Conform ordinii efectuării operațiilor, se efectuează mai întâi înmulțirea și apoi scăderea:
5⋅9=45
50−45=5
Răspuns: 5
(5 puncte)
Exercițiul 2
Cinci caiete de același fel costă 20 de lei. Trei astfel de caiete costă … lei.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aflăm mai întâi prețul unui singur caiet prin împărțire:
20:5=4 lei
Calculăm prețul pentru trei caiete:
3⋅4=12 lei
Metodă alternativă (regula de trei simplă):
Dacă 5 caiete costă 20 lei, atunci 3 caiete vor costa x lei. Mărimile fiind direct proporționale, avem:
x=53⋅20=560=12 lei
Răspuns: 12
(5 puncte)
Exercițiul 3
Cel mai mic număr natural de două cifre, divizibil cu 3 este … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele naturale de două cifre încep de la 10:
10 are suma cifrelor 1+0=1, nedivizibil cu 3.
11 are suma cifrelor 1+1=2, nedivizibil cu 3.
12 are suma cifrelor 1+2=3, care este divizibil cu 3 (12=3⋅4).
Așadar, cel mai mic număr natural de două cifre divizibil cu 3 este 12.
Răspuns: 12
(5 puncte)
Exercițiul 4
Bisectoarea unui unghi drept formează cu una din laturile unghiului un unghi cu măsura de … ∘.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un unghi drept are prin definiție măsura de 90∘.
Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea în vârful unghiului care împarte unghiul în două unghiuri adiacente congruente.
Măsura fiecăruia dintre cele două unghiuri formate este:
290∘=45∘
Răspuns: 45
(5 puncte)
Exercițiul 5
În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH cu latura de 30 cm. Lungimea segmentului EG este egală cu … cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul EG reprezintă diagonala feței superioare a cubului, fața EFGH.
Fața EFGH este un pătrat cu latura l=30 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel EFG (m(∠EFG)=90∘):
EG2=EF2+FG2=302+302=2⋅302
EG=2⋅302=302 cm
Răspuns: 302
(5 puncte)
Exercițiul 6
Într-o școală, în clasele de gimnaziu, învață 600 de elevi. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor din acea școală.
Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasa a VIII-a care învață la această școală este egal cu … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Suma procentelor corespunzătoare tuturor claselor este egală cu 100%:
Numărul total de elevi din școală este 600. Calculăm numărul de elevi din clasa a VIII-a:
10020⋅600=20⋅6=120 elevi
Răspuns: 120
(5 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
Exercițiul 1
Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCD cu AB∥CD și AB>CD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru a desena corect trapezul isoscel ABCD:
Se trasează baza mare AB, orizontală, de o lungime mai mare.
Se trasează baza mică CD, paralelă cu AB (CD∥AB), mai scurtă decât AB (AB>CD), simetrică față de mediatoarea comună a celor două baze.
Se unesc vârfurile pentru a forma laturile neparalele congruente AD și BC (AD=BC).
Se notează corect vârfurile A,B,C,D în ordine ciclică.
(4 puncte pentru desenarea trapezului isoscel) (1 punct pentru notarea corectă a trapezului ABCD cu AB∥CD și AB>CD)
Exercițiul 2
Numerele naturale a și b sunt direct proporționale cu 2 și 6, iar numerele naturale b și c sunt invers proporționale cu 5 și 3. Determinați numerele naturale a, b și c, știind că a⋅b⋅c=960.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din faptul că a și b sunt direct proporționale cu 2 și 6, scriem șirul de rapoarte egale:
2a=6b⟹b=26a=3a
Din faptul că b și c sunt invers proporționale cu 5 și 3, produsele sunt egale:
5⋅b=3⋅c⟹c=35b
Înlocuim b=3a în relația pentru c:
c=35(3a)=5a
Avem așadar b=3a și c=5a. Înlocuim aceste expresii în relația produsului dat:
a⋅b⋅c=960
a⋅(3a)⋅(5a)=960
15a3=960
a3=15960=64
Deoarece a∈N, obținem:
a=364=4
(3 puncte)
Calculăm acum numerele b și c:
b=3⋅4=12
c=5⋅4=20
Verificare: a⋅b⋅c=4⋅12⋅20=48⋅20=960. Toate numerele găsite sunt naturale.
Răspuns: a=4, b=12, c=20.
(2 puncte)
Exercițiul 3
Într-o săptămână, la un muzeu, s-au vândut 300 de bilete de intrare, dintre care 60% au fost pentru copii și restul pentru adulți. Știind că biletul pentru un adult costă 20 de lei și biletul pentru un copil costă jumătate din prețul biletului pentru un adult, calculați suma încasată de acest muzeu, în acea săptămână, din vânzarea biletelor de intrare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm numărul de bilete vândute pentru copii:
10060⋅300=60⋅3=180 bilete pentru copii
Aflăm numărul de bilete vândute pentru adulți:
300−180=120 bilete pentru adulți
(2 puncte)
Determinăm prețul unui bilet:
Biletul pentru un adult costă 20 lei.
Biletul pentru un copil costă jumătate din prețul biletului de adult:
20:2=10 lei
Calculăm sumele încasate din fiecare categorie:
Din vânzarea biletelor pentru copii:
180⋅10=1800 lei
Din vânzarea biletelor pentru adulți:
120⋅20=2400 lei
Suma totală încasată de muzeu în acea săptămână este:
1800+2400=4200 lei
Răspuns: 4200 lei.
(3 puncte)
Exercițiul 4
Se consideră numerele reale:
x=(7515+10818+36333)⋅53
și
y=2(11−3)(32+3)(11+3)(32−3)
a) Arătați că x=45.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorii de sub radicali pentru fiecare numitor:
75=25⋅3=53
108=36⋅3=63
363=121⋅3=113
Simplificăm fiecare fracție din paranteză:
7515=5315=33
10818=6318=33
36333=11333=33
Adunăm fracțiile obținute:
7515+10818+36333=33+33+33=39
(3 puncte)
Calculăm valoarea numărului x:
x=39⋅53=9⋅5=45
(2 puncte)
b) Știind că numărul x reprezintă p% din numărul y, determinați numărul natural p.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Grupăm convenabil factorii expresiei y, folosind formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
y=2⋅[(11−3)(11+3)]⋅[(32+3)(32−3)]
Calculăm fiecare paranteză dreaptă:
(11−3)(11+3)=(11)2−32=11−9=2
(32+3)(32−3)=(32)2−(3)2=(9⋅2)−3=18−3=15
Calculăm valoarea numărului y:
y=2⋅2⋅15=60
(3 puncte)
Conform enunțului, x reprezintă p% din y:
100p⋅y=x
Înlocuim x=45 și y=60:
100p⋅60=45
53p=45
3p=45⋅5=225
p=3225=75
Numărul natural cerut este p=75.
(2 puncte)
Exercițiul 5
Se consideră expresia:
E(x)=(3x+5)2−9(x+1)2−12(x+1)
unde x este număr real. Arătați că:
(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)=0
pentru orice număr real x.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dezvoltăm termenii expresiei E(x) folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2:
(3x+5)2=9x2+30x+25
(x+1)2=x2+2x+1⟹9(x+1)2=9x2+18x+9
12(x+1)=12x+12
Substituim în expresie și eliminăm parantezele, având grijă la semnele minus:
E(x)=(9x2+30x+25)−(9x2+18x+9)−(12x+12)
E(x)=9x2+30x+25−9x2−18x−9−12x−12
Reducem termenii asemenea:
Coeficientul lui x2: 9−9=0
Coeficientul lui x: 30−18−12=0
Termenul liber: 25−9−12=25−21=4
Obținem:
E(x)=4
pentru orice număr real x.
(3 puncte)
Observăm că 4=22. Prin urmare:
E(x)−22=4−4=0
Produsul din enunț conține factorul (E(x)−22):
(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)
Deoarece unul dintre factorii produsului este nul ((E(x)−22)=0), rezultă că întregul produs este egal cu 0:
(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)=0
pentru orice număr real x.
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
Problema 1
În Figura 2 este reprezentat un romb ABCD cu AB=12 cm, m(∠BAD)=45∘ și pătratul BCMN situat în exteriorul rombului ABCD.
a) Arătați că perimetrul pătratului BCMN este egal cu 48 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Patrulaterul ABCD este romb, deci toate laturile sale sunt egale:
BC=AB=12 cm
(3 puncte)
Patrulaterul BCMN este pătrat de latură BC=12 cm. Perimetrul pătratului este de patru ori lungimea laturii:
PBCMN=4⋅BC=4⋅12=48 cm
(2 puncte)
b) Demonstrați că dreptele AM și DC sunt paralele.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În rombul ABCD, unghiurile opuse sunt congruente:
m(∠BCD)=m(∠BAD)=45∘
În pătratul BCMN, diagonala BM este bisectoarea unghiului drept ∠NBC, prin urmare:
m(∠CBM)=45∘
Observăm că unghiurile ∠CBM și ∠BCD au aceeași măsură:
∠CBM≡∠BCD(45∘)
Cum unghiurile ∠CBM și ∠BCD sunt unghiuri alterne interne formate de dreptele BM și DC tăiate de secanta BC, obținem:
BM∥DC
(3 puncte)
Pe de altă parte, din definiția rombului ABCD, laturile opuse sunt paralele:
AB∥DC
Conform axiomei paralelelor a lui Euclid, printr-un punct exterior unei drepte trece o unică paralelă la acea dreaptă. Deoarece atât dreapta AB, cât și dreapta BM trec prin punctul B și sunt paralele cu dreapta DC, rezultă că semidreptele BA și BM sunt în prelungire, adică punctele A, B și M sunt coliniare.
Dreapta determinată de punctele A și M coincide așadar cu dreapta BM, deci:
AM∥DC
(2 puncte)
c) Arătați că aria triunghiului ANC este egală cu 72(2+1) cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie {O}=BM∩NC punctul de intersecție a diagonalelor pătratului BCMN.
Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
BO⊥NCșiBO=OC=ON=OM=2NC
Diagonala pătratului de latură 12 cm are lungimea:
NC=BC2=122 cm
Rezultă:
BO=2122=62 cm
Deoarece la subpunctul anterior am arătat că punctele A,B,M sunt coliniare, punctul O (care aparține dreptei BM) este situat pe dreapta AM.
Cum BO⊥NC, rezultă direct că dreapta AO este perpendiculară pe NC:
AO⊥NC
Așadar, în triunghiul ANC, segmentul AO este înălțimea corespunzătoare bazei NC.
(2 puncte)
Punctul B se află pe segmentul AO, prin urmare:
AO=AB+BO=12+62 cm
Aria triunghiului ANC este jumătatea produsului dintre bază și înălțime:
În Figura 3 este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=30 cm, BC=40 cm și MD⊥(ABC) astfel încât MD=24 cm. Punctele E și F sunt situate pe segmentul AB astfel încât AE=EF=FB și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 1200 cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Patrulaterul ABCD este dreptunghi, deci aria sa este dată de produsul dintre lungime și lățime:
AABCD=AB⋅BC
(3 puncte)
Înlocuim valorile date în ipoteză:
AABCD=30⋅40=1200 cm2
(2 puncte)
b) Demonstrați că dreapta OF este paralelă cu planul (MDE).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele E și F împart segmentul AB în trei părți egale:
AE=EF=FB=3AB=330=10 cm
Lungimea segmentului BE este:
BE=EF+FB=10+10=20 cm
Raportul segmentelor pe dreapta AB este:
BEBF=2010=21
În dreptunghiul ABCD, diagonalele AC și BD au lungimi egale și se înjumătățesc în punctul lor de intersecție O. Astfel, O este mijlocul diagonalei BD:
BO=OD=2BD⟹BDBO=21
(3 puncte)
În triunghiul BDE, punctele F∈BE și O∈BD determină rapoarte egale pe cele două laturi:
BEBF=BDBO=21
Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul BDE, rezultă că:
OF∥DE
Dreapta DE este inclusă în planul (MDE) (DE⊂(MDE)), iar dreapta OF nu este inclusă în planul (MDE) (OF⊂(MDE)). Deducem că dreapta OF este paralelă cu planul (MDE):
OF∥(MDE)
(2 puncte)
c) Arătați că distanța de la punctul M la dreapta AC este egală cu 242 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Construim perpendiculara din D pe dreapta AC: fie DN⊥AC, cu N∈AC.
Verificăm condițiile teoremei celor trei perpendiculare (T3P):
MD⊥(ABC) (din ipoteză);
DN⊥AC, cu DN,AC⊂(ABC) și N∈AC.
Conform teoremei celor trei perpendiculare, rezultă:
MN⊥AC
Prin urmare, distanța de la punctul M la dreapta AC este lungimea segmentului MN:
d(M,AC)=MN
(2 puncte)
În triunghiul dreptunghic ADC (m(∠ADC)=90∘):
Catetele sunt AD=BC=40 cm și DC=AB=30 cm.
Calculăm lungimea ipotenuzei AC cu teorema lui Pitagora:
AC=AD2+DC2=402+302=1600+900=2500=50 cm
Segmentul DN este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ADC:
DN=ACAD⋅DC=5040⋅30=501200=24 cm
Deoarece MD⊥(ABC) și DN⊂(ABC), rezultă MD⊥DN.
Triunghiul MDN este dreptunghic în D (m(∠MDN)=90∘).
Catetele sale sunt egale:
MD=24 cmșiDN=24 cm
Așadar, triunghiul MDN este dreptunghic isoscel.
Aplicând teorema lui Pitagora în △MDN:
MN=MD2+DN2=242+242=242 cm
Distanța de la punctul M la dreapta AC este d(M,AC)=242 cm.