Conform ordinii efectuării operațiilor, se efectuează mai întâi înmulțirea și apoi scăderea:
5⋅6=30
35−30=5
Răspuns: 5
(5 puncte)
Exercițiul 2
Cel mai mic multiplu comun al numerelor 6 și 9 este egal cu … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem numerele în factori primi:
6=2⋅3
9=32
Cel mai mic multiplu comun [6,9] se obține luând toți factorii primi comuni și necomuni, la puterea cea mai mare:
[6,9]=2⋅32=2⋅9=18
Răspuns: 18
(5 puncte)
Exercițiul 3
Cel mai mic număr întreg din intervalul (−5,4] este egal cu … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intervalul (−5,4] cuprinde toate numerele reale x care verifică inegalitatea dublă:
−5<x≤4
Mulțimea numerelor întregi din acest interval este:
{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
Numărul −5 nu aparține intervalului deoarece la stânga avem paranteză rotundă (−5∈/(−5,4]).
Cel mai mic număr întreg din interval este:
−4
Răspuns: −4
(5 puncte)
Exercițiul 4
Măsurile a două unghiuri ale unui triunghi sunt egale cu 60∘, respectiv 30∘. Măsura celui de-al treilea unghi al triunghiului este egală cu … ∘.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-un triunghi oarecare, suma măsurilor tuturor celor trei unghiuri este egală cu 180∘.
Fie α măsura celui de-al treilea unghi. Avem:
60∘+30∘+α=180∘
90∘+α=180∘
α=180∘−90∘=90∘
Triunghiul este dreptunghic, iar măsura celui de-al treilea unghi este 90∘.
Răspuns: 90
(5 puncte)
Exercițiul 5
În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu VO⊥(ABC). Unghiul dreptelor AB și VO are măsura de … ∘.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ipotezei, dreapta VO este perpendiculară pe planul bazei:
VO⊥(ABC)
Prin definiție, dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan.
Cum dreapta AB este inclusă în planul (ABC) (AB⊂(ABC)), deducem:
VO⊥AB
Măsura unghiului format de două drepte perpendiculare este de 90∘:
m(∠(AB,VO))=90∘
Răspuns: 90
(5 puncte)
Exercițiul 6
În diagrama următoare este reprezentată distribuția celor 80 de elevi ai unui club sportiv în funcție de sportul practicat. Fiecare elev practică în cadrul clubului un singur sport.
Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor care practică handbalul este egal cu … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Suma procentelor tuturor categoriilor reprezentate într-o diagramă circulară este de 100%.
Din diagramă citim procentele pentru celelalte trei sporturi:
Fotbal: 40%
Baschet: 25%
Volei: 15%
Suma acestor procente este:
40%+25%+15%=80%
Procentul corespunzător elevilor care practică handbalul este:
100%−80%=20%
Numărul total de elevi ai clubului fiind 80, numărul elevilor care practică handbalul este:
20%⋅80=10020⋅80=51⋅80=16 elevi
Răspuns: 16
(5 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
Exercițiul 1
Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDA′B′C′D′.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru a desena corect un cub în perspectivă cavaleră:
Se desenează pătratul din față ABB′A′ cu laturi paralele și congruente.
Din fiecare vârf se trasează muchii paralele oblice (înclinate convențional la 45∘, reduse la jumătate din lungime) spre spate.
Se unesc vârfurile din spate pentru a forma pătratul superior și baza din spate.
Muchiile vizibile se trasează cu linie continuă (AB, BC, B′C′, A′B′ etc.), iar muchiile ascunse privirii (AD, DC, DD′) se trasează obligatoriu cu linie întreruptă.
Se notează corect toate cele 8 vârfuri: A,B,C,D la baza inferioară și A′,B′,C′,D′ la baza superioară, respectând aceeași ordine a literelor.
(4 puncte pentru desenarea cubului, 1 punct pentru notarea corectă a vârfurilor)
Exercițiul 2
Determinați numerele naturale nenule m și n, știind că nm=32 și (n−m)(n+m)=180.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din proporția nm=32, putem exprima cele două numere în funcție de un coeficient comun de proporționalitate k>0:
2m=3n=k⟹m=2kșin=3k
Înlocuim expresiile lui m și n în a doua relație din ipoteză:
(n−m)(n+m)=180
(3k−2k)(3k+2k)=180
k⋅5k=180
5k2=180
k2=5180=36
(3 puncte)
Deoarece m și n sunt numere naturale nenule, coeficientul k este strict pozitiv (k>0):
k=36=6
Aflăm valorile celor două numere:
m=2k=2⋅6=12
n=3k=3⋅6=18
Verificare: 1812=32 și (18−12)(18+12)=6⋅30=180 (adevărat).
(2 puncte)
Exercițiul 3
Ana și Mihai au împreună 214 lei. Determinați ce sumă de bani are Ana, știind că Mihai are cu 20 de lei mai mult decât Ana.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x suma de bani pe care o are Ana (exprimată în lei).
Deoarece Mihai are cu 20 de lei mai mult decât Ana, suma de bani a lui Mihai este:
x+20
Împreună, cei doi copii au 214 lei, deci obținem ecuația:
x+(x+20)=214
(3 puncte)
Rezolvăm ecuația de gradul I:
2x+20=214
2x=214−20
2x=194
x=2194=97 lei
Așadar, Ana are suma de 97 de lei (iar Mihai are 97+20=117 lei).
(2 puncte)
Exercițiul 4
Se consideră numerele reale:
x=(24+186−5010)⋅21
și
y=(3+2)2+(6−3)2−24
a) Arătați că x=2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoaterea factorilor de sub radical și raționalizarea numitorilor:
18=9⋅2=32
50=25⋅2=52
Rescriem fracțiile din paranteză:
24=242=22
186=326=22=222=2
5010=5210=22=222=2
Calculăm suma algebrică din interiorul parantezei:
24+186−5010=22+2−2=22
(3 puncte)
Efectuăm înmulțirea cu 21:
x=22⋅21=222=2
(2 puncte)
b) Determinați cel mai mic număr natural n pentru care numărul N=n⋅x⋅y este pătratul unui număr natural nenul.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului y, dezvoltând fiecare termen:
Pentru (3+2)2, aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2:
(3+2)2=32+2⋅3⋅2+(2)2=9+62+2=11+62
Pentru (6−3)2, aplicăm formula (a−b)2=a2−2ab+b2:
(6−3)2=(6)2−2⋅6⋅3+(3)2=6−218+3=9−2⋅32=9−62
Calculăm ultimul termen:
24=((2)2)2=22=4
Însumăm termenii pentru a determina y:
y=(11+62)+(9−62)−4
y=11+9−4+62−62=20−4=16
(3 puncte)
Înlocuim valorile x=2 și y=16 în expresia numărului N:
N=n⋅x⋅y=n⋅2⋅16=32n
Dorim ca numărul N să fie pătratul unui număr natural nenul (N=k2, k∈N∗).
Descompunem coeficientul în factori primi:
32=25=2⋅24=2⋅42
Pentru ca produsul 32n=25⋅n să aibă toți factorii primi la puteri pare, cel mai mic număr natural nenul este:
n=2
Verificare: pentru n=2, obținem N=32⋅2=64=82, unde 8∈N∗.
(2 puncte)
Exercițiul 5
Se consideră expresia:
E(x)=(2x+3)2−(2−x)(2+x)−5x2−12x
unde x este număr real.
Determinați numerele întregi n pentru care numărul n2+1E(n) este întreg.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aducem expresia E(x) la o formă mai simplă prin efectuarea calculelor algebrice:
Aplicăm formula (a+b)2=a2+2ab+b2:
(2x+3)2=4x2+12x+9
Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2:
(2−x)(2+x)=4−x2
Pentru ca numărul n2+15 să fie întreg, numitorul n2+1 trebuie să fie un divizor întreg al numărătorului 5.
Deoarece n este număr întreg (n∈Z), avem n2≥0, ceea ce înseamnă că:
n2+1≥1
Divizorii întregi pozitivi ai lui 5 sunt 1 și 5, prin urmare:
n2+1∈{1,5}
Analizăm cele două situații:
n2+1=1⟺n2=0⟹n=0∈Z
n2+1=5⟺n2=4⟹n=−2∈Zsaun=2∈Z
Numerele întregi cerute sunt:
n∈{−2,0,2}
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
Problema 1
În Figura 2 sunt reprezentate triunghiurile dreptunghice isoscele ABC, CDF și DEF, cu ipotenuzele BC, DF, respectiv EF. Punctul F este mijlocul segmentului BC și AB=24 cm.
a) Arătați că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 24(2+2) cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC.
Rezultă că cele două catete sunt congruente:
AC=AB=24 cm
iar unghiul drept este ∠BAC (m(∠BAC)=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC:
BC2=AB2+AC2=242+242=2⋅242
BC=242 cm
(3 puncte)
Perimetrul triunghiului ABC este suma lungimilor laturilor sale:
P△ABC=AB+AC+BC=24+24+242=48+242=24(2+2) cm
(2 puncte)
b) Calculați lungimea segmentului BE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul F este mijlocul segmentului BC, iar BC=242 cm, deci:
BF=FC=2BC=2242=122 cm
Analizăm triunghiul dreptunghic isoscel CDF cu ipotenuza DF:
Catetele sunt congruente: CD=CF=122 cm, iar m(∠DCF)=90∘.
Unghiurile ascuțite ale triunghiului dreptunghic isoscel au măsura de 45∘:
m(∠CFD)=45∘
Lungimea ipotenuzei DF este:
DF=CD2=122⋅2=12⋅2=24 cm
Analizăm triunghiul dreptunghic isoscel DEF cu ipotenuza EF:
Catetele sunt congruente: ED=DF=24 cm, iar m(∠EDF)=90∘.
Unghiurile ascuțite au măsura de 45∘:
m(∠DFE)=45∘
Lungimea ipotenuzei EF este:
EF=DF2=242 cm
Calculăm măsura unghiului ∠CFE:
Punctele D și E sunt de aceeași parte a dreptei BC, iar semidreapta (FD este situată în interiorul unghiului ∠CFE:
m(∠CFE)=m(∠CFD)+m(∠DFE)=45∘+45∘=90∘
Rezultă că EF⊥BC, adică EF⊥BF.
(2 puncte)
Triunghiul BEF este dreptunghic în F (m(∠BFE)=90∘), având catetele BF=122 cm și EF=242 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic BEF:
BE2=BF2+EF2
BE2=(122)2+(242)2=288+1152=1440
BE=1440=144⋅10=1210 cm
(3 puncte)
c) Demonstrați că patrulaterul ACDE este trapez isoscel.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), punctul F este mijlocul bazei BC, deci mediana AF este și înălțime:
AF⊥BC
La subpunctul precedent am demonstrat că:
EF⊥BC
Deoarece prin punctul F al dreptei BC se poate duce o unică perpendiculară pe această dreaptă în plan, rezultă că semidreptele FA și FE sunt situate pe aceeași dreaptă perpendiculară pe BC. Cum punctele A și E se află de o parte și de alta a dreptei BC, punctele A,F,E sunt coliniare, adică dreapta AE este perpendiculară pe BC:
AE⊥BC
(2 puncte)
Pe de altă parte, din ipoteză, triunghiul CDF este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DF, deci:
DC⊥CF⟹DC⊥BC
Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele:
AE⊥BCșiDC⊥BC⟹AE∥DC
Lungimile laturilor opuse sunt:
DC=122 cm
AE=AF+FE=122+242=362 cm
Deoarece AE∥DC și AE=DC, patrulaterul ACDE este trapez cu bazele AE și CD.
Verificăm congruența laturilor neparalele:
Din enunț, AC=24 cm.
Din triunghiul dreptunghic isoscel DEF, cateta DE=24 cm.
Prin urmare:
AC=DE=24 cm
Un trapez cu laturile neparalele congruente este trapez isoscel, așadar patrulaterul ACDE este trapez isoscel.
(3 puncte)
Problema 2
În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABC cu triunghiul ABC echilateral, AB=20 cm, VA=30 cm și VO⊥(ABC), unde O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv BC, iar punctul P este situat pe muchia CV astfel încât VP=10 cm.
a) Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 1003 cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC este echilateral cu latura l=AB=20 cm.
Formula ariei unui triunghi echilateral este:
A△ABC=4l23
(3 puncte)
Înlocuim lungimea laturii:
A△ABC=42023=44003=1003 cm2
(2 puncte)
b) Demonstrați că dreapta PO este paralelă cu planul (VMN).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece VO⊥(ABC), dreapta VO este perpendiculară pe toate dreptele din planul (ABC) care trec prin O:
VO⊥OAșiVO⊥OC
Punctul O fiind centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABC, avem OA=OC=R.
Triunghiurile dreptunghice △VOA și △VOC au cateta VO comună și catetele OA≡OC, deci sunt congruente (△VOA≡△VOC, cazul C.C.).
Rezultă că ipotenuzele sunt congruente:
VC=VA=30 cm
Punctul P se află pe muchia laterală CV cu VP=10 cm, prin urmare:
CP=CV−VP=30−10=20 cm
Raportul segmentelor determinate de P pe CV este:
CVCP=3020=32
(2 puncte)
În triunghiul echilateral ABC, punctul M este mijlocul laturii AB, deci segmentul CM este mediană.
Într-un triunghi echilateral, centrul cercului circumscris coincide cu centrul de greutate, prin urmare punctul O este situat pe mediana CM la două treimi de vârf:
CMCO=32
În triunghiul VMC, comparăm rapoartele segmentelor pe laturile unghiului ∠C:
CMCO=32șiCVCP=32⟹CMCO=CVCP
Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul VMC, obținem:
PO∥VM
Dreapta VM este inclusă în planul (VMN) (VM⊂(VMN)), iar dreapta PO nu este inclusă în acest plan (PO⊂(VMN)).
Deducem că dreapta PO este paralelă cu planul (VMN):
PO∥(VMN)
(3 puncte)
c) Determinați cosinusul unghiului dreptelor AC și VM.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv BC, prin urmare segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul ABC:
MN∥ACșiMN=2AC=220=10 cm
Deoarece MN∥AC, unghiul format de dreptele AC și VM este congruent cu unghiul format de dreptele paralele MN și VM:
∠(AC,VM)=∠(MN,VM)=∠VMN
(2 puncte)
Calculăm lungimile laturilor VM și VN:
Triunghiul VAB este isoscel (VA=VB=30 cm), iar M este mijlocul laturii AB=20 cm, deci VM⊥AB și AM=2AB=10 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic VMA:
VM=VA2−AM2=302−102=900−100=800=202 cm
În mod analog, în triunghiul isoscel VBC (VB=VC=30 cm), mediana VN este înălțime pe baza BC=20 cm:
VN=VC2−CN2=302−102=800=202 cm
Deoarece VM=VN=202 cm, triunghiul VMN este isoscel cu baza MN.
Fie Q mijlocul segmentului MN. Mediana VQ este și înălțime în triunghiul isoscel VMN, prin urmare:
VQ⊥MN
În triunghiul dreptunghic VQM (m(∠VQM)=90∘), avem:
MQ=2MN=210=5 cm
Cosinusul unghiului ∠VMN este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:
cos(∠VMN)=VMMQ=2025=421=82
Așadar, cosinusul unghiului dreptelor AC și VM este: