Conform ordinii efectuării operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea și apoi scăderea:
16:2=8
8−8=0
Răspuns: 0
(5 puncte)
Exercițiul 2
Un obiect costă 30 de lei. După o reducere a prețului cu 50%, prețul obiectului este de … lei.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm reducerea de preț:
50%⋅30=10050⋅30=21⋅30=15 lei
Prețul după reducere este:
30−15=15 lei
Răspuns: 15
(5 puncte)
Exercițiul 3
Cel mai mare număr natural din intervalul [−3,4) este egal cu … .
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Mulțimea numerelor naturale este N={0,1,2,3,4,…}.
Numerele naturale cuprinse în intervalul [−3,4) satisfac condiția 0≤n<4, deci:
n∈{0,1,2,3}
(Numărul 4 nu aparține intervalului, deoarece paranteza este rotundă la dreapta).
Cel mai mare număr natural din această mulțime este:
3
Răspuns: 3
(5 puncte)
Exercițiul 4
Rombul ABCD are AB=22 cm. Perimetrul acestui romb este egal cu … cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rombul are toate cele patru laturi de lungimi egale. Perimetrul său este:
PABCD=4⋅AB
PABCD=4⋅22=82 cm
Răspuns: 82
(5 puncte)
Exercițiul 5
În Figura 1 este reprezentată o prismă ABCA′B′C′ cu baza triunghi echilateral, AB=10 cm și AA′=5 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestei prisme este egală cu … cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
O prismă dreaptă cu baza triunghi are în total 9 muchii:
6 muchii ale celor două baze triunghiulare (câte 3 la baza inferioară și 3 la baza superioară), fiecare având lungimea 10 cm:
6⋅10=60 cm
3 muchii laterale egale, fiecare având lungimea 5 cm:
3⋅5=15 cm
Suma lungimilor tuturor muchiilor prismei este:
S=6⋅10+3⋅5=60+15=75 cm
Răspuns: 75
(5 puncte)
Exercițiul 6
În tabelul de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de kilograme de roșii vândute de un producător, în fiecare dintre zilele unei săptămâni. Prețul unui kilogram de roșii a fost de 5 lei.
Ziua
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
Nr. de kg de roșii vândute
40
45
60
55
45
55
70
Conform informațiilor din tabel, suma de bani încasată de producător pentru roșiile vândute în această săptămână este egală cu … de lei.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm cantitatea totală de roșii vândute pe parcursul întregii săptămâni prin adunarea valorilor zilnice:
40+45+60+55+45+55+70=370 kg
Prețul fiind de 5 lei pentru fiecare kilogram, suma totală încasată este:
370⋅5=1850 lei
Răspuns: 1850
(5 puncte)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Exercițiul 1
Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCD cu baza mare AB și unghiul A drept.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru reprezentarea trapezului dreptunghic ABCD:
Se desenează baza mare AB, orizontală.
În vârful A se construiește latura AD perpendiculară pe AB, astfel încât m(∠DAB)=90∘.
Din vârful D se trasează baza mică DC paralelă cu AB (DC∥AB, cu DC<AB).
Se unește vârful B cu C pentru a obține latura oblică BC.
Se notează corect vârfurile A,B,C,D.
(4 puncte pentru desenarea trapezului dreptunghic)
(1 punct pentru notarea corectă a trapezului cu baza mare AB și unghiul A drept)
Exercițiul 2
Determinați cel mai mic număr natural de trei cifre care se divide cu 2, cu 3 și cu 5.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie numărul căutat abc, unde a,b,c sunt cifre și a=0.
Deoarece numărul este divizibil cu 2 și cu 5, ultima sa cifră trebuie să fie:
c=0
Numărul are așadar forma ab0.
(2 puncte)
Numărul ab0 trebuie să fie divizibil cu 3, deci suma cifrelor sale a+b+0=a+b trebuie să fie un multiplu de 3:
a+b∈{3,6,9,12,15,18}
Pentru a găsi cel mai mic număr de trei cifre, alegem pentru cifra sutelor cea mai mică valoare nenulă posibilă:
a=1
Atunci:
1+b∈{3,6,9,…}
Cea mai mică cifră b care satisface această relație este:
b=2⟹1+2=3
Numărul cel mai mic este:
120
(3 puncte)
Exercițiul 3
După ce a parcurs două treimi dintr-un traseu, Alex constată că mai are de parcurs cu 5 km mai puțin decât distanța deja parcursă. Determinați lungimea traseului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x lungimea totală a traseului, exprimată în kilometri (x>0).
Distanța deja parcursă de Alex reprezintă două treimi din traseu:
dparcursa˘=32x
Distanța rămasă de parcurs este:
dra˘masa˘=x−32x=31x
Conform ipotezei, distanța rămasă este cu 5 km mai mică decât distanța deja parcursă:
31x=32x−5
sau, echivalent, suma dintre distanța parcursă și distanța rămasă:
32x+(32x−5)=x
(3 puncte)
Rezolvăm ecuația obținută:
32x−31x=5
31x=5⟹x=5⋅3=15 km
Lungimea totală a traseului este de 15 km.
(2 puncte)
Exercițiul 4
Se consideră numerele reale:
a=2⋅8+3⋅27
și
b=(5+3−2)2−2(15−25)+48+1
a) Arătați că a=13.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Efectuăm produsele de radicali:
2⋅8=2⋅8=16=4
3⋅27=3⋅27=81=9
(sau scoatem factorii de sub radical: 8=22⟹2⋅22=4, respectiv 27=33⟹3⋅33=9).
(3 puncte)
Calculăm valoarea numărului a:
a=4+9=13
(2 puncte)
b) Arătați că media aritmetică a numerelor a și b este egală cu b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dezvoltăm expresia numărului b:
Folosind formula pătratului unui trinom (x+y+z)2=x2+y2+z2+2xy+2xz+2yz:
(5+3−2)2=(5)2+(3)2+(−2)2+215−45−43
=5+3+4+215−45−43=12+215−45−43
Desfacem paranteza din al doilea termen:
−2(15−25)=−215+45
Scoatem factorii de sub radical pentru 48:
48=16⋅3=43
Înlocuim în expresia lui b:
b=5+3+4+215−45−43−215+45+43+1
Termenii iraționali se reduc complet:
(215−215)+(−45+45)+(−43+43)=0
Rămâne suma termenilor raționali:
b=12+1=13
(3 puncte)
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=213+13=226=13
Cum ma=13 și b=13, obținem:
ma=b
(2 puncte)
Exercițiul 5
Se consideră expresia:
E(x)=(2x+1)2−3(x−1)2−(x−1)(x+1)−6(x+1)
unde x este număr real. Determinați numerele naturale n pentru care E(n)≤−1.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x):
(2x+1)2=4x2+4x+1
−3(x−1)2=−3(x2−2x+1)=−3x2+6x−3
−(x−1)(x+1)=−(x2−1)=−x2+1
−6(x+1)=−6x−6
Reducem termenii asemenea:
E(x)=(4x2−3x2−x2)+(4x+6x−6x)+(1−3+1−6)
E(x)=0x2+4x−7=4x−7
(3 puncte)
Pentru x=n, inecuația E(n)≤−1 devine:
4n−7≤−1
4n≤6⟹n≤46=23
Deoarece n este număr natural (n∈N), singurele valori posibile sunt:
n∈{0,1}
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Problema 1
În Figura 2 este reprezentat un romb ABCD cu AB=6 cm și BD=6 cm. Punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv CD.
a) Arătați că lungimea segmentului AC este egală cu 63 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie {O}=AC∩BD. Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se taie în părți egale, deci O este mijlocul comun al segmentelor AC și BD, iar AC⊥BD.
(2 puncte)
În triunghiul ABD, avem AB=AD=6 cm (deoarece ABCD este romb) și BD=6 cm.
Deoarece toate cele trei laturi sunt congruente (AB=AD=BD=6 cm), triunghiul ABD este echilateral.
În triunghiul echilateral ABD, segmentul AO este înălțime corespunzătoare laturii BD:
AO=2AB3=263=33 cm
Cum O este mijlocul segmentului AC, lungimea diagonalei AC este:
AC=2⋅AO=2⋅33=63 cm
(3 puncte)
b) Demonstrați că segmentele BD și MN sunt congruente.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul echilateral ABD, punctul M este mijlocul laturii AB, deci mediana DM este și înălțime:
DM⊥AB
BM=2AB=3 cm
(2 puncte)
Punctul N este mijlocul laturii CD, deci:
DN=2CD
Deoarece ABCD este romb, laturile opuse sunt paralele și congruente (AB∥CD și AB=CD), de unde obținem:
BM∥DNșiBM=DN=3 cm
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci BNDM este paralelogram.
Cum DM⊥AB, avem m(∠DMB)=90∘. Un paralelogram cu un unghi drept este dreptunghi, așadar BNDM este dreptunghi.
Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente, deci:
BD≡MN⟹BD=MN
(3 puncte)
c) Știind că aria triunghiului BNC reprezintă p% din aria triunghiului ABE, unde E este punctul de intersecție a dreptelor AD și BN, determinați numărul natural p.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece ABCD este romb, avem CD∥AB, deci DN∥AB.
În triunghiul EAB, dreapta DN este paralelă cu baza AB (D∈EA, N∈EB). Conform teoremei fundamentale a asemănării:
△EDN∼△EAB⟹EAED=EBEN=ABDN
Cum N este mijlocul laturii CD și CD=AB, avem:
DN=2AB⟹ABDN=21
Rezultă că EBEN=21, ceea ce înseamnă că punctul N este mijlocul segmentului EB, deci:
BE=2⋅BN
(2 puncte)
Deoarece patrulaterul BNDM este dreptunghi, avem BN⊥CD și BN=DM.
Cum DM este înălțime în triunghiul echilateral ABD:
BN=DM=2AB3=33 cm
Deoarece CD∥AB, relația BN⊥CD implică BN⊥AB, deci BE⊥AB, ceea ce arată că triunghiul ABE este dreptunghic în B.
Aria triunghiului ABE este:
A△ABE=2AB⋅BE=2AB⋅2BN=AB⋅BN
A△ABE=6⋅33=183 cm2
Pentru triunghiul BNC, deoarece BN⊥CD, segmentul BN este perpendicular pe NC (m(∠BNC)=90∘). Triunghiul BNC este dreptunghic în N, iar cateta sa este NC=2CD=3 cm.
Aria triunghiului BNC este:
A△BNC=2BN⋅NC=233⋅3=293 cm2
Raportul celor două arii este:
A△ABEA△BNC=183293=369=41
Conform enunțului, A△BNC=100p⋅A△ABE, prin urmare:
100p=41⟹p=4100=25
Numărul natural cerut este p=25.
(3 puncte)
Problema 2
În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu AB=30 cm. Punctul M este mijlocul laturii AB și punctul N este situat pe latura DD′ astfel încât DD′DN=32.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 900 cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza ABCD a cubului este un pătrat cu latura AB=30 cm.
Aria pătratului ABCD este:
AABCD=AB2
(3 puncte)
AABCD=302=900 cm2
(2 puncte)
b) Demonstrați că distanța de la punctul A la planul (MDN) este egală cu 65 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Muchia DD′ a cubului este perpendiculară pe planul bazei (ABCD). Deoarece punctul N se află pe muchia DD′, rezultă că:
ND⊥(ABCD)
În planul bazei (ABCD), construim perpendiculara din A pe dreapta DM:
AP⊥DM,P∈DM
Cum AP⊂(ABCD) și ND⊥(ABCD), rezultă că:
ND⊥AP⟺AP⊥ND
Dreapta AP este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (MDN) (DM și ND, cu DM∩ND={D}), prin urmare:
AP⊥(MDN)⟹d(A,(MDN))=AP
(2 puncte)
În planul (ABCD), triunghiul ADM este dreptunghic în A, deoarece ABCD este pătrat (m(∠DAM)=90∘).
Catetele sunt AD=30 cm și AM=2AB=230=15 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADM pentru a afla lungimea ipotenuzei DM:
DM=AD2+AM2=302+152=900+225=1125=155 cm
Segmentul AP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ADM:
AP=DMAD⋅AM=15530⋅15=530=5305=65 cm
Așadar:
d(A,(MDN))=65 cm
(3 puncte)
c) Arătați că tangenta unghiului dintre dreapta MN și planul (ADD′) este egală cu 26313.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm proiecția ortogonală a dreptei MN pe planul (ADD′):
În cubul ABCDA′B′C′D′, fața ABB′A′ este pătrat, deci AB⊥AA′. De asemenea, fața ABCD este pătrat, deci AB⊥AD.
Cum AD și AA′ sunt două drepte concurente din planul (ADD′), rezultă că:
AB⊥(ADD′)
Deoarece M∈AB, segmentul MA este inclus în dreapta AB, deci:
MA⊥(ADD′)
Prin urmare, proiecția punctului M pe planul (ADD′) este punctul A:
pr(ADD′)M=A
Punctul N se află pe muchia DD′, deci N∈(ADD′), ceea ce înseamnă că proiecția punctului N pe planul (ADD′) este el însuși:
pr(ADD′)N=N
Așadar, proiecția dreptei MN pe planul (ADD′) este dreapta AN:
pr(ADD′)MN=AN
Unghiul format de dreapta MN cu planul (ADD′) este unghiul dintre dreaptă și proiecția sa:
∠(MN,(ADD′))=∠(MN,AN)=∠MNA
(3 puncte)
Deoarece MA⊥(ADD′) și AN⊂(ADD′), rezultă că MA⊥AN, deci triunghiul MAN este dreptunghic în A.
Tangenta unghiului ∠MNA în triunghiul dreptunghic MAN este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg(∠MNA)=ANAM
Cunoaștem AM=15 cm. Calculăm lungimea segmentului AN:
Din ipoteză, DD′DN=32, iar muchia cubului este DD′=30 cm:
DN=32⋅30=20 cm
În fața (ADD′A′), unghiul ∠ADN este drept (DD′⊥AD, deci m(∠ADN)=90∘). Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADN: