BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 39

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 39

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.

Exercițiul 1

Rezultatul calculului 35−5⋅635 - 5 \cdot 6 este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii efectuării operațiilor, se efectuează mai întâi înmulțirea și apoi scăderea:

5⋅6=305 \cdot 6 = 30

35−30=535 - 30 = 5

Răspuns: 55

(5 puncte)


Exercițiul 2

Cel mai mic multiplu comun al numerelor 66 și 99 este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem numerele în factori primi:

6=2⋅36 = 2 \cdot 3

9=329 = 3^2

Cel mai mic multiplu comun [6,9][6, 9] se obține luând toți factorii primi comuni și necomuni, la puterea cea mai mare:

[6,9]=2⋅32=2⋅9=18[6, 9] = 2 \cdot 3^2 = 2 \cdot 9 = 18

Răspuns: 1818

(5 puncte)


Exercițiul 3

Cel mai mic număr întreg din intervalul (−5,4](-5, 4] este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul (−5,4](-5, 4] cuprinde toate numerele reale xx care verifică inegalitatea dublă:

−5<x≤4-5 < x \le 4

Mulțimea numerelor întregi din acest interval este:

{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Numărul −5-5 nu aparține intervalului deoarece la stânga avem paranteză rotundă (−5∉(−5,4]-5 \notin (-5, 4]). Cel mai mic număr întreg din interval este:

−4-4

Răspuns: −4-4

(5 puncte)


Exercițiul 4

Măsurile a două unghiuri ale unui triunghi sunt egale cu 60∘60^\circ, respectiv 30∘30^\circ. Măsura celui de-al treilea unghi al triunghiului este egală cu … ∘^\circ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-un triunghi oarecare, suma măsurilor tuturor celor trei unghiuri este egală cu 180∘180^\circ.

Fie α\alpha măsura celui de-al treilea unghi. Avem:

60∘+30∘+α=180∘60^\circ + 30^\circ + \alpha = 180^\circ

90∘+α=180∘90^\circ + \alpha = 180^\circ

α=180∘−90∘=90∘\alpha = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Triunghiul este dreptunghic, iar măsura celui de-al treilea unghi este 90∘90^\circ.

Răspuns: 9090

(5 puncte)


Exercițiul 5

În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Unghiul dreptelor ABAB și VOVO are măsura de … ∘^\circ.

Piramidă patrulateră VABCD

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ipotezei, dreapta VOVO este perpendiculară pe planul bazei:

VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)

Prin definiție, dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan. Cum dreapta ABAB este inclusă în planul (ABC)(ABC) (AB⊂(ABC)AB \subset (ABC)), deducem:

VO⊥ABVO \perp AB

Măsura unghiului format de două drepte perpendiculare este de 90∘90^\circ:

m(∠(AB,VO))=90∘m(\angle(AB, VO)) = 90^\circ

Răspuns: 9090

(5 puncte)


Exercițiul 6

În diagrama următoare este reprezentată distribuția celor 80 de elevi ai unui club sportiv în funcție de sportul practicat. Fiecare elev practică în cadrul clubului un singur sport.

Diagramă distribuție elevi pe sporturi

Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor care practică handbalul este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Suma procentelor tuturor categoriilor reprezentate într-o diagramă circulară este de 100%100\%.

Din diagramă citim procentele pentru celelalte trei sporturi:

  • Fotbal: 40%40\%
  • Baschet: 25%25\%
  • Volei: 15%15\%

Suma acestor procente este:

40%+25%+15%=80%40\% + 25\% + 15\% = 80\%

Procentul corespunzător elevilor care practică handbalul este:

100%−80%=20%100\% - 80\% = 20\%

Numărul total de elevi ai clubului fiind 8080, numărul elevilor care practică handbalul este:

20%⋅80=20100⋅80=15⋅80=16 elevi20\% \cdot 80 = \frac{20}{100} \cdot 80 = \frac{1}{5} \cdot 80 = 16\text{ elevi}

Răspuns: 1616

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.

Exercițiul 1

Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a desena corect un cub în perspectivă cavaleră:

  1. Se desenează pătratul din față ABB′A′ABB'A' cu laturi paralele și congruente.
  2. Din fiecare vârf se trasează muchii paralele oblice (înclinate convențional la 45∘45^\circ, reduse la jumătate din lungime) spre spate.
  3. Se unesc vârfurile din spate pentru a forma pătratul superior și baza din spate.
  4. Muchiile vizibile se trasează cu linie continuă (ABAB, BCBC, B′C′B'C', A′B′A'B' etc.), iar muchiile ascunse privirii (ADAD, DCDC, DD′DD') se trasează obligatoriu cu linie întreruptă.
  5. Se notează corect toate cele 8 vârfuri: A,B,C,DA, B, C, D la baza inferioară și A′,B′,C′,D′A', B', C', D' la baza superioară, respectând aceeași ordine a literelor.

(4 puncte pentru desenarea cubului, 1 punct pentru notarea corectă a vârfurilor)


Exercițiul 2

Determinați numerele naturale nenule mm și nn, știind că mn=23\frac{m}{n} = \frac{2}{3} și (n−m)(n+m)=180(n - m)(n + m) = 180.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din proporția mn=23\frac{m}{n} = \frac{2}{3}, putem exprima cele două numere în funcție de un coeficient comun de proporționalitate k>0k > 0:

m2=n3=k  ⟹  m=2kșin=3k\frac{m}{2} = \frac{n}{3} = k \implies m = 2k \quad \text{și} \quad n = 3k

Înlocuim expresiile lui mm și nn în a doua relație din ipoteză:

(n−m)(n+m)=180(n - m)(n + m) = 180

(3k−2k)(3k+2k)=180(3k - 2k)(3k + 2k) = 180

k⋅5k=180k \cdot 5k = 180

5k2=1805k^2 = 180

k2=1805=36k^2 = \frac{180}{5} = 36

(3 puncte)

Deoarece mm și nn sunt numere naturale nenule, coeficientul kk este strict pozitiv (k>0k > 0):

k=36=6k = \sqrt{36} = 6

Aflăm valorile celor două numere:

m=2k=2⋅6=12m = 2k = 2 \cdot 6 = 12

n=3k=3⋅6=18n = 3k = 3 \cdot 6 = 18

Verificare: 1218=23\frac{12}{18} = \frac{2}{3} și (18−12)(18+12)=6⋅30=180(18 - 12)(18 + 12) = 6 \cdot 30 = 180 (adevărat).

(2 puncte)


Exercițiul 3

Ana și Mihai au împreună 214 lei. Determinați ce sumă de bani are Ana, știind că Mihai are cu 20 de lei mai mult decât Ana.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx suma de bani pe care o are Ana (exprimată în lei). Deoarece Mihai are cu 2020 de lei mai mult decât Ana, suma de bani a lui Mihai este:

x+20x + 20

Împreună, cei doi copii au 214214 lei, deci obținem ecuația:

x+(x+20)=214x + (x + 20) = 214

(3 puncte)

Rezolvăm ecuația de gradul I:

2x+20=2142x + 20 = 214

2x=214−202x = 214 - 20

2x=1942x = 194

x=1942=97 leix = \frac{194}{2} = 97\text{ lei}

Așadar, Ana are suma de 9797 de lei (iar Mihai are 97+20=11797 + 20 = 117 lei).

(2 puncte)


Exercițiul 4

Se consideră numerele reale:

x=(42+618−1050)⋅12x = \left(\frac{4}{\sqrt{2}} + \frac{6}{\sqrt{18}} - \frac{10}{\sqrt{50}}\right) \cdot \frac{1}{\sqrt{2}}

și

y=(3+2)2+(6−3)2−24y = (3 + \sqrt{2})^2 + (\sqrt{6} - \sqrt{3})^2 - \sqrt{2}^4

a) Arătați că x=2x = 2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoaterea factorilor de sub radical și raționalizarea numitorilor:

  • 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}
  • 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}

Rescriem fracțiile din paranteză:

42=422=22\frac{4}{\sqrt{2}} = \frac{4\sqrt{2}}{2} = 2\sqrt{2}

618=632=22=222=2\frac{6}{\sqrt{18}} = \frac{6}{3\sqrt{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}

1050=1052=22=222=2\frac{10}{\sqrt{50}} = \frac{10}{5\sqrt{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}

Calculăm suma algebrică din interiorul parantezei:

42+618−1050=22+2−2=22\frac{4}{\sqrt{2}} + \frac{6}{\sqrt{18}} - \frac{10}{\sqrt{50}} = 2\sqrt{2} + \sqrt{2} - \sqrt{2} = 2\sqrt{2}

(3 puncte)

Efectuăm înmulțirea cu 12\frac{1}{\sqrt{2}}:

x=22⋅12=222=2x = 2\sqrt{2} \cdot \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 2

(2 puncte)

b) Determinați cel mai mic număr natural nn pentru care numărul N=n⋅x⋅yN = n \cdot x \cdot y este pătratul unui număr natural nenul.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului yy, dezvoltând fiecare termen:

  • Pentru (3+2)2(3 + \sqrt{2})^2, aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2: (3+2)2=32+2⋅3⋅2+(2)2=9+62+2=11+62(3 + \sqrt{2})^2 = 3^2 + 2 \cdot 3 \cdot \sqrt{2} + (\sqrt{2})^2 = 9 + 6\sqrt{2} + 2 = 11 + 6\sqrt{2}
  • Pentru (6−3)2(\sqrt{6} - \sqrt{3})^2, aplicăm formula (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2: (6−3)2=(6)2−2⋅6⋅3+(3)2=6−218+3=9−2⋅32=9−62(\sqrt{6} - \sqrt{3})^2 = (\sqrt{6})^2 - 2 \cdot \sqrt{6} \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 6 - 2\sqrt{18} + 3 = 9 - 2 \cdot 3\sqrt{2} = 9 - 6\sqrt{2}
  • Calculăm ultimul termen: 24=((2)2)2=22=4\sqrt{2}^4 = ((\sqrt{2})^2)^2 = 2^2 = 4

Însumăm termenii pentru a determina yy:

y=(11+62)+(9−62)−4y = (11 + 6\sqrt{2}) + (9 - 6\sqrt{2}) - 4

y=11+9−4+62−62=20−4=16y = 11 + 9 - 4 + 6\sqrt{2} - 6\sqrt{2} = 20 - 4 = 16

(3 puncte)

Înlocuim valorile x=2x = 2 și y=16y = 16 în expresia numărului NN:

N=n⋅x⋅y=n⋅2⋅16=32nN = n \cdot x \cdot y = n \cdot 2 \cdot 16 = 32n

Dorim ca numărul NN să fie pătratul unui număr natural nenul (N=k2N = k^2, k∈N∗k \in \mathbb{N}^*). Descompunem coeficientul în factori primi:

32=25=2⋅24=2⋅4232 = 2^5 = 2 \cdot 2^4 = 2 \cdot 4^2

Pentru ca produsul 32n=25⋅n32n = 2^5 \cdot n să aibă toți factorii primi la puteri pare, cel mai mic număr natural nenul este:

n=2n = 2

Verificare: pentru n=2n = 2, obținem N=32⋅2=64=82N = 32 \cdot 2 = 64 = 8^2, unde 8∈N∗8 \in \mathbb{N}^*.

(2 puncte)


Exercițiul 5

Se consideră expresia:

E(x)=(2x+3)2−(2−x)(2+x)−5x2−12xE(x) = (2x + 3)^2 - (2 - x)(2 + x) - 5x^2 - 12x

unde xx este număr real. Determinați numerele întregi nn pentru care numărul E(n)n2+1\frac{E(n)}{n^2 + 1} este întreg.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aducem expresia E(x)E(x) la o formă mai simplă prin efectuarea calculelor algebrice:

  • Aplicăm formula (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2: (2x+3)2=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = 4x^2 + 12x + 9
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2: (2−x)(2+x)=4−x2(2 - x)(2 + x) = 4 - x^2

Substituim în expresia E(x)E(x):

E(x)=(4x2+12x+9)−(4−x2)−5x2−12xE(x) = (4x^2 + 12x + 9) - (4 - x^2) - 5x^2 - 12x

E(x)=4x2+12x+9−4+x2−5x2−12xE(x) = 4x^2 + 12x + 9 - 4 + x^2 - 5x^2 - 12x

Grupăm termenii asemenea:

E(x)=(4x2+x2−5x2)+(12x−12x)+(9−4)E(x) = (4x^2 + x^2 - 5x^2) + (12x - 12x) + (9 - 4)

E(x)=0x2+0x+5=5E(x) = 0x^2 + 0x + 5 = 5

pentru orice număr real xx.

(3 puncte)

Înlocuim x=nx = n (unde n∈Zn \in \mathbb{Z}), obținând E(n)=5E(n) = 5. Fracția devine:

E(n)n2+1=5n2+1\frac{E(n)}{n^2 + 1} = \frac{5}{n^2 + 1}

Pentru ca numărul 5n2+1\frac{5}{n^2 + 1} să fie întreg, numitorul n2+1n^2 + 1 trebuie să fie un divizor întreg al numărătorului 55. Deoarece nn este număr întreg (n∈Zn \in \mathbb{Z}), avem n2≥0n^2 \ge 0, ceea ce înseamnă că:

n2+1≥1n^2 + 1 \ge 1

Divizorii întregi pozitivi ai lui 55 sunt 11 și 55, prin urmare:

n2+1∈{1,5}n^2 + 1 \in \{1, 5\}

Analizăm cele două situații:

  1. n2+1=1  ⟺  n2=0  ⟹  n=0∈Zn^2 + 1 = 1 \iff n^2 = 0 \implies n = 0 \in \mathbb{Z}
  2. n2+1=5  ⟺  n2=4  ⟹  n=−2∈Zsaun=2∈Zn^2 + 1 = 5 \iff n^2 = 4 \implies n = -2 \in \mathbb{Z} \quad \text{sau} \quad n = 2 \in \mathbb{Z}

Numerele întregi cerute sunt:

n∈{−2,0,2}n \in \{-2, 0, 2\}

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.

Problema 1

În Figura 2 sunt reprezentate triunghiurile dreptunghice isoscele ABCABC, CDFCDF și DEFDEF, cu ipotenuzele BCBC, DFDF, respectiv EFEF. Punctul FF este mijlocul segmentului BCBC și AB=24 cmAB = 24\text{ cm}.

Triunghiuri dreptunghice isoscele ABC, CDF și DEF

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 24(2+2) cm24(2 + \sqrt{2})\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BCBC. Rezultă că cele două catete sunt congruente:

AC=AB=24 cmAC = AB = 24\text{ cm}

iar unghiul drept este ∠BAC\angle BAC (m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ).

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC:

BC2=AB2+AC2=242+242=2⋅242BC^2 = AB^2 + AC^2 = 24^2 + 24^2 = 2 \cdot 24^2

BC=242 cmBC = 24\sqrt{2}\text{ cm}

(3 puncte)

Perimetrul triunghiului ABCABC este suma lungimilor laturilor sale:

P△ABC=AB+AC+BC=24+24+242=48+242=24(2+2) cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 24 + 24 + 24\sqrt{2} = 48 + 24\sqrt{2} = 24(2 + \sqrt{2})\text{ cm}

(2 puncte)

b) Calculați lungimea segmentului BEBE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul FF este mijlocul segmentului BCBC, iar BC=242 cmBC = 24\sqrt{2}\text{ cm}, deci:

BF=FC=BC2=2422=122 cmBF = FC = \frac{BC}{2} = \frac{24\sqrt{2}}{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Analizăm triunghiul dreptunghic isoscel CDFCDF cu ipotenuza DFDF:

  • Catetele sunt congruente: CD=CF=122 cmCD = CF = 12\sqrt{2}\text{ cm}, iar m(∠DCF)=90∘m(\angle DCF) = 90^\circ.
  • Unghiurile ascuțite ale triunghiului dreptunghic isoscel au măsura de 45∘45^\circ: m(∠CFD)=45∘m(\angle CFD) = 45^\circ
  • Lungimea ipotenuzei DFDF este: DF=CD2=122⋅2=12⋅2=24 cmDF = CD\sqrt{2} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 12 \cdot 2 = 24\text{ cm}

Analizăm triunghiul dreptunghic isoscel DEFDEF cu ipotenuza EFEF:

  • Catetele sunt congruente: ED=DF=24 cmED = DF = 24\text{ cm}, iar m(∠EDF)=90∘m(\angle EDF) = 90^\circ.
  • Unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ: m(∠DFE)=45∘m(\angle DFE) = 45^\circ
  • Lungimea ipotenuzei EFEF este: EF=DF2=242 cmEF = DF\sqrt{2} = 24\sqrt{2}\text{ cm}

Calculăm măsura unghiului ∠CFE\angle CFE: Punctele DD și EE sunt de aceeași parte a dreptei BCBC, iar semidreapta (FD(FD este situată în interiorul unghiului ∠CFE\angle CFE:

m(∠CFE)=m(∠CFD)+m(∠DFE)=45∘+45∘=90∘m(\angle CFE) = m(\angle CFD) + m(\angle DFE) = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ

Rezultă că EF⊥BCEF \perp BC, adică EF⊥BFEF \perp BF.

(2 puncte)

Triunghiul BEFBEF este dreptunghic în FF (m(∠BFE)=90∘m(\angle BFE) = 90^\circ), având catetele BF=122 cmBF = 12\sqrt{2}\text{ cm} și EF=242 cmEF = 24\sqrt{2}\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic BEFBEF:

BE2=BF2+EF2BE^2 = BF^2 + EF^2

BE2=(122)2+(242)2=288+1152=1440BE^2 = (12\sqrt{2})^2 + (24\sqrt{2})^2 = 288 + 1152 = 1440

BE=1440=144⋅10=1210 cmBE = \sqrt{1440} = \sqrt{144 \cdot 10} = 12\sqrt{10}\text{ cm}

(3 puncte)

c) Demonstrați că patrulaterul ACDEACDE este trapez isoscel.

Rezolvare Subiectul III Problema 1

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), punctul FF este mijlocul bazei BCBC, deci mediana AFAF este și înălțime:

AF⊥BCAF \perp BC

La subpunctul precedent am demonstrat că:

EF⊥BCEF \perp BC

Deoarece prin punctul FF al dreptei BCBC se poate duce o unică perpendiculară pe această dreaptă în plan, rezultă că semidreptele FAFA și FEFE sunt situate pe aceeași dreaptă perpendiculară pe BCBC. Cum punctele AA și EE se află de o parte și de alta a dreptei BCBC, punctele A,F,EA, F, E sunt coliniare, adică dreapta AEAE este perpendiculară pe BCBC:

AE⊥BCAE \perp BC

(2 puncte)

Pe de altă parte, din ipoteză, triunghiul CDFCDF este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DFDF, deci:

DC⊥CF  ⟹  DC⊥BCDC \perp CF \implies DC \perp BC

Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele:

AE⊥BCșiDC⊥BC  ⟹  AE∥DCAE \perp BC \quad \text{și} \quad DC \perp BC \implies AE \parallel DC

Lungimile laturilor opuse sunt:

  • DC=122 cmDC = 12\sqrt{2}\text{ cm}
  • AE=AF+FE=122+242=362 cmAE = AF + FE = 12\sqrt{2} + 24\sqrt{2} = 36\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece AE∥DCAE \parallel DC și AE≠DCAE \neq DC, patrulaterul ACDEACDE este trapez cu bazele AEAE și CDCD.

Verificăm congruența laturilor neparalele:

  • Din enunț, AC=24 cmAC = 24\text{ cm}.
  • Din triunghiul dreptunghic isoscel DEFDEF, cateta DE=24 cmDE = 24\text{ cm}.

Prin urmare:

AC=DE=24 cmAC = DE = 24\text{ cm}

Un trapez cu laturile neparalele congruente este trapez isoscel, așadar patrulaterul ACDEACDE este trapez isoscel.

(3 puncte)


Problema 2

În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC cu triunghiul ABCABC echilateral, AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, VA=30 cmVA = 30\text{ cm} și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde OO este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv BCBC, iar punctul PP este situat pe muchia CVCV astfel încât VP=10 cmVP = 10\text{ cm}.

Piramidă triunghiulară VABC

a) Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 1003 cm2100\sqrt{3}\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC este echilateral cu latura l=AB=20 cml = AB = 20\text{ cm}. Formula ariei unui triunghi echilateral este:

A△ABC=l234\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

(3 puncte)

Înlocuim lungimea laturii:

A△ABC=20234=40034=1003 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{20^2\sqrt{3}}{4} = \frac{400\sqrt{3}}{4} = 100\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2 puncte)

b) Demonstrați că dreapta POPO este paralelă cu planul (VMN)(VMN).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), dreapta VOVO este perpendiculară pe toate dreptele din planul (ABC)(ABC) care trec prin OO:

VO⊥OAșiVO⊥OCVO \perp OA \quad \text{și} \quad VO \perp OC

Punctul OO fiind centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC, avem OA=OC=ROA = OC = R. Triunghiurile dreptunghice △VOA\triangle VOA și △VOC\triangle VOC au cateta VOVO comună și catetele OA≡OCOA \equiv OC, deci sunt congruente (△VOA≡△VOC\triangle VOA \equiv \triangle VOC, cazul C.C.). Rezultă că ipotenuzele sunt congruente:

VC=VA=30 cmVC = VA = 30\text{ cm}

Punctul PP se află pe muchia laterală CVCV cu VP=10 cmVP = 10\text{ cm}, prin urmare:

CP=CV−VP=30−10=20 cmCP = CV - VP = 30 - 10 = 20\text{ cm}

Raportul segmentelor determinate de PP pe CVCV este:

CPCV=2030=23\frac{CP}{CV} = \frac{20}{30} = \frac{2}{3}

(2 puncte)

În triunghiul echilateral ABCABC, punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul CMCM este mediană. Într-un triunghi echilateral, centrul cercului circumscris coincide cu centrul de greutate, prin urmare punctul OO este situat pe mediana CMCM la două treimi de vârf:

COCM=23\frac{CO}{CM} = \frac{2}{3}

În triunghiul VMCVMC, comparăm rapoartele segmentelor pe laturile unghiului ∠C\angle C:

COCM=23șiCPCV=23  ⟹  COCM=CPCV\frac{CO}{CM} = \frac{2}{3} \quad \text{și} \quad \frac{CP}{CV} = \frac{2}{3} \implies \frac{CO}{CM} = \frac{CP}{CV}

Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul VMCVMC, obținem:

PO∥VMPO \parallel VM

Dreapta VMVM este inclusă în planul (VMN)(VMN) (VM⊂(VMN)VM \subset (VMN)), iar dreapta POPO nu este inclusă în acest plan (PO⊄(VMN)PO \not\subset (VMN)). Deducem că dreapta POPO este paralelă cu planul (VMN)(VMN):

PO∥(VMN)PO \parallel (VMN)

(3 puncte)

c) Determinați cosinusul unghiului dreptelor ACAC și VMVM.

Rezolvare Subiectul III Problema 2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABCABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv BCBC, prin urmare segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul ABCABC:

MN∥ACșiMN=AC2=202=10 cmMN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, unghiul format de dreptele ACAC și VMVM este congruent cu unghiul format de dreptele paralele MNMN și VMVM:

∠(AC,VM)=∠(MN,VM)=∠VMN\angle(AC, VM) = \angle(MN, VM) = \angle VMN

(2 puncte)

Calculăm lungimile laturilor VMVM și VNVN:

  • Triunghiul VABVAB este isoscel (VA=VB=30 cmVA = VB = 30\text{ cm}), iar MM este mijlocul laturii AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, deci VM⊥ABVM \perp AB și AM=AB2=10 cmAM = \frac{AB}{2} = 10\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic VMAVMA: VM=VA2−AM2=302−102=900−100=800=202 cmVM = \sqrt{VA^2 - AM^2} = \sqrt{30^2 - 10^2} = \sqrt{900 - 100} = \sqrt{800} = 20\sqrt{2}\text{ cm}
  • În mod analog, în triunghiul isoscel VBCVBC (VB=VC=30 cmVB = VC = 30\text{ cm}), mediana VNVN este înălțime pe baza BC=20 cmBC = 20\text{ cm}: VN=VC2−CN2=302−102=800=202 cmVN = \sqrt{VC^2 - CN^2} = \sqrt{30^2 - 10^2} = \sqrt{800} = 20\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece VM=VN=202 cmVM = VN = 20\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul VMNVMN este isoscel cu baza MNMN. Fie QQ mijlocul segmentului MNMN. Mediana VQVQ este și înălțime în triunghiul isoscel VMNVMN, prin urmare:

VQ⊥MNVQ \perp MN

În triunghiul dreptunghic VQMVQM (m(∠VQM)=90∘m(\angle VQM) = 90^\circ), avem:

MQ=MN2=102=5 cmMQ = \frac{MN}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

Cosinusul unghiului ∠VMN\angle VMN este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:

cos⁡(∠VMN)=MQVM=5202=142=28\cos(\angle VMN) = \frac{MQ}{VM} = \frac{5}{20\sqrt{2}} = \frac{1}{4\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{8}

Așadar, cosinusul unghiului dreptelor ACAC și VMVM este:

cos⁡(∠(AC,VM))=28\cos(\angle(AC, VM)) = \frac{\sqrt{2}}{8}

(3 puncte)