1. Dintre numerele 15, 17, 25 și 30, numărul divizibil cu 10 este: (5p)
a) 15
b) 17
c) 25
d) 30
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Criteriul de divizibilitate cu 10: un număr natural este divizibil cu 10 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 0.
Dintre numerele date:
u(15)=5⟹10∤15
u(17)=7⟹10∤17
u(25)=5⟹10∤25
u(30)=0⟹10∣30 (30=10⋅3)
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. Un obiect costă 100 de lei. După o scumpire cu 10%, noul preț al obiectului este egal cu: (5p)
a) 10 lei
b) 90 de lei
c) 100 de lei
d) 110 lei
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea scumpirii de 10%:
10%⋅100=10010⋅100=10 lei
Noul preț al obiectului este:
100+10=110 lei
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. Temperaturile aerului măsurate de Maria, într-o zi, la ora 8:00 și la ora 12:00, sunt înregistrate în tabelul de mai jos:
Ora
8:00
12:00
Temperatura
−3∘C
5∘C
Conform informațiilor din tabel, temperatura măsurată la ora 12:00 este mai mare decât temperatura măsurată la ora 8:00 cu: (5p)
a) 8∘C
b) 2∘C
c) −2∘C
d) −8∘C
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a afla cu cât este mai mare temperatura de la ora 12:00 față de cea de la ora 8:00, calculăm diferența celor două temperaturi:
5∘C−(−3∘C)=5∘C+3∘C=8∘C
Răspunsul corect este a).
(5p)
4. Fracția subunitară din mulțimea A={1044,45,54,4} este: (5p)
a) 54
b) 45
c) 4
d) 1044
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
O fracție ordinară pozitivă ba este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<b).
Analizăm elementele mulțimii A:
54=0,8<1, deoarece 4<5 (subunitară)
45=1,25>1, deoarece 5>4 (supraunitară)
4=14>1 (supraunitară)
1044=4,4>1, deoarece 44>10 (supraunitară)
Singura fracție subunitară este 54.
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. Rezultatul calculului 22−62+32 este egal cu: (5p)
a) 112
b) −42
c) −6
d) −2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dăm factor comun pe 2:
22−62+32=(2−6+3)2
Calculăm paranteza:
2−6+3=−4+3=−1
Obținem:
−1⋅2=−2
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. Bunica lui Andrei are în curte 10 găini și de două ori mai multe rațe. Andrei afirmă că: „Bunica are în curte 10 găini și 20 de rațe.”. Afirmația lui Andrei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul de găini: 10.
Numărul de rațe este „de două ori mai multe decât găini”:
2⋅10=20 rațe
Bunica are în curte 10 găini și 20 de rațe, exact cum afirmă Andrei.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte A, B, C și D. Punctul B este mijlocul segmentului AC și punctul C este mijlocul segmentului AD. Valoarea raportului ABBD este egală cu: (5p)
a) 3
b) 2
c) 0,75
d) 0,50
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm lungimea segmentului AB cu x (x>0).
Punctul B este mijlocul segmentului AC, deci:
BC=AB=x⟹AC=AB+BC=2x
Punctul C este mijlocul segmentului AD, deci:
CD=AC=2x
Lungimea segmentului BD este suma segmentelor BC și CD:
BD=BC+CD=x+2x=3x
Calculăm valoarea raportului ABBD:
ABBD=x3x=3
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile AOB și BOC, adiacente suplementare, semidreapta OD este bisectoarea unghiului AOB și măsura unghiului BOC este de 40∘. Măsura unghiului BOD este egală cu: (5p)
a) 70∘
b) 60∘
c) 40∘
d) 30∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile AOB și BOC sunt suplementare, deci suma măsurilor lor este egală cu 180∘:
∢AOB+∢BOC=180∘
Înlocuim ∢BOC=40∘:
∢AOB=180∘−40∘=140∘
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului AOB, deci împarte unghiul în două unghiuri congruente:
∢BOD=2∢AOB=2140∘=70∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB=4 cm și AC=6 cm. Punctul M este mijlocul laturii AC. Lungimea segmentului BM este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 5 cm
d) 6 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M este mijlocul laturii AC, deci:
AM=2AC=26=3 cm
În triunghiul ABM, dreptunghic în A (∢A=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BM2=AB2+AM2
Înlocuim lungimile catetelor:
BM2=42+32=16+9=25
Lungimea segmentului BM este:
BM=25=5 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AB=6 cm și BC=3 cm. Bisectoarea unghiului BAD intersectează latura DC în punctul P. Măsura unghiului APB este egală cu: (5p)
a) 135∘
b) 90∘
c) 60∘
d) 45∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În dreptunghiul ABCD, ∢BAD=90∘ și AD=BC=3 cm, CD=AB=6 cm.
Semidreapta AP este bisectoarea unghiului ∢BAD, prin urmare:
∢DAP=∢BAP=290∘=45∘
În triunghiul dreptunghic ADP (∢D=90∘):
∢APD=90∘−∢DAP=90∘−45∘=45∘
Triunghiul ADP este dreptunghic isoscel, deci:
DP=AD=3 cmAP=AD2=32 cm
Deoarece P∈DC și CD=6 cm, lungimea segmentului PC este:
PC=CD−DP=6−3=3 cm
În triunghiul dreptunghic BCP (∢C=90∘), catetele sunt egale (BC=3 cm și PC=3 cm), deci triunghiul BCP este dreptunghic isoscel:
∢BPC=45∘șiBP=BC2=32 cm
Punctele D, P și C sunt coliniare, prin urmare unghiul ∢DPC este unghi alungit (180∘):
∢APB=180∘−(∢APD+∢BPC)=180∘−(45∘+45∘)=180∘−90∘=90∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și raza de 2 cm, unde AB și CD sunt diametre perpendiculare. Distanța de la punctul C la dreapta AD este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 22 cm
c) 23 cm
d) 4 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Segmentul CD este diametru al cercului, prin urmare orice punct de pe cerc formează cu extremitățile diametrului un unghi drept.
Deoarece A aparține cercului și CD este diametru:
∢CAD=90∘⟹CA⊥AD
Dreapta CA fiind perpendiculară pe dreapta AD, distanța de la punctul C la dreapta AD este chiar lungimea segmentului CA:
d(C,AD)=CA
În triunghiul dreptunghic isoscel AOC (∢AOC=90∘, OA=OC=R=2 cm), aplicăm teorema lui Pitagora:
CA=OA2+OC2=22+22=4+4=8=22 cm
Așadar, d(C,AD)=22 cm.
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD, cu baza ABCD și VA=AB=4 cm. Aria laterală a piramidei VABCD este egală cu: (5p)
a) 16 cm2
b) 162 cm2
c) 163 cm2
d) 32 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Piramida VABCD este piramidă patrulateră regulată, având toate muchiile laterale egale:
VA=VB=VC=VD=4 cm
Muchia bazei este AB=BC=CD=DA=4 cm.
Toate cele patru fețe laterale (VAB,VBC,VCD,VDA) sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 4 cm.
Calculăm aria unei fețe laterale:
A△VAB=4AB23=4423=4163=43 cm2
Aria laterală este suma ariilor celor patru fețe laterale:
Alaterala˘=4⋅A△VAB=4⋅43=163 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În a doua zi a parcurs cu 6 km mai puțin decât în prima zi, iar în a treia zi 50% din distanța parcursă în primele două zile.
(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de turist în primele două zile să reprezinte 50% din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Știind că turistul a parcurs în a treia zi 9 km, determină lungimea traseului parcurs în prima zi.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm cu D lungimea întregului traseu.
Dacă distanța parcursă în primele două zile ar reprezenta 50% din lungimea întregului traseu, atunci distanța din primele două zile ar fi 0,5⋅D.
În a treia zi turistul parcurge 50% din distanța parcursă în primele două zile:
50%⋅(50%⋅D)=10050⋅10050⋅D=21⋅21⋅D=41⋅D=25%⋅D
(1p)
Însumând distanțele din cele trei zile, lungimea traseului ar fi:
50%⋅D+25%⋅D=75%⋅D
Deoarece 75%⋅D=100%⋅D, deducem că nu este posibil ca distanța parcursă de turist în primele două zile să reprezinte 50% din lungimea întregului traseu.
(1p)
b)
În a treia zi, turistul a parcurs 9 km, ceea ce reprezintă 50% (jumătatea) din distanța parcursă în primele două zile:
Distanța parcursa˘ıˆn primele doua˘ zile=2⋅9=18 km
(1p)
Fie x distanța parcursă în prima zi (în kilometri).
În a doua zi turistul a parcurs cu 6 km mai puțin decât în prima zi, adică x−6 km.
Suma distanțelor parcurse în primele două zile este egală cu 18 km:
x+(x−6)=18
(1p)
Rezolvăm ecuația:
2x−6=18⟹2x=18+6⟹2x=24⟹x=12 km
Lungimea traseului parcurs în prima zi este de 12 km.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(2x−1)2−(2x−4)(x+2)+(x+3)2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=3x2+2x+18, pentru orice număr real x.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural A=E(n)+n este multiplu de 6, pentru orice număr natural n.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Așadar, E(x)=3x2+2x+18, pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Înlocuim E(n) în relația lui A:
A=E(n)+n=3n2+2n+18+n=3n2+3n+18
(1p)
Dăm factor comun pe 3:
A=3(n2+n+6)=3[n(n+1)+6]
(1p)
Numărul n(n+1) reprezintă produsul a două numere naturale consecutive, deci este întotdeauna număr par.
Suma n(n+1)+6 este suma a două numere pare, deci este un număr par (divizibil cu 2):
n(n+1)+6=2k,k∈N
Înlocuind, obținem:
A=3⋅2k=6k
Deci numărul natural A este multiplu de 6, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2.
(2p) a) Arată că f(3)−f(−3)=6.
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy, determină distanța de la punctul C(−2,0) la reprezentarea grafică a funcției f.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=3:
f(3)=3−2=1
Calculăm valoarea funcției în punctul x=−3:
f(−3)=−3−2=−5
(1p)
Efectuăm diferența:
f(3)−f(−3)=1−(−5)=1+5=6
(1p)
b)
Determinăm punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele de coordonate Ox și Oy:
Cu axa Ox: f(x)=0⟹x−2=0⟹x=2, deci obținem punctul A(2,0).
Cu axa Oy: f(0)=0−2=−2, deci obținem punctul B(0,−2).
Reprezentarea grafică a funcției f este dreapta AB.
(1p)
Punctul C(−2,0) se află pe axa Ox.
În triunghiul ABC:
Lungimea segmentului AC pe axa Ox este:
AC=∣xA−xC∣=∣2−(−2)∣=4
Segmentul OB este pe axa Oy, deci OB⊥AC, cu OB=∣yB∣=∣−2∣=2.
Aria triunghiului ABC este:
A△ABC=2AC⋅OB=24⋅2=4
(1p)
Lungimea segmentului AB din triunghiul dreptunghic OAB (OA=2,OB=2):
AB=OA2+OB2=22+22=8=22
Distanța de la punctul C la dreapta AB se exprimă folosind aria triunghiului ABC:
A△ABC=2AB⋅d(C,AB)⟹4=222⋅d(C,AB)=2⋅d(C,AB)
Obținem:
d(C,AB)=24=242=22
(Observație geometrică: triunghiul ABC are laturile AC=4 și AB=BC=22; deoarece AB2+BC2=8+8=16=AC2, triunghiul este dreptunghic în B, deci distanța căutată este chiar lungimea catetei BC=22.)
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu AB=3 cm și înălțimea AD, unde punctul D se află pe latura BC. Punctul M aparține laturii AB, astfel încât AM=1 cm. Paralela prin punctul M la dreapta AC intersectează dreapta AD în punctul Q și dreapta BC în punctul P.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului BMP este egal cu 6 cm.
(3p) b) Determină lungimea segmentului PQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Punctul M aparține segmentului AB, iar AB=3 cm și AM=1 cm:
BM=AB−AM=3−1=2 cm
Deoarece MP∥AC, triunghiul BMP este asemenea cu triunghiul BAC:
△BMP∼△BAC
Triunghiul ABC fiind echilateral, unghiul ∢B=60∘, deci și triunghiul BMP este triunghi echilateral cu latura BM=2 cm:
BM=MP=BP=2 cm
(1p)
Perimetrul triunghiului BMP este:
P△BMP=3⋅BM=3⋅2=6 cm
(1p)
b)
În triunghiul echilateral ABC, înălțimea AD este și mediană (AD⊥BC, cu D∈BC):
BD=2BC=23=1,5 cm
(1p)
Punctul D aparține segmentului BP, deoarece BD=1,5 cm<BP=2 cm.
Lungimea segmentului DP este:
DP=BP−BD=2−1,5=0,5 cm
Deoarece AD⊥BC și Q∈AD, avem QD⊥BC, deci triunghiul DPQ este dreptunghic în D (∢QDP=90∘).
Dreapta MP∥AC, deci unghiurile corespondente sunt congruente:
∢QPD=∢MPB=∢ACB=60∘
În triunghiul dreptunghic DPQ:
∢PQD=90∘−∢QPD=90∘−60∘=30∘
(1p)
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta DP opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza PQ:
DP=2PQ⟹PQ=2⋅DP
Înlocuim DP=0,5 cm:
PQ=2⋅0,5=1 cm
(1p)
5. Se consideră trapezul isoscel ABCD, cu AB∥CD, măsura unghiului ADC este egală cu 120∘ și AD=DC=6 cm. Dreapta MP este mediatoarea segmentului BC, unde punctul M aparține dreptei AB și punctul P aparține dreptei BC.
(2p) a) Arată că AB=12 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreptele DM și MP sunt perpendiculare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În trapezul isoscel ABCD, AB∥CD, deci unghiurile interne de aceeași parte a secantei sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘
Deoarece trapezul este isoscel, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∢ABC=∢DAB=60∘șiBC=AD=6 cm
Ducem înălțimile trapezului DE⊥AB (E∈AB) și CF⊥AB (F∈AB).
În triunghiul dreptunghic ADE (∢AED=90∘, ∢A=60∘):
∢ADE=30∘⟹AE=2AD=26=3 cm
Analog, în triunghiul dreptunghic BCF:
BF=2BC=26=3 cm
(1p)
Patrulaterul CDEF are toate unghiurile drepte, fiind un dreptunghi, deci:
EF=CD=6 cm
Baza mare AB este:
AB=AE+EF+FB=3+6+3=12 cm
(1p)
b)
Punctul P este mijlocul segmentului BC (fiind pe mediatoarea acestuia), deci:
BP=PC=2BC=26=3 cm
Dreapta MP este mediatoarea segmentului BC, deci MP⊥BC, ceea ce înseamnă că triunghiul MBP este dreptunghic în P (∢MPB=90∘).
Cum ∢MBP=60∘, măsura unghiului ∢BMP este:
∢BMP=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘ în triunghiul dreptunghic MBP, cateta BP opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza BM:
BP=2BM⟹BM=2⋅BP=2⋅3=6 cm
(1p)
Deoarece AB=12 cm și BM=6 cm, punctul M este mijlocul segmentului AB:
AM=AB−BM=12−6=6 cm
În triunghiul AMD, avem AM=6 cm, AD=6 cm și ∢DAM=60∘. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este triunghi echilateral, deci:
△AMD este echilateral⟹∢AMD=60∘
(1p)
Punctele A, M și B sunt coliniare în această ordine, deci unghiul ∢AMB este alungit (180∘):
∢AMD+∢DMP+∢BMP=180∘
Înlocuim măsurile unghiurilor cunoscute:
60∘+∢DMP+30∘=180∘⟹∢DMP=180∘−90∘=90∘
Deoarece ∢DMP=90∘, rezultă că:
DM⊥MP
(1p)
6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB=62 cm.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 4322 cm3.
(3p) b) Determină distanța de la punctul O la planul (BDD′), unde O este punctul de intersecție a dreptelor AD′ și A′D.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Volumul unui cub de latură l este dat de formula:
V=l3
(1p)
Înlocuim l=AB=62 cm:
V=(62)3=63⋅(2)3=216⋅22=4322 cm3
Așadar, volumul cubului este egal cu 4322 cm3.
(1p)
b)
Fie {Q}=AC∩BD, punctul de intersecție a diagonalelor bazei pătratice ABCD.
În pătratul ABCD, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
AQ⊥BDșiAQ=2AC=2l2=262⋅2=212=6 cm
Muchia laterală DD′ este perpendiculară pe planul bazei: DD′⊥(ABCD).
Cum AQ⊂(ABCD), rezultă AQ⊥DD′.
Deoarece AQ⊥BD, AQ⊥DD′ și BD∩DD′={D}, deducem că:
AQ⊥(BDD′)
(1p)
Punctul O este punctul de intersecție a diagonalelor feței pătratice ADD′A′, deci O este mijlocul segmentului AD′.
Fie M mijlocul segmentului D′Q.
În triunghiul AD′Q:
O este mijlocul laturii AD′
M este mijlocul laturii D′Q
Prin urmare, OM este linie mijlocie în triunghiul AD′Q, de unde rezultă:
OM∥AQșiOM=2AQ
(1p)
Deoarece AQ⊥(BDD′) și OM∥AQ, rezultă:
OM⊥(BDD′)
Cum punctul M aparține segmentului D′Q⊂(BDD′), segmentul OM reprezintă perpendiculara din punctul O pe planul (BDD′), deci distanța de la O la planul (BDD′) este chiar lungimea segmentului OM: