BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2021 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Dintre numerele 1515, 1717, 2525 și 3030, numărul divizibil cu 1010 este: (5p)

a) 1515
b) 1717
c) 2525
d) 3030

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Criteriul de divizibilitate cu 1010: un număr natural este divizibil cu 1010 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00.
  • Dintre numerele date:
    • u(15)=5  ⟹  10∤15u(15) = 5 \implies 10 \nmid 15
    • u(17)=7  ⟹  10∤17u(17) = 7 \implies 10 \nmid 17
    • u(25)=5  ⟹  10∤25u(25) = 5 \implies 10 \nmid 25
    • u(30)=0  ⟹  10∣30u(30) = 0 \implies 10 \mid 30 (30=10⋅330 = 10 \cdot 3)

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Un obiect costă 100100 de lei. După o scumpire cu 10%10\%, noul preț al obiectului este egal cu: (5p)

a) 10 lei10\text{ lei}
b) 90 de lei90\text{ de lei}
c) 100 de lei100\text{ de lei}
d) 110 lei110\text{ lei}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii de 10%10\%:
10%⋅100=10100⋅100=10 lei10\% \cdot 100 = \frac{10}{100} \cdot 100 = 10\text{ lei}
  • Noul preț al obiectului este:
100+10=110 lei100 + 10 = 110\text{ lei}

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Temperaturile aerului măsurate de Maria, într-o zi, la ora 8:00 și la ora 12:00, sunt înregistrate în tabelul de mai jos:

Ora8:0012:00
Temperatura−3∘C-3^\circ\text{C}5∘C5^\circ\text{C}

Conform informațiilor din tabel, temperatura măsurată la ora 12:00 este mai mare decât temperatura măsurată la ora 8:00 cu: (5p)

a) 8∘C8^\circ\text{C}
b) 2∘C2^\circ\text{C}
c) −2∘C-2^\circ\text{C}
d) −8∘C-8^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla cu cât este mai mare temperatura de la ora 12:00 față de cea de la ora 8:00, calculăm diferența celor două temperaturi:
5∘C−(−3∘C)=5∘C+3∘C=8∘C5^\circ\text{C} - (-3^\circ\text{C}) = 5^\circ\text{C} + 3^\circ\text{C} = 8^\circ\text{C}

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Fracția subunitară din mulțimea A={4410,54,45,4}A = \left\{ \frac{44}{10}, \frac{5}{4}, \frac{4}{5}, 4 \right\} este: (5p)

a) 45\frac{4}{5}
b) 54\frac{5}{4}
c) 44
d) 4410\frac{44}{10}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O fracție ordinară pozitivă ab\frac{a}{b} este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<ba < b).
  • Analizăm elementele mulțimii AA:
    • 45=0,8<1\frac{4}{5} = 0,8 < 1, deoarece 4<54 < 5 (subunitară)
    • 54=1,25>1\frac{5}{4} = 1,25 > 1, deoarece 5>45 > 4 (supraunitară)
    • 4=41>14 = \frac{4}{1} > 1 (supraunitară)
    • 4410=4,4>1\frac{44}{10} = 4,4 > 1, deoarece 44>1044 > 10 (supraunitară)

Singura fracție subunitară este 45\frac{4}{5}.

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Rezultatul calculului 22−62+322\sqrt{2} - 6\sqrt{2} + 3\sqrt{2} este egal cu: (5p)

a) 11211\sqrt{2}
b) −42-4\sqrt{2}
c) −6-\sqrt{6}
d) −2-\sqrt{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun pe 2\sqrt{2}:
22−62+32=(2−6+3)22\sqrt{2} - 6\sqrt{2} + 3\sqrt{2} = (2 - 6 + 3)\sqrt{2}
  • Calculăm paranteza:
2−6+3=−4+3=−12 - 6 + 3 = -4 + 3 = -1
  • Obținem:
−1⋅2=−2-1 \cdot \sqrt{2} = -\sqrt{2}

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. Bunica lui Andrei are în curte 1010 găini și de două ori mai multe rațe. Andrei afirmă că: „Bunica are în curte 1010 găini și 2020 de rațe.”. Afirmația lui Andrei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul de găini: 1010.
  • Numărul de rațe este „de două ori mai multe decât găini”:
2⋅10=20 rațe2 \cdot 10 = 20\text{ rațe}
  • Bunica are în curte 1010 găini și 2020 de rațe, exact cum afirmă Andrei.
  • Prin urmare, afirmația lui Andrei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte AA, BB, CC și DD. Punctul BB este mijlocul segmentului ACAC și punctul CC este mijlocul segmentului ADAD. Valoarea raportului BDAB\frac{BD}{AB} este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C și D

a) 33
b) 22
c) 0,750,75
d) 0,500,50

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm lungimea segmentului ABAB cu xx (x>0x > 0).
  • Punctul BB este mijlocul segmentului ACAC, deci:
BC=AB=x  ⟹  AC=AB+BC=2xBC = AB = x \implies AC = AB + BC = 2x
  • Punctul CC este mijlocul segmentului ADAD, deci:
CD=AC=2xCD = AC = 2x
  • Lungimea segmentului BDBD este suma segmentelor BCBC și CDCD:
BD=BC+CD=x+2x=3xBD = BC + CD = x + 2x = 3x
  • Calculăm valoarea raportului BDAB\frac{BD}{AB}:
BDAB=3xx=3\frac{BD}{AB} = \frac{3x}{x} = 3

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile AOBAOB și BOCBOC, adiacente suplementare, semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB și măsura unghiului BOCBOC este de 40∘40^\circ. Măsura unghiului BODBOD este egală cu: (5p)

Unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC cu bisectoarea OD

a) 70∘70^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 40∘40^\circ
d) 30∘30^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile AOBAOB și BOCBOC sunt suplementare, deci suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ:
∢AOB+∢BOC=180∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 180^\circ
  • Înlocuim ∢BOC=40∘\sphericalangle BOC = 40^\circ:
∢AOB=180∘−40∘=140∘\sphericalangle AOB = 180^\circ - 40^\circ = 140^\circ
  • Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci împarte unghiul în două unghiuri congruente:
∢BOD=∢AOB2=140∘2=70∘\sphericalangle BOD = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{140^\circ}{2} = 70^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și AC=6 cmAC = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ACAC. Lungimea segmentului BMBM este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana BM

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 5 cm5\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este mijlocul laturii ACAC, deci:
AM=AC2=62=3 cmAM = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • În triunghiul ABMABM, dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
BM2=AB2+AM2BM^2 = AB^2 + AM^2
  • Înlocuim lungimile catetelor:
BM2=42+32=16+9=25BM^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25
  • Lungimea segmentului BMBM este:
BM=25=5 cmBM = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Bisectoarea unghiului BADBAD intersectează latura DCDC în punctul PP. Măsura unghiului APBAPB este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu bisectoarea AP

a) 135∘135^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 45∘45^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, ∢BAD=90∘\sphericalangle BAD = 90^\circ și AD=BC=3 cmAD = BC = 3\text{ cm}, CD=AB=6 cmCD = AB = 6\text{ cm}.
  • Semidreapta APAP este bisectoarea unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD, prin urmare:
∢DAP=∢BAP=90∘2=45∘\sphericalangle DAP = \sphericalangle BAP = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ADPADP (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ):
∢APD=90∘−∢DAP=90∘−45∘=45∘\sphericalangle APD = 90^\circ - \sphericalangle DAP = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ
  • Triunghiul ADPADP este dreptunghic isoscel, deci:
DP=AD=3 cmDP = AD = 3\text{ cm} AP=AD2=32 cmAP = AD\sqrt{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece P∈DCP \in DC și CD=6 cmCD = 6\text{ cm}, lungimea segmentului PCPC este:
PC=CD−DP=6−3=3 cmPC = CD - DP = 6 - 3 = 3\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic BCPBCP (∢C=90∘\sphericalangle C = 90^\circ), catetele sunt egale (BC=3 cmBC = 3\text{ cm} și PC=3 cmPC = 3\text{ cm}), deci triunghiul BCPBCP este dreptunghic isoscel:
∢BPC=45∘șiBP=BC2=32 cm\sphericalangle BPC = 45^\circ \quad \text{și} \quad BP = BC\sqrt{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Punctele DD, PP și CC sunt coliniare, prin urmare unghiul ∢DPC\sphericalangle DPC este unghi alungit (180∘180^\circ):
∢APB=180∘−(∢APD+∢BPC)=180∘−(45∘+45∘)=180∘−90∘=90∘\sphericalangle APB = 180^\circ - (\sphericalangle APD + \sphericalangle BPC) = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și raza de 2 cm2\text{ cm}, unde ABAB și CDCD sunt diametre perpendiculare. Distanța de la punctul CC la dreapta ADAD este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu diametrele perpendiculare AB și CD

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}
c) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
d) 4 cm4\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul CDCD este diametru al cercului, prin urmare orice punct de pe cerc formează cu extremitățile diametrului un unghi drept.
  • Deoarece AA aparține cercului și CDCD este diametru:
∢CAD=90∘  ⟹  CA⊥AD\sphericalangle CAD = 90^\circ \implies CA \perp AD
  • Dreapta CACA fiind perpendiculară pe dreapta ADAD, distanța de la punctul CC la dreapta ADAD este chiar lungimea segmentului CACA:
d(C,AD)=CAd(C, AD) = CA
  • În triunghiul dreptunghic isoscel AOCAOC (∢AOC=90∘\sphericalangle AOC = 90^\circ, OA=OC=R=2 cmOA = OC = R = 2\text{ cm}), aplicăm teorema lui Pitagora:
CA=OA2+OC2=22+22=4+4=8=22 cmCA = \sqrt{OA^2 + OC^2} = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{4 + 4} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}\text{ cm}

Așadar, d(C,AD)=22 cmd(C, AD) = 2\sqrt{2}\text{ cm}.

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD, cu baza ABCDABCD și VA=AB=4 cmVA = AB = 4\text{ cm}. Aria laterală a piramidei VABCDVABCD este egală cu: (5p)

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 16 cm216\text{ cm}^2
b) 162 cm216\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 32 cm232\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Piramida VABCDVABCD este piramidă patrulateră regulată, având toate muchiile laterale egale:
VA=VB=VC=VD=4 cmVA = VB = VC = VD = 4\text{ cm}
  • Muchia bazei este AB=BC=CD=DA=4 cmAB = BC = CD = DA = 4\text{ cm}.
  • Toate cele patru fețe laterale (VAB,VBC,VCD,VDAVAB, VBC, VCD, VDA) sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 4 cm4\text{ cm}.
  • Calculăm aria unei fețe laterale:
A△VAB=AB234=4234=1634=43 cm2\mathcal{A}_{\triangle VAB} = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4} = \frac{4^2\sqrt{3}}{4} = \frac{16\sqrt{3}}{4} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2
  • Aria laterală este suma ariilor celor patru fețe laterale:
Alaterala˘=4⋅A△VAB=4⋅43=163 cm2\mathcal{A}_{\text{laterală}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle VAB} = 4 \cdot 4\sqrt{3} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În a doua zi a parcurs cu 6 km6\text{ km} mai puțin decât în prima zi, iar în a treia zi 50%50\% din distanța parcursă în primele două zile.

(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de turist în primele două zile să reprezinte 50%50\% din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Știind că turistul a parcurs în a treia zi 9 km9\text{ km}, determină lungimea traseului parcurs în prima zi.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu DD lungimea întregului traseu.
  • Dacă distanța parcursă în primele două zile ar reprezenta 50%50\% din lungimea întregului traseu, atunci distanța din primele două zile ar fi 0,5⋅D0,5 \cdot D.
  • În a treia zi turistul parcurge 50%50\% din distanța parcursă în primele două zile:
50%⋅(50%⋅D)=50100⋅50100⋅D=12⋅12⋅D=14⋅D=25%⋅D50\% \cdot (50\% \cdot D) = \frac{50}{100} \cdot \frac{50}{100} \cdot D = \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} \cdot D = \frac{1}{4} \cdot D = 25\% \cdot D

(1p)

  • Însumând distanțele din cele trei zile, lungimea traseului ar fi:
50%⋅D+25%⋅D=75%⋅D50\% \cdot D + 25\% \cdot D = 75\% \cdot D
  • Deoarece 75%⋅D≠100%⋅D75\% \cdot D \neq 100\% \cdot D, deducem că nu este posibil ca distanța parcursă de turist în primele două zile să reprezinte 50%50\% din lungimea întregului traseu.

(1p)


b)

  • În a treia zi, turistul a parcurs 9 km9\text{ km}, ceea ce reprezintă 50%50\% (jumătatea) din distanța parcursă în primele două zile:
Distanța parcursa˘ ıˆn primele doua˘ zile=2⋅9=18 km\text{Distanța parcursă în primele două zile} = 2 \cdot 9 = 18\text{ km}

(1p)

  • Fie xx distanța parcursă în prima zi (în kilometri).
  • În a doua zi turistul a parcurs cu 6 km6\text{ km} mai puțin decât în prima zi, adică x−6 kmx - 6\text{ km}.
  • Suma distanțelor parcurse în primele două zile este egală cu 18 km18\text{ km}:
x+(x−6)=18x + (x - 6) = 18

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
2x−6=18  ⟹  2x=18+6  ⟹  2x=24  ⟹  x=12 km2x - 6 = 18 \implies 2x = 18 + 6 \implies 2x = 24 \implies x = 12\text{ km}

Lungimea traseului parcurs în prima zi este de 12 km12\text{ km}.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(2x−1)2−(2x−4)(x+2)+(x+3)2E(x) = (2x - 1)^2 - (2x - 4)(x + 2) + (x + 3)^2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=3x2+2x+18E(x) = 3x^2 + 2x + 18, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural A=E(n)+nA = E(n) + n este multiplu de 66, pentru orice număr natural nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):
(2x−1)2=(2x)2−2⋅2x⋅1+12=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = (2x)^2 - 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 - 4x + 1 (2x−4)(x+2)=2(x−2)(x+2)=2(x2−4)=2x2−8(2x - 4)(x + 2) = 2(x - 2)(x + 2) = 2(x^2 - 4) = 2x^2 - 8 (x+3)2=x2+2⋅x⋅3+32=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 2 \cdot x \cdot 3 + 3^2 = x^2 + 6x + 9
  • Înlocuim termenii dezvoltați în expresie:
E(x)=4x2−4x+1−(2x2−8)+(x2+6x+9)E(x) = 4x^2 - 4x + 1 - (2x^2 - 8) + (x^2 + 6x + 9) E(x)=4x2−4x+1−2x2+8+x2+6x+9E(x) = 4x^2 - 4x + 1 - 2x^2 + 8 + x^2 + 6x + 9

(1p)

  • Grupăm și reducem termenii asemenea:
E(x)=(4−2+1)x2+(−4+6)x+(1+8+9)=3x2+2x+18E(x) = (4 - 2 + 1)x^2 + (-4 + 6)x + (1 + 8 + 9) = 3x^2 + 2x + 18

Așadar, E(x)=3x2+2x+18E(x) = 3x^2 + 2x + 18, pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Înlocuim E(n)E(n) în relația lui AA:
A=E(n)+n=3n2+2n+18+n=3n2+3n+18A = E(n) + n = 3n^2 + 2n + 18 + n = 3n^2 + 3n + 18

(1p)

  • Dăm factor comun pe 33:
A=3(n2+n+6)=3[n(n+1)+6]A = 3(n^2 + n + 6) = 3[n(n + 1) + 6]

(1p)

  • Numărul n(n+1)n(n + 1) reprezintă produsul a două numere naturale consecutive, deci este întotdeauna număr par.
  • Suma n(n+1)+6n(n + 1) + 6 este suma a două numere pare, deci este un număr par (divizibil cu 22):
n(n+1)+6=2k,k∈Nn(n + 1) + 6 = 2k, \quad k \in \mathbb{N}
  • Înlocuind, obținem:
A=3⋅2k=6kA = 3 \cdot 2k = 6k

Deci numărul natural AA este multiplu de 66, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Arată că f(3)−f(−3)=6f(3) - f(-3) = 6.
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy, determină distanța de la punctul C(−2,0)C(-2, 0) la reprezentarea grafică a funcției ff.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=3x = 3:
f(3)=3−2=1f(3) = 3 - 2 = 1
  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=−3x = -3:
f(−3)=−3−2=−5f(-3) = -3 - 2 = -5

(1p)

  • Efectuăm diferența:
f(3)−f(−3)=1−(−5)=1+5=6f(3) - f(-3) = 1 - (-5) = 1 + 5 = 6

(1p)


b)

  • Determinăm punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele de coordonate OxOx și OyOy:
    • Cu axa OxOx: f(x)=0  ⟹  x−2=0  ⟹  x=2f(x) = 0 \implies x - 2 = 0 \implies x = 2, deci obținem punctul A(2,0)A(2, 0).
    • Cu axa OyOy: f(0)=0−2=−2f(0) = 0 - 2 = -2, deci obținem punctul B(0,−2)B(0, -2).

Reprezentarea grafică a funcției ff este dreapta ABAB.

(1p)

Reprezentarea grafică a funcției f și distanța de la punctul C

  • Punctul C(−2,0)C(-2, 0) se află pe axa OxOx.
  • În triunghiul ABCABC:
    • Lungimea segmentului ACAC pe axa OxOx este:
AC=∣xA−xC∣=∣2−(−2)∣=4AC = |x_A - x_C| = |2 - (-2)| = 4
  • Segmentul OBOB este pe axa OyOy, deci OB⊥ACOB \perp AC, cu OB=∣yB∣=∣−2∣=2OB = |y_B| = |-2| = 2.
  • Aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=AC⋅OB2=4⋅22=4\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot OB}{2} = \frac{4 \cdot 2}{2} = 4

(1p)

  • Lungimea segmentului ABAB din triunghiul dreptunghic OABOAB (OA=2,OB=2OA = 2, OB = 2):
AB=OA2+OB2=22+22=8=22AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}
  • Distanța de la punctul CC la dreapta ABAB se exprimă folosind aria triunghiului ABCABC:
A△ABC=AB⋅d(C,AB)2  ⟹  4=22⋅d(C,AB)2=2⋅d(C,AB)\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} \implies 4 = \frac{2\sqrt{2} \cdot d(C, AB)}{2} = \sqrt{2} \cdot d(C, AB)
  • Obținem:
d(C,AB)=42=422=22d(C, AB) = \frac{4}{\sqrt{2}} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}

(Observație geometrică: triunghiul ABCABC are laturile AC=4AC = 4 și AB=BC=22AB = BC = 2\sqrt{2}; deoarece AB2+BC2=8+8=16=AC2AB^2 + BC^2 = 8 + 8 = 16 = AC^2, triunghiul este dreptunghic în BB, deci distanța căutată este chiar lungimea catetei BC=22BC = 2\sqrt{2}.)

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=3 cmAB = 3\text{ cm} și înălțimea ADAD, unde punctul DD se află pe latura BCBC. Punctul MM aparține laturii ABAB, astfel încât AM=1 cmAM = 1\text{ cm}. Paralela prin punctul MM la dreapta ACAC intersectează dreapta ADAD în punctul QQ și dreapta BCBC în punctul PP.

Triunghiul echilateral ABC cu paralela MP

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului BMPBMP este egal cu 6 cm6\text{ cm}.
(3p) b) Determină lungimea segmentului PQPQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Punctul MM aparține segmentului ABAB, iar AB=3 cmAB = 3\text{ cm} și AM=1 cmAM = 1\text{ cm}:
BM=AB−AM=3−1=2 cmBM = AB - AM = 3 - 1 = 2\text{ cm}
  • Deoarece MP∥ACMP \parallel AC, triunghiul BMPBMP este asemenea cu triunghiul BACBAC:
△BMP∼△BAC\triangle BMP \sim \triangle BAC
  • Triunghiul ABCABC fiind echilateral, unghiul ∢B=60∘\sphericalangle B = 60^\circ, deci și triunghiul BMPBMP este triunghi echilateral cu latura BM=2 cmBM = 2\text{ cm}:
BM=MP=BP=2 cmBM = MP = BP = 2\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul triunghiului BMPBMP este:
P△BMP=3⋅BM=3⋅2=6 cm\mathcal{P}_{\triangle BMP} = 3 \cdot BM = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}

(1p)


b)

  • În triunghiul echilateral ABCABC, înălțimea ADAD este și mediană (AD⊥BCAD \perp BC, cu D∈BCD \in BC):
BD=BC2=32=1,5 cmBD = \frac{BC}{2} = \frac{3}{2} = 1,5\text{ cm}

(1p)

Rezolvare Exercițiul 4 — Determinarea segmentului PQ

  • Punctul DD aparține segmentului BPBP, deoarece BD=1,5 cm<BP=2 cmBD = 1,5\text{ cm} < BP = 2\text{ cm}.
  • Lungimea segmentului DPDP este:
DP=BP−BD=2−1,5=0,5 cmDP = BP - BD = 2 - 1,5 = 0,5\text{ cm}
  • Deoarece AD⊥BCAD \perp BC și Q∈ADQ \in AD, avem QD⊥BCQD \perp BC, deci triunghiul DPQDPQ este dreptunghic în DD (∢QDP=90∘\sphericalangle QDP = 90^\circ).
  • Dreapta MP∥ACMP \parallel AC, deci unghiurile corespondente sunt congruente:
∢QPD=∢MPB=∢ACB=60∘\sphericalangle QPD = \sphericalangle MPB = \sphericalangle ACB = 60^\circ
  • În triunghiul dreptunghic DPQDPQ:
∢PQD=90∘−∢QPD=90∘−60∘=30∘\sphericalangle PQD = 90^\circ - \sphericalangle QPD = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(1p)

  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta DPDP opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza PQPQ:
DP=PQ2  ⟹  PQ=2⋅DPDP = \frac{PQ}{2} \implies PQ = 2 \cdot DP
  • Înlocuim DP=0,5 cmDP = 0,5\text{ cm}:
PQ=2⋅0,5=1 cmPQ = 2 \cdot 0,5 = 1\text{ cm}

(1p)


5. Se consideră trapezul isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, măsura unghiului ADCADC este egală cu 120∘120^\circ și AD=DC=6 cmAD = DC = 6\text{ cm}. Dreapta MPMP este mediatoarea segmentului BCBC, unde punctul MM aparține dreptei ABAB și punctul PP aparține dreptei BCBC.

Trapezul isoscel ABCD cu mediatoarea MP

(2p) a) Arată că AB=12 cmAB = 12\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreptele DMDM și MPMP sunt perpendiculare.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În trapezul isoscel ABCDABCD, AB∥CDAB \parallel CD, deci unghiurile interne de aceeași parte a secantei sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle DAB = 180^\circ - \sphericalangle ADC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Deoarece trapezul este isoscel, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∢ABC=∢DAB=60∘șiBC=AD=6 cm\sphericalangle ABC = \sphericalangle DAB = 60^\circ \quad \text{și} \quad BC = AD = 6\text{ cm}
  • Ducem înălțimile trapezului DE⊥ABDE \perp AB (E∈ABE \in AB) și CF⊥ABCF \perp AB (F∈ABF \in AB).

Rezolvare Exercițiul 5 — Demonstrația perpendicularității DM pe MP

  • În triunghiul dreptunghic ADEADE (∢AED=90∘\sphericalangle AED = 90^\circ, ∢A=60∘\sphericalangle A = 60^\circ):
∢ADE=30∘  ⟹  AE=AD2=62=3 cm\sphericalangle ADE = 30^\circ \implies AE = \frac{AD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Analog, în triunghiul dreptunghic BCFBCF:
BF=BC2=62=3 cmBF = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)

  • Patrulaterul CDEFCDEF are toate unghiurile drepte, fiind un dreptunghi, deci:
EF=CD=6 cmEF = CD = 6\text{ cm}
  • Baza mare ABAB este:
AB=AE+EF+FB=3+6+3=12 cmAB = AE + EF + FB = 3 + 6 + 3 = 12\text{ cm}

(1p)


b)

  • Punctul PP este mijlocul segmentului BCBC (fiind pe mediatoarea acestuia), deci:
BP=PC=BC2=62=3 cmBP = PC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Dreapta MPMP este mediatoarea segmentului BCBC, deci MP⊥BCMP \perp BC, ceea ce înseamnă că triunghiul MBPMBP este dreptunghic în PP (∢MPB=90∘\sphericalangle MPB = 90^\circ).
  • Cum ∢MBP=60∘\sphericalangle MBP = 60^\circ, măsura unghiului ∢BMP\sphericalangle BMP este:
∢BMP=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BMP = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ în triunghiul dreptunghic MBPMBP, cateta BPBP opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza BMBM:
BP=BM2  ⟹  BM=2⋅BP=2⋅3=6 cmBP = \frac{BM}{2} \implies BM = 2 \cdot BP = 2 \cdot 3 = 6\text{ cm}

(1p)

  • Deoarece AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BM=6 cmBM = 6\text{ cm}, punctul MM este mijlocul segmentului ABAB:
AM=AB−BM=12−6=6 cmAM = AB - BM = 12 - 6 = 6\text{ cm}
  • În triunghiul AMDAMD, avem AM=6 cmAM = 6\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și ∢DAM=60∘\sphericalangle DAM = 60^\circ. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este triunghi echilateral, deci:
△AMD este echilateral  ⟹  ∢AMD=60∘\triangle AMD \text{ este echilateral} \implies \sphericalangle AMD = 60^\circ

(1p)

  • Punctele AA, MM și BB sunt coliniare în această ordine, deci unghiul ∢AMB\sphericalangle AMB este alungit (180∘180^\circ):
∢AMD+∢DMP+∢BMP=180∘\sphericalangle AMD + \sphericalangle DMP + \sphericalangle BMP = 180^\circ
  • Înlocuim măsurile unghiurilor cunoscute:
60∘+∢DMP+30∘=180∘  ⟹  ∢DMP=180∘−90∘=90∘60^\circ + \sphericalangle DMP + 30^\circ = 180^\circ \implies \sphericalangle DMP = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ
  • Deoarece ∢DMP=90∘\sphericalangle DMP = 90^\circ, rezultă că:
DM⊥MPDM \perp MP

(1p)


6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=62 cmAB = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 4322 cm3432\sqrt{2}\text{ cm}^3.
(3p) b) Determină distanța de la punctul OO la planul (BDD′)(BDD'), unde OO este punctul de intersecție a dreptelor AD′AD' și A′DA'D.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Volumul unui cub de latură ll este dat de formula:
V=l3\mathcal{V} = l^3

(1p)

  • Înlocuim l=AB=62 cml = AB = 6\sqrt{2}\text{ cm}:
V=(62)3=63⋅(2)3=216⋅22=4322 cm3\mathcal{V} = (6\sqrt{2})^3 = 6^3 \cdot (\sqrt{2})^3 = 216 \cdot 2\sqrt{2} = 432\sqrt{2}\text{ cm}^3

Așadar, volumul cubului este egal cu 4322 cm3432\sqrt{2}\text{ cm}^3.

(1p)


b)

  • Fie {Q}=AC∩BD\{Q\} = AC \cap BD, punctul de intersecție a diagonalelor bazei pătratice ABCDABCD.
  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
AQ⊥BDșiAQ=AC2=l22=62⋅22=122=6 cmAQ \perp BD \quad \text{și} \quad AQ = \frac{AC}{2} = \frac{l\sqrt{2}}{2} = \frac{6\sqrt{2} \cdot \sqrt{2}}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Muchia laterală DD′DD' este perpendiculară pe planul bazei: DD′⊥(ABCD)DD' \perp (ABCD).
  • Cum AQ⊂(ABCD)AQ \subset (ABCD), rezultă AQ⊥DD′AQ \perp DD'.
  • Deoarece AQ⊥BDAQ \perp BD, AQ⊥DD′AQ \perp DD' și BD∩DD′={D}BD \cap DD' = \{D\}, deducem că:
AQ⊥(BDD′)AQ \perp (BDD')

(1p)

Rezolvare Exercițiul 6 — Distanța de la O la planul (BDD')

  • Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor feței pătratice ADD′A′ADD'A', deci OO este mijlocul segmentului AD′AD'.
  • Fie MM mijlocul segmentului D′QD'Q.
  • În triunghiul AD′QAD'Q:
    • OO este mijlocul laturii AD′AD'
    • MM este mijlocul laturii D′QD'Q
    • Prin urmare, OMOM este linie mijlocie în triunghiul AD′QAD'Q, de unde rezultă:
OM∥AQșiOM=AQ2OM \parallel AQ \quad \text{și} \quad OM = \frac{AQ}{2}

(1p)

  • Deoarece AQ⊥(BDD′)AQ \perp (BDD') și OM∥AQOM \parallel AQ, rezultă:
OM⊥(BDD′)OM \perp (BDD')
  • Cum punctul MM aparține segmentului D′Q⊂(BDD′)D'Q \subset (BDD'), segmentul OMOM reprezintă perpendiculara din punctul OO pe planul (BDD′)(BDD'), deci distanța de la OO la planul (BDD′)(BDD') este chiar lungimea segmentului OMOM:
d(O,(BDD′))=OM=AQ2=62=3 cmd(O, (BDD')) = OM = \frac{AQ}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)