\frac{5}{6} = \frac{5 \cdot 3}{6 \cdot 3} = \frac{15}{18} 89=8⋅29⋅2=1618\frac{8}{9} = \frac{8 \cdot 2}{9 \cdot 2} = \frac{16}{18}
  • Comparăm numărătorii: 1<6<15<161 < 6 < 15 < 16.
  • Rezultă ordinea crescătoare strictă:
118<13<56<89\frac{1}{18} < \frac{1}{3} < \frac{5}{6} < \frac{8}{9}

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Bogdan, Ana, Cătălin și Laura înmulțesc numărul n=2−8+18n = \sqrt{2} - \sqrt{8} + \sqrt{18} cu 2\sqrt{2} și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:

BogdanAnaCătălinLaura
−4-4222\sqrt{2}0044

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect al înmulțirii este: (5p)

a) Bogdan
b) Ana
c) Cătălin
d) Laura

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii din expresia numărului nn:
8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2} 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}
  • Calculăm numărul nn:
n=2−22+32=(1−2+3)2=22n = \sqrt{2} - 2\sqrt{2} + 3\sqrt{2} = (1 - 2 + 3)\sqrt{2} = 2\sqrt{2}
  • Efectuăm înmulțirea numărului nn cu 2\sqrt{2}:
n⋅2=22⋅2=2⋅2=4n \cdot \sqrt{2} = 2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2 \cdot 2 = 4
  • Conform tabelului, Laura este cea care a obținut rezultatul 44.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. În tabelul următor sunt înregistrate punctajele obținute de elevii unei clase la un test de cultură generală:

Punctaj405060708090100
Număr de elevi2452421

Media aritmetică a punctajelor obținute de elevii participanți la test este: (5p)

a) 60,960{,}9
b) 6666
c) 69,569{,}5
d) 6969

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de elevi participanți:
N=2+4+5+2+4+2+1=20 eleviN = 2 + 4 + 5 + 2 + 4 + 2 + 1 = 20\text{ elevi}
  • Calculăm suma totală a punctajelor obținute de toți elevii:
S=40⋅2+50⋅4+60⋅5+70⋅2+80⋅4+90⋅2+100⋅1S = 40 \cdot 2 + 50 \cdot 4 + 60 \cdot 5 + 70 \cdot 2 + 80 \cdot 4 + 90 \cdot 2 + 100 \cdot 1 S=80+200+300+140+320+180+100=1320 puncteS = 80 + 200 + 300 + 140 + 320 + 180 + 100 = 1320\text{ puncte}
  • Calculăm media aritmetică ponderată:
m=SN=132020=66m = \frac{S}{N} = \frac{1320}{20} = 66

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele AA, MM și CC. Punctul CC este simetricul punctului AA față de punctul MM. Dacă AM=3 cmAM = 3\text{ cm}, atunci segmentul CMCM are lungimea egală cu: (5p)

Punctele A, M și C

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform definiției simetriei față de un punct, punctul CC este simetricul punctului AA față de punctul MM dacă și numai dacă punctul MM este mijlocul segmentului ACAC.
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ACAC, segmentele AMAM și CMCM sunt congruente:
CM=AM=3 cmCM = AM = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele AA, BB, CC și OO, astfel încât AA, BB și CC sunt situate la distanțe egale față de punctul OO, iar punctele AA, OO și CC sunt coliniare. Măsura unghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C și O

a) 120∘120^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 30∘30^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctele AA, BB și CC sunt situate la distanțe egale față de punctul OO, avem OA=OB=OC=ROA = OB = OC = R.
  • Prin urmare, punctele AA, BB și CC aparțin cercului de centru OO și rază RR.
  • Punctele AA, OO și CC fiind coliniare, segmentul ACAC este un diametru al cercului.
  • Unghiul ∠ABC\angle ABC este un unghi înscris în cerc care subîntinde un semicerc (arcul AC⌢\overparen{AC}, având măsura de 180∘180^\circ):
μ(∠ABC)=μ(AC⌢)2=180∘2=90∘\mu(\angle ABC) = \frac{\mu(\overparen{AC})}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ

(Alternativ: în triunghiul ABCABC, mediana BOBO corespunzătoare laturii ACAC are lungimea BO=AC2BO = \frac{AC}{2}, deci conform reciprocei teoremei medianei triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB, adică μ(∠ABC)=90∘\mu(\angle ABC) = 90^\circ.)

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Locuința Alinei, marcată pe schiță cu punctul AA, este situată la distanțe egale față de locuințele celor doi colegi de clasă, Radu și Paul, marcate pe schiță cu punctele RR, respectiv PP. Radu pornește de acasă, spre Paul, pe drumul cel mai scurt. La jumătatea distanței, adică în punctul MM, se hotărăște să se îndrepte spre șoseaua APAP, parcurgând distanța cea mai scurtă. Ajuns la șosea, în punctul DD, Radu află că până la locuința Alinei sunt 400 m400\text{ m}. La ce distanță se află locuința lui Paul față de punctul DD, în care s-a oprit Radu, dacă măsura unghiului RAPRAP este de 120∘120^\circ? (5p)

Schița traseului dintre locuințele lui Radu, Alina și Paul

a) 400 m400\text{ m}
b) 800 m800\text{ m}
c) 1200 m1200\text{ m}
d) 1600 m1600\text{ m}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ARPARP, avem AR=APAR = AP, deci triunghiul este isoscel cu vârful în AA.
  • Măsurile unghiurilor de la baza RPRP sunt:
μ(∠ARP)=μ(∠APR)=180∘−120∘2=30∘\mu(\angle ARP) = \mu(\angle APR) = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ
  • Drumul cel mai scurt de la RR spre PP este segmentul RPRP. Punctul MM fiind la jumătatea distanței, reprezintă mijlocul segmentului RPRP.
  • În triunghiul isoscel ARPARP, mediana AMAM este și înălțime (AM⊥RPAM \perp RP) și bisectoare a unghiului ∠RAP\angle RAP:
μ(∠MAP)=120∘2=60∘\mu(\angle MAP) = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Deplasarea cea mai scurtă de la MM spre șoseaua APAP se face pe perpendiculara coborâtă din MM pe APAP, deci MD⊥APMD \perp AP, cu D∈APD \in AP.
  • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM (μ(∠ADM)=90∘\mu(\angle ADM) = 90^\circ):
μ(∠AMD)=90∘−μ(∠DAM)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle AMD) = 90^\circ - \mu(\angle DAM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ADAD opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza AMAM:
AD=AM2  ⟹  AM=2⋅AD=2⋅400 m=800 mAD = \frac{AM}{2} \implies AM = 2 \cdot AD = 2 \cdot 400\text{ m} = 800\text{ m}
  • În triunghiul dreptunghic △AMP\triangle AMP (μ(∠AMP)=90∘\mu(\angle AMP) = 90^\circ): Unghiul ∠APM=30∘\angle APM = 30^\circ, deci cateta AMAM este jumătate din ipotenuza APAP:
AM=AP2  ⟹  AP=2⋅AM=2⋅800 m=1600 mAM = \frac{AP}{2} \implies AP = 2 \cdot AM = 2 \cdot 800\text{ m} = 1600\text{ m}
  • Punctul DD se află pe segmentul APAP, iar AD=400 mAD = 400\text{ m}. Distanța de la locuința lui Paul (PP) până la punctul DD este:
PD=AP−AD=1600 m−400 m=1200 mPD = AP - AD = 1600\text{ m} - 400\text{ m} = 1200\text{ m}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentată schița unei grădini de plante aromatice, în formă de romb ABCDABCD. Suprafața hașurată, corespunzătoare triunghiului AMNAMN, unde MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv CDCD, este acoperită cu cimbru, iar restul suprafeței grădinii este acoperită cu lavandă. Din aria totală a grădinii, aria suprafeței acoperite cu cimbru reprezintă: (5p)

Rombul ABCD cu suprafața acoperită cu cimbru

a) 12\frac{1}{2}
b) 13\frac{1}{3}
c) 38\frac{3}{8}
d) 15\frac{1}{5}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu A\mathcal{A} aria totală a rombului ABCDABCD.
  • Diagonala ACAC împarte rombul în două triunghiuri congruente de arii egale:
AABC=AADC=A2\mathcal{A}_{ABC} = \mathcal{A}_{ADC} = \frac{\mathcal{A}}{2}
  • În triunghiul ABCABC, punctul MM este mijlocul laturii BCBC, deci mediana AMAM împarte triunghiul în două triunghiuri cu arii egale:
AABM=12AABC=14A\mathcal{A}_{ABM} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{ABC} = \frac{1}{4}\mathcal{A}
  • În triunghiul ADCADC, punctul NN este mijlocul laturii CDCD, deci mediana ANAN împarte triunghiul în două triunghiuri cu arii egale:
AADN=12AADC=14A\mathcal{A}_{ADN} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{ADC} = \frac{1}{4}\mathcal{A}
  • În triunghiul BCDBCD, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv CDCD, deci segmentul MNMN este linie mijlocie. Rezultă că triunghiul CMNCMN este asemenea cu triunghiul CBDCBD cu raportul de asemănare k=12k = \frac{1}{2}, iar raportul ariilor este k2=14k^2 = \frac{1}{4}:
ACMN=14ABCD=14⋅A2=18A\mathcal{A}_{CMN} = \frac{1}{4} \mathcal{A}_{BCD} = \frac{1}{4} \cdot \frac{\mathcal{A}}{2} = \frac{1}{8}\mathcal{A}
  • Calculăm aria triunghiului AMNAMN scăzând din aria totală a rombului ariile triunghiurilor exterioare nehașurate:
AAMN=A−(AABM+AADN+ACMN)=A−(14A+14A+18A)\mathcal{A}_{AMN} = \mathcal{A} - (\mathcal{A}_{ABM} + \mathcal{A}_{ADN} + \mathcal{A}_{CMN}) = \mathcal{A} - \left( \frac{1}{4}\mathcal{A} + \frac{1}{4}\mathcal{A} + \frac{1}{8}\mathcal{A} \right) AAMN=A−2+2+18A=A−58A=38A\mathcal{A}_{AMN} = \mathcal{A} - \frac{2 + 2 + 1}{8}\mathcal{A} = \mathcal{A} - \frac{5}{8}\mathcal{A} = \frac{3}{8}\mathcal{A}
  • Suprafața acoperită cu cimbru reprezintă 38\frac{3}{8} din aria totală a grădinii.

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Punctele AA, BB, CC și DD sunt situate pe un cerc de centru OO, astfel încât punctele AA și BB sunt diametral opuse și măsura unghiului ACDACD este de 55∘55^\circ. Măsura unghiului DOBDOB este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu punctele A, B, C, D

a) 55∘55^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul ∠ACD\angle ACD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AD⌢\overparen{AD}.
  • Măsura arcului subîntins este dublul măsurii unghiului înscris:
μ(AD⌢)=2⋅μ(∠ACD)=2⋅55∘=110∘\mu(\overparen{AD}) = 2 \cdot \mu(\angle ACD) = 2 \cdot 55^\circ = 110^\circ
  • Unghiul la centru ∠AOD\angle AOD subîntinde același arc AD⌢\overparen{AD}, deci are măsura egală cu măsura arcului:
μ(∠AOD)=μ(AD⌢)=110∘\mu(\angle AOD) = \mu(\overparen{AD}) = 110^\circ
  • Punctele AA și BB fiind diametral opuse, punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare, iar unghiurile ∠AOD\angle AOD și ∠DOB\angle DOB sunt suplementare:
μ(∠DOB)=180∘−μ(∠AOD)=180∘−110∘=70∘\mu(\angle DOB) = 180^\circ - \mu(\angle AOD) = 180^\circ - 110^\circ = 70^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' care are muchia egală cu 12 cm12\text{ cm}. Secționăm cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' în 2727 de cubulețe cu volume egale. Lungimea muchiei unui cubuleț este egală cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 1 cm1\text{ cm}
b) 2 cm2\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm volumul cubului inițial cu muchia L=12 cmL = 12\text{ cm}:
V=L3=123=1728 cm3V = L^3 = 12^3 = 1728\text{ cm}^3
  • Împărțind cubul în 2727 de cubulețe cu volume egale, volumul unui cubuleț este:
v=V27=172827=64 cm3v = \frac{V}{27} = \frac{1728}{27} = 64\text{ cm}^3
  • Dacă notăm cu ll lungimea muchiei unui cubuleț, atunci v=l3v = l^3:
l3=64  ⟹  l=643=4 cml^3 = 64 \implies l = \sqrt[3]{64} = 4\text{ cm}

(Alternativ: cubul este divizat în 27=3327 = 3^3 cubulețe egale, ceea ce înseamnă că fiecare dintre cele trei dimensiuni este divizată în 33 părți egale: l=123=4 cml = \frac{12}{3} = 4\text{ cm}.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dacă într-o clasă se așază câte doi elevi într-o bancă, atunci un elev rămâne singur în bancă, iar două bănci rămân libere. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci șase bănci rămân libere, iar celelalte bănci sunt ocupate complet.

(2p) a) Este posibil ca în clasă să fie 1414 elevi? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de bănci din clasă.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dacă elevii se așază câte doi într-o bancă, un elev stă singur într-o bancă și două bănci rămân libere, atunci numărul total al elevilor din clasă este:
e=2⋅(b−3)+1=2b−6+1=2b−5e = 2 \cdot (b - 3) + 1 = 2b - 6 + 1 = 2b - 5

unde bb reprezintă numărul de bănci din clasă.

  • Deoarece 2(b−3)2(b - 3) este un număr par, rezultă că 2(b−3)+12(b - 3) + 1 este un număr impar, deci numărul elevilor din clasă este obligatoriu impar.

(1p)

  • Numărul 1414 este număr par, deci nu este impar.
  • Deducem că nu este posibil ca în clasă să fie 1414 elevi.
    (Dacă ar fi 1414 elevi, am avea 2(b−3)+1=14  ⟺  2(b−3)=13  ⟺  b−3=6,5∉N2(b - 3) + 1 = 14 \iff 2(b - 3) = 13 \iff b - 3 = 6{,}5 \notin \mathbb{N}, ceea ce este imposibil).

(1p)


b)

  • Fie xx numărul de bănci din clasă (x∈Nx \in \mathbb{N}, x≥6x \ge 6).
  • Exprimăm numărul elevilor din clasă în cele două situații descrise în enunț:
    • Când se așază câte 22 elevi în bancă, două bănci sunt libere și o bancă conține un singur elev, deci x−3x - 3 bănci conțin câte 22 elevi:
e=2(x−3)+1e = 2(x - 3) + 1
  • Când se așază câte 33 elevi în bancă, șase bănci rămân libere și toate celelalte x−6x - 6 bănci sunt ocupate complet cu câte 33 elevi:
e=3(x−6)e = 3(x - 6)
  • Egalăm cele două expresii ale numărului de elevi:
2(x−3)+1=3(x−6)2(x - 3) + 1 = 3(x - 6)

(2p)

  • Desfacem parantezele și rezolvăm ecuația liniară:
2x−6+1=3x−18  ⟺  2x−5=3x−182x - 6 + 1 = 3x - 18 \iff 2x - 5 = 3x - 18 3x−2x=18−5  ⟺  x=133x - 2x = 18 - 5 \iff x = 13

În clasă sunt 1313 bănci.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x−12−x):x3−2x2+xx2−7x+10E(x) = \left( x - \frac{1}{2 - x} \right) : \frac{x^3 - 2x^2 + x}{x^2 - 7x + 10}

unde x∈R∖{0,1,2,5}x \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1, 2, 5\}.

(2p) a) Arată că x2−7x+10=(x−2)(x−5)x^2 - 7x + 10 = (x - 2)(x - 5), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Demonstrează că E(x)=x−5xE(x) = \frac{x - 5}{x}, pentru orice x∈R∖{0,1,2,5}x \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1, 2, 5\}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Descompunem termenul din mijloc −7x=−2x−5x-7x = -2x - 5x:
x2−7x+10=x2−2x−5x+10=x(x−2)−5(x−2)x^2 - 7x + 10 = x^2 - 2x - 5x + 10 = x(x - 2) - 5(x - 2)

(1p)

  • Dăm factor comun pe (x−2)(x - 2):
x2−7x+10=(x−2)(x−5)x^2 - 7x + 10 = (x - 2)(x - 5)

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Prelucrăm paranteza expresiei E(x)E(x), ținând cont că 2−x=−(x−2)2 - x = -(x - 2):
x−12−x=x+1x−2=x(x−2)+1x−2=x2−2x+1x−2=(x−1)2x−2x - \frac{1}{2 - x} = x + \frac{1}{x - 2} = \frac{x(x - 2) + 1}{x - 2} = \frac{x^2 - 2x + 1}{x - 2} = \frac{(x - 1)^2}{x - 2}

(1p)

  • Descompunem în factori numărătorul celei de-a doua fracții dând factor comun pe xx:
x3−2x2+x=x(x2−2x+1)=x(x−1)2x^3 - 2x^2 + x = x(x^2 - 2x + 1) = x(x - 1)^2
  • Înlocuim expresiile obținute și transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:
E(x)=(x−1)2x−2:x(x−1)2(x−2)(x−5)=(x−1)2x−2⋅(x−2)(x−5)x(x−1)2E(x) = \frac{(x - 1)^2}{x - 2} : \frac{x(x - 1)^2}{(x - 2)(x - 5)} = \frac{(x - 1)^2}{x - 2} \cdot \frac{(x - 2)(x - 5)}{x(x - 1)^2}
  • Simplificăm factorii comuni nenuli (x−1)2(x - 1)^2 și x−2x - 2:
E(x)=x−5xE(x) = \frac{x - 5}{x}

pentru orice x∈R∖{0,1,2,5}x \in \mathbb{R} \setminus \{0, 1, 2, 5\}.

(2p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+6f(x) = -x + 6.

Reprezentarea geometrică a graficului funcției f

(2p) a) Calculează f(0)⋅f(6)f(0) \cdot f(6).
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină distanța de la punctul OO la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=0x = 0:
f(0)=−0+6=6f(0) = -0 + 6 = 6

(1p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=6x = 6:
f(6)=−6+6=0f(6) = -6 + 6 = 0
  • Efectuăm produsul:
f(0)⋅f(6)=6⋅0=0f(0) \cdot f(6) = 6 \cdot 0 = 0

(1p)


b)

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale reprezentării grafice a funcției ff cu axele de coordonate:
    • Intersecția cu axa OxOx: f(x)=0  ⟺  −x+6=0  ⟺  x=6f(x) = 0 \iff -x + 6 = 0 \iff x = 6, deci obținem punctul A(6,0)A(6, 0). Lungimea segmentului OAOA este OA=∣6∣=6OA = |6| = 6.
    • Intersecția cu axa OyOy: x=0  ⟹  y=f(0)=6x = 0 \implies y = f(0) = 6, deci obținem punctul B(0,6)B(0, 6). Lungimea segmentului OBOB este OB=∣6∣=6OB = |6| = 6.

(1p)

Reprezentarea grafică a funcției f și distanța de la punctul O la dreapta AB

  • Deoarece axele OxOx și OyOy sunt perpendiculare, triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO (μ(∠AOB)=90∘\mu(\angle AOB) = 90^\circ) și isoscel (OA=OB=6OA = OB = 6).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în △AOB\triangle AOB pentru a determina lungimea ipotenuzei ABAB:
AB=OA2+OB2=62+62=36+36=62AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = \sqrt{36 + 36} = 6\sqrt{2}
  • Distanța de la punctul OO la dreapta ABAB este înălțimea OP⊥ABOP \perp AB a triunghiului dreptunghic AOBAOB:
d(O,AB)=OA⋅OBAB=6⋅662=62=622=32d(O, AB) = \frac{OA \cdot OB}{AB} = \frac{6 \cdot 6}{6\sqrt{2}} = \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}

Distanța de la punctul OO la dreapta ABAB este egală cu 323\sqrt{2}.

(2p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Notăm cu MM mijlocul laturii ABAB și construim din MM perpendiculara pe ACAC, care intersectează pe ACAC în PP și paralela prin CC la ABAB în DD.

Triunghiul echilateral ABC cu punctele M, P, D

(2p) a) Arată că CD=12 cmCD = 12\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria trapezului AMCDAMCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul echilateral ABCABC, laturile au lungimea AB=BC=AC=8 cmAB = BC = AC = 8\text{ cm}, iar unghiurile au măsura de 60∘60^\circ (μ(∠BAC)=60∘\mu(\angle BAC) = 60^\circ).
  • Deoarece MM este mijlocul laturii ABAB, avem:
AM=AB2=82=4 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △APM\triangle APM (MP⊥AC  ⟹  μ(∠APM)=90∘MP \perp AC \implies \mu(\angle APM) = 90^\circ):
cos⁡(∠PAM)=APAM  ⟺  cos⁡60∘=AP4  ⟺  12=AP4  ⟹  AP=2 cm\cos(\angle PAM) = \frac{AP}{AM} \iff \cos 60^\circ = \frac{AP}{4} \iff \frac{1}{2} = \frac{AP}{4} \implies AP = 2\text{ cm}
  • Punctul PP aparține segmentului ACAC, deci:
CP=AC−AP=8−2=6 cmCP = AC - AP = 8 - 2 = 6\text{ cm}

(1p)

  • Dreapta CDCD este paralelă cu ABAB (CD∥ABCD \parallel AB), iar ACAC este secantă, deci unghiurile alterne interne ∠PCD\angle PCD și ∠BAC\angle BAC sunt congruente: μ(∠PCD)=μ(∠BAC)=60∘\mu(\angle PCD) = \mu(\angle BAC) = 60^\circ.
  • Unghiurile ∠APM\angle APM și ∠CPD\angle CPD sunt opuse la vârf, deci μ(∠CPD)=90∘\mu(\angle CPD) = 90^\circ.
  • Triunghiurile dreptunghice △AMP\triangle AMP și △CDP\triangle CDP sunt asemenea (△AMP∼△CDP\triangle AMP \sim \triangle CDP):
AMCD=APCP  ⟺  4CD=26=13  ⟹  CD=4⋅3=12 cm\frac{AM}{CD} = \frac{AP}{CP} \iff \frac{4}{CD} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3} \implies CD = 4 \cdot 3 = 12\text{ cm}

(1p)


b)

Trapezul AMCD cu înălțimea CM

  • Deoarece CD∥ABCD \parallel AB și AM⊂ABAM \subset AB, laturile CDCD și AMAM sunt paralele. Cum AM=4 cmAM = 4\text{ cm} și CD=12 cmCD = 12\text{ cm}, patrulaterul AMCDAMCD este un trapez cu bazele CDCD și AMAM.
  • În triunghiul echilateral ABCABC, MM este mijlocul laturii ABAB, deci mediana CMCM este și înălțime a triunghiului: CM⊥ABCM \perp AB.
  • Deoarece CD∥ABCD \parallel AB și CM⊥ABCM \perp AB, rezultă că CM⊥CDCM \perp CD, deci segmentul CMCM este chiar înălțimea trapezului AMCDAMCD.
  • Calculăm lungimea înălțimii CMCM:
CM=AB32=832=43 cmCM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Aria trapezului AMCDAMCD este dată de formula:
AAMCD=(AM+CD)⋅CM2=(4+12)⋅432=16⋅432=323 cm2\mathcal{A}_{AMCD} = \frac{(AM + CD) \cdot CM}{2} = \frac{(4 + 12) \cdot 4\sqrt{3}}{2} = \frac{16 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA. Notăm cu EE proiecția punctului AA pe dreapta BCBC. Lungimea laturii ACAC este de 6 cm6\text{ cm}, iar lungimea segmentului ECEC este de 4 cm4\text{ cm}.

Triunghiul dreptunghic ABC cu proiecția E

(2p) a) Arată că BC=9 cmBC = 9\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că perimetrul triunghiului ABCABC este mai mic decât 22 cm22\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, AE⊥BCAE \perp BC cu E∈BCE \in BC, deci segmentul ECEC este proiecția catetei ACAC pe ipotenuza BCBC.
  • Aplicăm teorema catetei pentru cateta ACAC:
AC2=EC⋅BCAC^2 = EC \cdot BC

(1p)

  • Înlocuim lungimile cunoscute AC=6 cmAC = 6\text{ cm} și EC=4 cmEC = 4\text{ cm}:
62=4⋅BC  ⟺  36=4⋅BC  ⟹  BC=364=9 cm6^2 = 4 \cdot BC \iff 36 = 4 \cdot BC \implies BC = \frac{36}{4} = 9\text{ cm}

(1p)


b)

Triunghiul dreptunghic ABC cu laturile calculate

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC pentru a calcula lungimea catetei ABAB:
AB2+AC2=BC2  ⟹  AB=BC2−AC2=92−62=81−36=45=35 cmAB^2 + AC^2 = BC^2 \implies AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{9^2 - 6^2} = \sqrt{81 - 36} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul triunghiului ABCABC este:
P△ABC=AB+BC+AC=35+9+6=15+35 cmP_{\triangle ABC} = AB + BC + AC = 3\sqrt{5} + 9 + 6 = 15 + 3\sqrt{5}\text{ cm}
  • Comparăm numărul 353\sqrt{5} cu 77:
35=32⋅5=453\sqrt{5} = \sqrt{3^2 \cdot 5} = \sqrt{45}
  • Deoarece 45<4945 < 49, deducem că 45<49\sqrt{45} < \sqrt{49}, adică 35<73\sqrt{5} < 7.
  • Adunând 1515 în ambii membri ai inegalității, obținem:
P△ABC=15+35<15+7=22 cmP_{\triangle ABC} = 15 + 3\sqrt{5} < 15 + 7 = 22\text{ cm}

Prin urmare, perimetrul triunghiului ABCABC este mai mic decât 22 cm22\text{ cm}.

(2p)


6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Distanța de la mijlocul unei diagonale a cubului la mijlocul unei diagonale a unei fețe laterale este de 50 cm50\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Câți litri de vopsea sunt necesari pentru a vopsi exteriorul cubului, știind că pentru a vopsi un metru pătrat este nevoie de 0,50{,}5 litri de vopsea?
(3p) b) Calculează distanța de la punctul AA la planul (A′D′C)(A'D'C).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu aa lungimea muchiei cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.
  • Diagonalele cubului se intersectează în centrul de simetrie al cubului, notat cu OO, care este mijlocul oricărei diagonale a cubului (de exemplu AC′AC').
  • Diagonalele feței laterale ABB′A′ABB'A' se intersectează în centrul feței, notat cu QQ, care este mijlocul diagonalei A′BA'B.
  • Segmentul OQOQ unește centrul cubului cu centrul feței laterale, fiind perpendicular pe acea față și având lungimea egală cu jumătatea muchiei cubului:
OQ=a2OQ = \frac{a}{2}
  • Știind că OQ=50 cmOQ = 50\text{ cm}, lungimea muchiei cubului este:
a=2⋅50 cm=100 cm=1 ma = 2 \cdot 50\text{ cm} = 100\text{ cm} = 1\text{ m}

(1p)

  • Aria totală a suprafeței exterioare a cubului (formată din cele 6 fețe pătrate congruente) este:
Atotala˘=6⋅a2=6⋅12=6 m2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 6 \cdot a^2 = 6 \cdot 1^2 = 6\text{ m}^2
  • Cantitatea de vopsea necesară pentru a vopsi exteriorul cubului este:
0,5⋅6=3 litri de vopsea0{,}5 \cdot 6 = 3\text{ litri de vopsea}

(1p)


b)

Cubul ABCDA'B'C'D' și distanța de la punctul A la planul A'D'C

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', dreptele A′D′A'D' și BCBC sunt paralele și congruente (A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BC=aA'D' = BC = a), prin urmare patrulaterul A′BCD′A'BCD' este un dreptunghi.
  • Planul (A′D′C)(A'D'C) este chiar planul secțiunii diagonale (A′BCD′)(A'BCD'), conținând dreptele A′BA'B și A′D′A'D'.
  • În fața pătrată ABB′A′ABB'A', diagonalele AB′AB' și A′BA'B sunt perpendiculare (AB′⊥A′BAB' \perp A'B) și se înjumătățesc în centrul feței QQ. Astfel, AQ⊥A′BAQ \perp A'B, iar QQ este mijlocul diagonalei A′BA'B.
  • Deoarece muchia A′D′A'D' este perpendiculară pe planul feței (ABB′A′)(ABB'A') (A′D′⊥(ABB′A′)A'D' \perp (ABB'A')), iar AQ⊂(ABB′A′)AQ \subset (ABB'A'), rezultă că:
A′D′⊥AQ  ⟺  AQ⊥A′D′A'D' \perp AQ \iff AQ \perp A'D'
  • Dreapta AQAQ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′D′C)(A'D'C):
AQ⊥A′B,AQ⊥A′D′,A′B∩A′D′={A′},A′B,A′D′⊂(A′D′C)AQ \perp A'B, \quad AQ \perp A'D', \quad A'B \cap A'D' = \{A'\}, \quad A'B, A'D' \subset (A'D'C)
  • Rezultă că AQ⊥(A′D′C)AQ \perp (A'D'C), deci distanța de la punctul AA la planul (A′D′C)(A'D'C) este lungimea segmentului AQAQ:
d(A,(A′D′C))=AQd(A, (A'D'C)) = AQ

(2p)

  • În triunghiul dreptunghic isoscel AA′BAA'B (sau în pătratul ABB′A′ABB'A'), lungimea diagonalei este AB′=a2=1002 cmAB' = a\sqrt{2} = 100\sqrt{2}\text{ cm}, iar AQAQ este jumătatea acesteia:
AQ=AB′2=10022=502 cmAQ = \frac{AB'}{2} = \frac{100\sqrt{2}}{2} = 50\sqrt{2}\text{ cm}

Distanța de la punctul AA la planul (A′D′C)(A'D'C) este egală cu 502 cm50\sqrt{2}\text{ cm}.

(1p)