BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 40

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 40

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.

Exercițiul 1

Rezultatul calculului 50−5⋅950 - 5 \cdot 9 este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii efectuării operațiilor, se efectuează mai întâi înmulțirea și apoi scăderea:

5⋅9=455 \cdot 9 = 45

50−45=550 - 45 = 5

Răspuns: 55

(5 puncte)


Exercițiul 2

Cinci caiete de același fel costă 2020 de lei. Trei astfel de caiete costă … lei.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aflăm mai întâi prețul unui singur caiet prin împărțire:

20:5=4 lei20 : 5 = 4\text{ lei}

Calculăm prețul pentru trei caiete:

3⋅4=12 lei3 \cdot 4 = 12\text{ lei}

Metodă alternativă (regula de trei simplă):

Dacă 5 caiete5\text{ caiete} costă 20 lei20\text{ lei}, atunci 3 caiete3\text{ caiete} vor costa x leix\text{ lei}. Mărimile fiind direct proporționale, avem:

x=3⋅205=605=12 leix = \frac{3 \cdot 20}{5} = \frac{60}{5} = 12\text{ lei}

Răspuns: 1212

(5 puncte)


Exercițiul 3

Cel mai mic număr natural de două cifre, divizibil cu 33 este … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele naturale de două cifre încep de la 1010:

  • 1010 are suma cifrelor 1+0=11 + 0 = 1, nedivizibil cu 33.
  • 1111 are suma cifrelor 1+1=21 + 1 = 2, nedivizibil cu 33.
  • 1212 are suma cifrelor 1+2=31 + 2 = 3, care este divizibil cu 33 (12=3⋅412 = 3 \cdot 4).

Așadar, cel mai mic număr natural de două cifre divizibil cu 33 este 1212.

Răspuns: 1212

(5 puncte)


Exercițiul 4

Bisectoarea unui unghi drept formează cu una din laturile unghiului un unghi cu măsura de … ∘^\circ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un unghi drept are prin definiție măsura de 90∘90^\circ.

Bisectoarea unui unghi este semidreapta cu originea în vârful unghiului care împarte unghiul în două unghiuri adiacente congruente. Măsura fiecăruia dintre cele două unghiuri formate este:

90∘2=45∘\frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Răspuns: 4545

(5 puncte)


Exercițiul 5

În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH cu latura de 30 cm30\text{ cm}. Lungimea segmentului EGEG este egală cu … cm\text{cm}.

Cub ABCDEFGH

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul EGEG reprezintă diagonala feței superioare a cubului, fața EFGHEFGH.

Fața EFGHEFGH este un pătrat cu latura l=30 cml = 30\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel EFGEFG (m(∠EFG)=90∘m(\angle EFG) = 90^\circ):

EG2=EF2+FG2=302+302=2⋅302EG^2 = EF^2 + FG^2 = 30^2 + 30^2 = 2 \cdot 30^2

EG=2⋅302=302 cmEG = \sqrt{2 \cdot 30^2} = 30\sqrt{2}\text{ cm}

Răspuns: 30230\sqrt{2}

(5 puncte)


Exercițiul 6

Într-o școală, în clasele de gimnaziu, învață 600600 de elevi. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor din acea școală.

Diagramă repartiție procentuală elevi

Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasa a VIII-a care învață la această școală este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Suma procentelor corespunzătoare tuturor claselor este egală cu 100%100\%:

pclasa V+pclasa VI+pclasa VII+pclasa VIII=100%p_{\text{clasa V}} + p_{\text{clasa VI}} + p_{\text{clasa VII}} + p_{\text{clasa VIII}} = 100\%

Înlocuim valorile cunoscute din diagramă:

30%+25%+25%+pclasa VIII=100%30\% + 25\% + 25\% + p_{\text{clasa VIII}} = 100\%

80%+pclasa VIII=100%80\% + p_{\text{clasa VIII}} = 100\%

pclasa VIII=100%−80%=20%p_{\text{clasa VIII}} = 100\% - 80\% = 20\%

Numărul total de elevi din școală este 600600. Calculăm numărul de elevi din clasa a VIII-a:

20100⋅600=20⋅6=120 elevi\frac{20}{100} \cdot 600 = 20 \cdot 6 = 120\text{ elevi}

Răspuns: 120120

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.

Exercițiul 1

Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD și AB>CDAB > CD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a desena corect trapezul isoscel ABCDABCD:

  1. Se trasează baza mare ABAB, orizontală, de o lungime mai mare.
  2. Se trasează baza mică CDCD, paralelă cu ABAB (CD∥ABCD \parallel AB), mai scurtă decât ABAB (AB>CDAB > CD), simetrică față de mediatoarea comună a celor două baze.
  3. Se unesc vârfurile pentru a forma laturile neparalele congruente ADAD și BCBC (AD=BCAD = BC).
  4. Se notează corect vârfurile A,B,C,DA, B, C, D în ordine ciclică.

(4 puncte pentru desenarea trapezului isoscel)
(1 punct pentru notarea corectă a trapezului ABCD cu AB∥CDAB \parallel CD și AB>CDAB > CD)


Exercițiul 2

Numerele naturale aa și bb sunt direct proporționale cu 22 și 66, iar numerele naturale bb și cc sunt invers proporționale cu 55 și 33. Determinați numerele naturale aa, bb și cc, știind că a⋅b⋅c=960a \cdot b \cdot c = 960.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din faptul că aa și bb sunt direct proporționale cu 22 și 66, scriem șirul de rapoarte egale:

a2=b6  ⟹  b=6a2=3a\frac{a}{2} = \frac{b}{6} \implies b = \frac{6a}{2} = 3a

Din faptul că bb și cc sunt invers proporționale cu 55 și 33, produsele sunt egale:

5⋅b=3⋅c  ⟹  c=5b35 \cdot b = 3 \cdot c \implies c = \frac{5b}{3}

Înlocuim b=3ab = 3a în relația pentru cc:

c=5(3a)3=5ac = \frac{5(3a)}{3} = 5a

Avem așadar b=3ab = 3a și c=5ac = 5a. Înlocuim aceste expresii în relația produsului dat:

a⋅b⋅c=960a \cdot b \cdot c = 960

a⋅(3a)⋅(5a)=960a \cdot (3a) \cdot (5a) = 960

15a3=96015a^3 = 960

a3=96015=64a^3 = \frac{960}{15} = 64

Deoarece a∈Na \in \mathbb{N}, obținem:

a=643=4a = \sqrt[3]{64} = 4

(3 puncte)

Calculăm acum numerele bb și cc:

b=3⋅4=12b = 3 \cdot 4 = 12

c=5⋅4=20c = 5 \cdot 4 = 20

Verificare: a⋅b⋅c=4⋅12⋅20=48⋅20=960a \cdot b \cdot c = 4 \cdot 12 \cdot 20 = 48 \cdot 20 = 960. Toate numerele găsite sunt naturale.

Răspuns: a=4a = 4, b=12b = 12, c=20c = 20.

(2 puncte)


Exercițiul 3

Într-o săptămână, la un muzeu, s-au vândut 300300 de bilete de intrare, dintre care 60%60\% au fost pentru copii și restul pentru adulți. Știind că biletul pentru un adult costă 2020 de lei și biletul pentru un copil costă jumătate din prețul biletului pentru un adult, calculați suma încasată de acest muzeu, în acea săptămână, din vânzarea biletelor de intrare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm numărul de bilete vândute pentru copii:

60100⋅300=60⋅3=180 bilete pentru copii\frac{60}{100} \cdot 300 = 60 \cdot 3 = 180\text{ bilete pentru copii}

Aflăm numărul de bilete vândute pentru adulți:

300−180=120 bilete pentru adulți300 - 180 = 120\text{ bilete pentru adulți}

(2 puncte)

Determinăm prețul unui bilet:

  • Biletul pentru un adult costă 20 lei20\text{ lei}.
  • Biletul pentru un copil costă jumătate din prețul biletului de adult:

20:2=10 lei20 : 2 = 10\text{ lei}

Calculăm sumele încasate din fiecare categorie:

  • Din vânzarea biletelor pentru copii:

180⋅10=1800 lei180 \cdot 10 = 1800\text{ lei}

  • Din vânzarea biletelor pentru adulți:

120⋅20=2400 lei120 \cdot 20 = 2400\text{ lei}

Suma totală încasată de muzeu în acea săptămână este:

1800+2400=4200 lei1800 + 2400 = 4200\text{ lei}

Răspuns: 4200 lei4200\text{ lei}.

(3 puncte)


Exercițiul 4

Se consideră numerele reale:

x=(1575+18108+33363)⋅53x = \left(\frac{15}{\sqrt{75}} + \frac{18}{\sqrt{108}} + \frac{33}{\sqrt{363}}\right) \cdot 5\sqrt{3}

și

y=2(11−3)(32+3)(11+3)(32−3)y = 2(\sqrt{11} - 3)(3\sqrt{2} + \sqrt{3})(\sqrt{11} + 3)(3\sqrt{2} - \sqrt{3})

a) Arătați că x=45x = 45.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radicali pentru fiecare numitor:

75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

108=36⋅3=63\sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3}

363=121⋅3=113\sqrt{363} = \sqrt{121 \cdot 3} = 11\sqrt{3}

Simplificăm fiecare fracție din paranteză:

1575=1553=33\frac{15}{\sqrt{75}} = \frac{15}{5\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}}

18108=1863=33\frac{18}{\sqrt{108}} = \frac{18}{6\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}}

33363=33113=33\frac{33}{\sqrt{363}} = \frac{33}{11\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}}

Adunăm fracțiile obținute:

1575+18108+33363=33+33+33=93\frac{15}{\sqrt{75}} + \frac{18}{\sqrt{108}} + \frac{33}{\sqrt{363}} = \frac{3}{\sqrt{3}} + \frac{3}{\sqrt{3}} + \frac{3}{\sqrt{3}} = \frac{9}{\sqrt{3}}

(3 puncte)

Calculăm valoarea numărului xx:

x=93⋅53=9⋅5=45x = \frac{9}{\sqrt{3}} \cdot 5\sqrt{3} = 9 \cdot 5 = 45

(2 puncte)

b) Știind că numărul xx reprezintă p%p\% din numărul yy, determinați numărul natural pp.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Grupăm convenabil factorii expresiei yy, folosind formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:

y=2⋅[(11−3)(11+3)]⋅[(32+3)(32−3)]y = 2 \cdot [(\sqrt{11} - 3)(\sqrt{11} + 3)] \cdot [(3\sqrt{2} + \sqrt{3})(3\sqrt{2} - \sqrt{3})]

Calculăm fiecare paranteză dreaptă:

(11−3)(11+3)=(11)2−32=11−9=2(\sqrt{11} - 3)(\sqrt{11} + 3) = (\sqrt{11})^2 - 3^2 = 11 - 9 = 2

(32+3)(32−3)=(32)2−(3)2=(9⋅2)−3=18−3=15(3\sqrt{2} + \sqrt{3})(3\sqrt{2} - \sqrt{3}) = (3\sqrt{2})^2 - (\sqrt{3})^2 = (9 \cdot 2) - 3 = 18 - 3 = 15

Calculăm valoarea numărului yy:

y=2⋅2⋅15=60y = 2 \cdot 2 \cdot 15 = 60

(3 puncte)

Conform enunțului, xx reprezintă p%p\% din yy:

p100⋅y=x\frac{p}{100} \cdot y = x

Înlocuim x=45x = 45 și y=60y = 60:

p100⋅60=45\frac{p}{100} \cdot 60 = 45

3p5=45\frac{3p}{5} = 45

3p=45⋅5=2253p = 45 \cdot 5 = 225

p=2253=75p = \frac{225}{3} = 75

Numărul natural cerut este p=75p = 75.

(2 puncte)


Exercițiul 5

Se consideră expresia:

E(x)=(3x+5)2−9(x+1)2−12(x+1)E(x) = (3x + 5)^2 - 9(x + 1)^2 - 12(x + 1)

unde xx este număr real. Arătați că:

(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)=0(E(x) - 2)(E(x) - 2^2) \cdot \dots \cdot (E(x) - 2^{2020}) = 0

pentru orice număr real xx.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dezvoltăm termenii expresiei E(x)E(x) folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:

(3x+5)2=9x2+30x+25(3x + 5)^2 = 9x^2 + 30x + 25

(x+1)2=x2+2x+1  ⟹  9(x+1)2=9x2+18x+9(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 \implies 9(x + 1)^2 = 9x^2 + 18x + 9

12(x+1)=12x+1212(x + 1) = 12x + 12

Substituim în expresie și eliminăm parantezele, având grijă la semnele minus:

E(x)=(9x2+30x+25)−(9x2+18x+9)−(12x+12)E(x) = (9x^2 + 30x + 25) - (9x^2 + 18x + 9) - (12x + 12)

E(x)=9x2+30x+25−9x2−18x−9−12x−12E(x) = 9x^2 + 30x + 25 - 9x^2 - 18x - 9 - 12x - 12

Reducem termenii asemenea:

  • Coeficientul lui x2x^2: 9−9=09 - 9 = 0
  • Coeficientul lui xx: 30−18−12=030 - 18 - 12 = 0
  • Termenul liber: 25−9−12=25−21=425 - 9 - 12 = 25 - 21 = 4

Obținem:

E(x)=4E(x) = 4

pentru orice număr real xx.

(3 puncte)

Observăm că 4=224 = 2^2. Prin urmare:

E(x)−22=4−4=0E(x) - 2^2 = 4 - 4 = 0

Produsul din enunț conține factorul (E(x)−22)(E(x) - 2^2):

(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)(E(x) - 2)(E(x) - 2^2) \cdot \dots \cdot (E(x) - 2^{2020})

Deoarece unul dintre factorii produsului este nul ((E(x)−22)=0(E(x) - 2^2) = 0), rezultă că întregul produs este egal cu 00:

(E(x)−2)(E(x)−22)⋅⋯⋅(E(x)−22020)=0(E(x) - 2)(E(x) - 2^2) \cdot \dots \cdot (E(x) - 2^{2020}) = 0

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.

Problema 1

În Figura 2 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, m(∠BAD)=45∘m(\angle BAD) = 45^\circ și pătratul BCMNBCMN situat în exteriorul rombului ABCDABCD.

Romb ABCD și pătrat BCMN

a) Arătați că perimetrul pătratului BCMNBCMN este egal cu 48 cm48\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Patrulaterul ABCDABCD este romb, deci toate laturile sale sunt egale:

BC=AB=12 cmBC = AB = 12\text{ cm}

(3 puncte)

Patrulaterul BCMNBCMN este pătrat de latură BC=12 cmBC = 12\text{ cm}. Perimetrul pătratului este de patru ori lungimea laturii:

PBCMN=4⋅BC=4⋅12=48 cm\mathcal{P}_{BCMN} = 4 \cdot BC = 4 \cdot 12 = 48\text{ cm}

(2 puncte)

b) Demonstrați că dreptele AMAM și DCDC sunt paralele.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În rombul ABCDABCD, unghiurile opuse sunt congruente:

m(∠BCD)=m(∠BAD)=45∘m(\angle BCD) = m(\angle BAD) = 45^\circ

În pătratul BCMNBCMN, diagonala BMBM este bisectoarea unghiului drept ∠NBC\angle NBC, prin urmare:

m(∠CBM)=45∘m(\angle CBM) = 45^\circ

Observăm că unghiurile ∠CBM\angle CBM și ∠BCD\angle BCD au aceeași măsură:

∠CBM≡∠BCD(45∘)\angle CBM \equiv \angle BCD \quad (45^\circ)

Cum unghiurile ∠CBM\angle CBM și ∠BCD\angle BCD sunt unghiuri alterne interne formate de dreptele BMBM și DCDC tăiate de secanta BCBC, obținem:

BM∥DCBM \parallel DC

(3 puncte)

Pe de altă parte, din definiția rombului ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele:

AB∥DCAB \parallel DC

Conform axiomei paralelelor a lui Euclid, printr-un punct exterior unei drepte trece o unică paralelă la acea dreaptă. Deoarece atât dreapta ABAB, cât și dreapta BMBM trec prin punctul BB și sunt paralele cu dreapta DCDC, rezultă că semidreptele BABA și BMBM sunt în prelungire, adică punctele AA, BB și MM sunt coliniare.

Dreapta determinată de punctele AA și MM coincide așadar cu dreapta BMBM, deci:

AM∥DCAM \parallel DC

(2 puncte)

c) Arătați că aria triunghiului ANCANC este egală cu 72(2+1) cm272(\sqrt{2} + 1)\text{ cm}^2.

Rezolvare Subiectul III Problema 1

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie {O}=BM∩NC\{O\} = BM \cap NC punctul de intersecție a diagonalelor pătratului BCMNBCMN. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:

BO⊥NCșiBO=OC=ON=OM=NC2BO \perp NC \quad \text{și} \quad BO = OC = ON = OM = \frac{NC}{2}

Diagonala pătratului de latură 12 cm12\text{ cm} are lungimea:

NC=BC2=122 cmNC = BC\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Rezultă:

BO=1222=62 cmBO = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece la subpunctul anterior am arătat că punctele A,B,MA, B, M sunt coliniare, punctul OO (care aparține dreptei BMBM) este situat pe dreapta AMAM. Cum BO⊥NCBO \perp NC, rezultă direct că dreapta AOAO este perpendiculară pe NCNC:

AO⊥NCAO \perp NC

Așadar, în triunghiul ANCANC, segmentul AOAO este înălțimea corespunzătoare bazei NCNC.

(2 puncte)

Punctul BB se află pe segmentul AOAO, prin urmare:

AO=AB+BO=12+62 cmAO = AB + BO = 12 + 6\sqrt{2}\text{ cm}

Aria triunghiului ANCANC este jumătatea produsului dintre bază și înălțime:

A△ANC=NC⋅AO2=122⋅(12+62)2=62⋅(12+62)\mathcal{A}_{\triangle ANC} = \frac{NC \cdot AO}{2} = \frac{12\sqrt{2} \cdot (12 + 6\sqrt{2})}{2} = 6\sqrt{2} \cdot (12 + 6\sqrt{2})

Efectuăm înmulțirea:

A△ANC=62⋅12+62⋅62=722+36⋅2=722+72=72(2+1) cm2\mathcal{A}_{\triangle ANC} = 6\sqrt{2} \cdot 12 + 6\sqrt{2} \cdot 6\sqrt{2} = 72\sqrt{2} + 36 \cdot 2 = 72\sqrt{2} + 72 = 72(\sqrt{2} + 1)\text{ cm}^2

(3 puncte)


Problema 2

În Figura 3 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=30 cmAB = 30\text{ cm}, BC=40 cmBC = 40\text{ cm} și MD⊥(ABC)MD \perp (ABC) astfel încât MD=24 cmMD = 24\text{ cm}. Punctele EE și FF sunt situate pe segmentul ABAB astfel încât AE=EF=FBAE = EF = FB și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Dreptunghi ABCD și MD perpendicular pe plan

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 1200 cm21200\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Patrulaterul ABCDABCD este dreptunghi, deci aria sa este dată de produsul dintre lungime și lățime:

AABCD=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC

(3 puncte)

Înlocuim valorile date în ipoteză:

AABCD=30⋅40=1200 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 30 \cdot 40 = 1200\text{ cm}^2

(2 puncte)

b) Demonstrați că dreapta OFOF este paralelă cu planul (MDE)(MDE).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele EE și FF împart segmentul ABAB în trei părți egale:

AE=EF=FB=AB3=303=10 cmAE = EF = FB = \frac{AB}{3} = \frac{30}{3} = 10\text{ cm}

Lungimea segmentului BEBE este:

BE=EF+FB=10+10=20 cmBE = EF + FB = 10 + 10 = 20\text{ cm}

Raportul segmentelor pe dreapta ABAB este:

BFBE=1020=12\frac{BF}{BE} = \frac{10}{20} = \frac{1}{2}

În dreptunghiul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD au lungimi egale și se înjumătățesc în punctul lor de intersecție OO. Astfel, OO este mijlocul diagonalei BDBD:

BO=OD=BD2  ⟹  BOBD=12BO = OD = \frac{BD}{2} \implies \frac{BO}{BD} = \frac{1}{2}

(3 puncte)

În triunghiul BDEBDE, punctele F∈BEF \in BE și O∈BDO \in BD determină rapoarte egale pe cele două laturi:

BFBE=BOBD=12\frac{BF}{BE} = \frac{BO}{BD} = \frac{1}{2}

Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul BDEBDE, rezultă că:

OF∥DEOF \parallel DE

Dreapta DEDE este inclusă în planul (MDE)(MDE) (DE⊂(MDE)DE \subset (MDE)), iar dreapta OFOF nu este inclusă în planul (MDE)(MDE) (OF⊄(MDE)OF \not\subset (MDE)). Deducem că dreapta OFOF este paralelă cu planul (MDE)(MDE):

OF∥(MDE)OF \parallel (MDE)

(2 puncte)

c) Arătați că distanța de la punctul MM la dreapta ACAC este egală cu 242 cm24\sqrt{2}\text{ cm}.

Rezolvare Subiectul III Problema 2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construim perpendiculara din DD pe dreapta ACAC: fie DN⊥ACDN \perp AC, cu N∈ACN \in AC.

Verificăm condițiile teoremei celor trei perpendiculare (T3P):

  1. MD⊥(ABC)MD \perp (ABC) (din ipoteză);
  2. DN⊥ACDN \perp AC, cu DN,AC⊂(ABC)DN, AC \subset (ABC) și N∈ACN \in AC.

Conform teoremei celor trei perpendiculare, rezultă:

MN⊥ACMN \perp AC

Prin urmare, distanța de la punctul MM la dreapta ACAC este lungimea segmentului MNMN:

d(M,AC)=MNd(M, AC) = MN

(2 puncte)

În triunghiul dreptunghic ADCADC (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ):

  • Catetele sunt AD=BC=40 cmAD = BC = 40\text{ cm} și DC=AB=30 cmDC = AB = 30\text{ cm}.
  • Calculăm lungimea ipotenuzei ACAC cu teorema lui Pitagora:

AC=AD2+DC2=402+302=1600+900=2500=50 cmAC = \sqrt{AD^2 + DC^2} = \sqrt{40^2 + 30^2} = \sqrt{1600 + 900} = \sqrt{2500} = 50\text{ cm}

Segmentul DNDN este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ADCADC:

DN=AD⋅DCAC=40⋅3050=120050=24 cmDN = \frac{AD \cdot DC}{AC} = \frac{40 \cdot 30}{50} = \frac{1200}{50} = 24\text{ cm}

Deoarece MD⊥(ABC)MD \perp (ABC) și DN⊂(ABC)DN \subset (ABC), rezultă MD⊥DNMD \perp DN. Triunghiul MDNMDN este dreptunghic în DD (m(∠MDN)=90∘m(\angle MDN) = 90^\circ). Catetele sale sunt egale:

MD=24 cmșiDN=24 cmMD = 24\text{ cm} \quad \text{și} \quad DN = 24\text{ cm}

Așadar, triunghiul MDNMDN este dreptunghic isoscel. Aplicând teorema lui Pitagora în △MDN\triangle MDN:

MN=MD2+DN2=242+242=242 cmMN = \sqrt{MD^2 + DN^2} = \sqrt{24^2 + 24^2} = 24\sqrt{2}\text{ cm}

Distanța de la punctul MM la dreapta ACAC este d(M,AC)=242 cmd(M, AC) = 24\sqrt{2}\text{ cm}.

(3 puncte)