BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 38

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 38

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Exercițiul 1

Rezultatul calculului 8−16:28 - 16 : 2 este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii efectuării operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea și apoi scăderea:

16:2=816 : 2 = 8

8−8=08 - 8 = 0

Răspuns: 00

(5 puncte)


Exercițiul 2

Un obiect costă 3030 de lei. După o reducere a prețului cu 50%50\%, prețul obiectului este de … lei.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm reducerea de preț:

50%⋅30=50100⋅30=12⋅30=15 lei50\% \cdot 30 = \frac{50}{100} \cdot 30 = \frac{1}{2} \cdot 30 = 15\text{ lei}

Prețul după reducere este:

30−15=15 lei30 - 15 = 15\text{ lei}

Răspuns: 1515

(5 puncte)


Exercițiul 3

Cel mai mare număr natural din intervalul [−3,4)[-3, 4) este egal cu … .

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Mulțimea numerelor naturale este N={0,1,2,3,4,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, 4, \dots\}.

Numerele naturale cuprinse în intervalul [−3,4)[-3, 4) satisfac condiția 0≤n<40 \le n < 4, deci:

n∈{0,1,2,3}n \in \{0, 1, 2, 3\}

(Numărul 44 nu aparține intervalului, deoarece paranteza este rotundă la dreapta).

Cel mai mare număr natural din această mulțime este:

33

Răspuns: 33

(5 puncte)


Exercițiul 4

Rombul ABCDABCD are AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Perimetrul acestui romb este egal cu … cm\text{cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rombul are toate cele patru laturi de lungimi egale. Perimetrul său este:

PABCD=4⋅ABP_{ABCD} = 4 \cdot AB

PABCD=4⋅22=82 cmP_{ABCD} = 4 \cdot 2\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

Răspuns: 828\sqrt{2}

(5 puncte)


Exercițiul 5

În Figura 1 este reprezentată o prismă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghi echilateral, AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AA′=5 cmAA' = 5\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestei prisme este egală cu … cm\text{cm}.

Prismă triunghiulară regulată

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

O prismă dreaptă cu baza triunghi are în total 99 muchii:

  • 66 muchii ale celor două baze triunghiulare (câte 33 la baza inferioară și 33 la baza superioară), fiecare având lungimea 10 cm10\text{ cm}: 6⋅10=60 cm6 \cdot 10 = 60\text{ cm}
  • 33 muchii laterale egale, fiecare având lungimea 5 cm5\text{ cm}: 3⋅5=15 cm3 \cdot 5 = 15\text{ cm}

Suma lungimilor tuturor muchiilor prismei este:

S=6⋅10+3⋅5=60+15=75 cmS = 6 \cdot 10 + 3 \cdot 5 = 60 + 15 = 75\text{ cm}

Răspuns: 7575

(5 puncte)


Exercițiul 6

În tabelul de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de kilograme de roșii vândute de un producător, în fiecare dintre zilele unei săptămâni. Prețul unui kilogram de roșii a fost de 55 lei.

ZiuaLuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
Nr. de kg de roșii vândute4040454560605555454555557070

Conform informațiilor din tabel, suma de bani încasată de producător pentru roșiile vândute în această săptămână este egală cu … de lei.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm cantitatea totală de roșii vândute pe parcursul întregii săptămâni prin adunarea valorilor zilnice:

40+45+60+55+45+55+70=370 kg40 + 45 + 60 + 55 + 45 + 55 + 70 = 370\text{ kg}

Prețul fiind de 5 lei5\text{ lei} pentru fiecare kilogram, suma totală încasată este:

370⋅5=1850 lei370 \cdot 5 = 1850\text{ lei}

Răspuns: 18501850

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1

Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCDABCD cu baza mare ABAB și unghiul AA drept.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru reprezentarea trapezului dreptunghic ABCDABCD:

  1. Se desenează baza mare ABAB, orizontală.
  2. În vârful AA se construiește latura ADAD perpendiculară pe ABAB, astfel încât m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ.
  3. Din vârful DD se trasează baza mică DCDC paralelă cu ABAB (DC∥ABDC \parallel AB, cu DC<ABDC < AB).
  4. Se unește vârful BB cu CC pentru a obține latura oblică BCBC.
  5. Se notează corect vârfurile A,B,C,DA, B, C, D.

(4 puncte pentru desenarea trapezului dreptunghic)

(1 punct pentru notarea corectă a trapezului cu baza mare ABAB și unghiul AA drept)


Exercițiul 2

Determinați cel mai mic număr natural de trei cifre care se divide cu 22, cu 33 și cu 55.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie numărul căutat abc‾\overline{abc}, unde a,b,ca, b, c sunt cifre și a≠0a \neq 0.

  1. Deoarece numărul este divizibil cu 22 și cu 55, ultima sa cifră trebuie să fie:

c=0c = 0

Numărul are așadar forma ab0‾\overline{ab0}.

(2 puncte)

  1. Numărul ab0‾\overline{ab0} trebuie să fie divizibil cu 33, deci suma cifrelor sale a+b+0=a+ba + b + 0 = a + b trebuie să fie un multiplu de 33:

a+b∈{3,6,9,12,15,18}a + b \in \{3, 6, 9, 12, 15, 18\}

Pentru a găsi cel mai mic număr de trei cifre, alegem pentru cifra sutelor cea mai mică valoare nenulă posibilă:

a=1a = 1

Atunci:

1+b∈{3,6,9,… }1 + b \in \{3, 6, 9, \dots\}

Cea mai mică cifră bb care satisface această relație este:

b=2  ⟹  1+2=3b = 2 \implies 1 + 2 = 3

Numărul cel mai mic este:

120120

(3 puncte)


Exercițiul 3

După ce a parcurs două treimi dintr-un traseu, Alex constată că mai are de parcurs cu 5 km5\text{ km} mai puțin decât distanța deja parcursă. Determinați lungimea traseului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx lungimea totală a traseului, exprimată în kilometri (x>0x > 0).

Distanța deja parcursă de Alex reprezintă două treimi din traseu:

dparcursa˘=23xd_{\text{parcursă}} = \frac{2}{3}x

Distanța rămasă de parcurs este:

dra˘masa˘=x−23x=13xd_{\text{rămasă}} = x - \frac{2}{3}x = \frac{1}{3}x

Conform ipotezei, distanța rămasă este cu 5 km5\text{ km} mai mică decât distanța deja parcursă:

13x=23x−5\frac{1}{3}x = \frac{2}{3}x - 5

sau, echivalent, suma dintre distanța parcursă și distanța rămasă:

23x+(23x−5)=x\frac{2}{3}x + \left(\frac{2}{3}x - 5\right) = x

(3 puncte)

Rezolvăm ecuația obținută:

23x−13x=5\frac{2}{3}x - \frac{1}{3}x = 5

13x=5  ⟹  x=5⋅3=15 km\frac{1}{3}x = 5 \implies x = 5 \cdot 3 = 15\text{ km}

Lungimea totală a traseului este de 15 km15\text{ km}.

(2 puncte)


Exercițiul 4

Se consideră numerele reale:

a=2⋅8+3⋅27a = \sqrt{2} \cdot \sqrt{8} + \sqrt{3} \cdot \sqrt{27}

și

b=(5+3−2)2−2(15−25)+48+1b = (\sqrt{5} + \sqrt{3} - 2)^2 - 2(\sqrt{15} - 2\sqrt{5}) + \sqrt{48} + 1

a) Arătați că a=13a = 13.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm produsele de radicali:

2⋅8=2⋅8=16=4\sqrt{2} \cdot \sqrt{8} = \sqrt{2 \cdot 8} = \sqrt{16} = 4

3⋅27=3⋅27=81=9\sqrt{3} \cdot \sqrt{27} = \sqrt{3 \cdot 27} = \sqrt{81} = 9

(sau scoatem factorii de sub radical: 8=22  ⟹  2⋅22=4\sqrt{8} = 2\sqrt{2} \implies \sqrt{2} \cdot 2\sqrt{2} = 4, respectiv 27=33  ⟹  3⋅33=9\sqrt{27} = 3\sqrt{3} \implies \sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} = 9).

(3 puncte)

Calculăm valoarea numărului aa:

a=4+9=13a = 4 + 9 = 13

(2 puncte)

b) Arătați că media aritmetică a numerelor aa și bb este egală cu bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dezvoltăm expresia numărului bb:

  1. Folosind formula pătratului unui trinom (x+y+z)2=x2+y2+z2+2xy+2xz+2yz(x + y + z)^2 = x^2 + y^2 + z^2 + 2xy + 2xz + 2yz:

(5+3−2)2=(5)2+(3)2+(−2)2+215−45−43(\sqrt{5} + \sqrt{3} - 2)^2 = (\sqrt{5})^2 + (\sqrt{3})^2 + (-2)^2 + 2\sqrt{15} - 4\sqrt{5} - 4\sqrt{3}

=5+3+4+215−45−43=12+215−45−43= 5 + 3 + 4 + 2\sqrt{15} - 4\sqrt{5} - 4\sqrt{3} = 12 + 2\sqrt{15} - 4\sqrt{5} - 4\sqrt{3}

  1. Desfacem paranteza din al doilea termen:

−2(15−25)=−215+45-2(\sqrt{15} - 2\sqrt{5}) = -2\sqrt{15} + 4\sqrt{5}

  1. Scoatem factorii de sub radical pentru 48\sqrt{48}:

48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}

Înlocuim în expresia lui bb:

b=5+3+4+215−45−43−215+45+43+1b = 5 + 3 + 4 + 2\sqrt{15} - 4\sqrt{5} - 4\sqrt{3} - 2\sqrt{15} + 4\sqrt{5} + 4\sqrt{3} + 1

Termenii iraționali se reduc complet:

(215−215)+(−45+45)+(−43+43)=0(2\sqrt{15} - 2\sqrt{15}) + (-4\sqrt{5} + 4\sqrt{5}) + (-4\sqrt{3} + 4\sqrt{3}) = 0

Rămâne suma termenilor raționali:

b=12+1=13b = 12 + 1 = 13

(3 puncte)

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=13+132=262=13m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{13 + 13}{2} = \frac{26}{2} = 13

Cum ma=13m_a = 13 și b=13b = 13, obținem:

ma=bm_a = b

(2 puncte)


Exercițiul 5

Se consideră expresia:

E(x)=(2x+1)2−3(x−1)2−(x−1)(x+1)−6(x+1)E(x) = (2x + 1)^2 - 3(x - 1)^2 - (x - 1)(x + 1) - 6(x + 1)

unde xx este număr real. Determinați numerele naturale nn pentru care E(n)≤−1E(n) \le -1.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

(2x+1)2=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = 4x^2 + 4x + 1

−3(x−1)2=−3(x2−2x+1)=−3x2+6x−3-3(x - 1)^2 = -3(x^2 - 2x + 1) = -3x^2 + 6x - 3

−(x−1)(x+1)=−(x2−1)=−x2+1-(x - 1)(x + 1) = -(x^2 - 1) = -x^2 + 1

−6(x+1)=−6x−6-6(x + 1) = -6x - 6

Reducem termenii asemenea:

E(x)=(4x2−3x2−x2)+(4x+6x−6x)+(1−3+1−6)E(x) = (4x^2 - 3x^2 - x^2) + (4x + 6x - 6x) + (1 - 3 + 1 - 6)

E(x)=0x2+4x−7=4x−7E(x) = 0x^2 + 4x - 7 = 4x - 7

(3 puncte)

Pentru x=nx = n, inecuația E(n)≤−1E(n) \le -1 devine:

4n−7≤−14n - 7 \le -1

4n≤6  ⟹  n≤64=324n \le 6 \implies n \le \frac{6}{4} = \frac{3}{2}

Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), singurele valori posibile sunt:

n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

(2 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

În Figura 2 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BD=6 cmBD = 6\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv CDCD.

Romb ABCD cu diagonala BD și segmentul MN

a) Arătați că lungimea segmentului ACAC este egală cu 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se taie în părți egale, deci OO este mijlocul comun al segmentelor ACAC și BDBD, iar AC⊥BDAC \perp BD.

(2 puncte)

În triunghiul ABDABD, avem AB=AD=6 cmAB = AD = 6\text{ cm} (deoarece ABCDABCD este romb) și BD=6 cmBD = 6\text{ cm}. Deoarece toate cele trei laturi sunt congruente (AB=AD=BD=6 cmAB = AD = BD = 6\text{ cm}), triunghiul ABDABD este echilateral.

În triunghiul echilateral ABDABD, segmentul AOAO este înălțime corespunzătoare laturii BDBD:

AO=AB32=632=33 cmAO = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Cum OO este mijlocul segmentului ACAC, lungimea diagonalei ACAC este:

AC=2⋅AO=2⋅33=63 cmAC = 2 \cdot AO = 2 \cdot 3\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(3 puncte)

b) Demonstrați că segmentele BDBD și MNMN sunt congruente.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul echilateral ABDABD, punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci mediana DMDM este și înălțime:

DM⊥ABDM \perp AB

BM=AB2=3 cmBM = \frac{AB}{2} = 3\text{ cm}

(2 puncte)

Punctul NN este mijlocul laturii CDCD, deci:

DN=CD2DN = \frac{CD}{2}

Deoarece ABCDABCD este romb, laturile opuse sunt paralele și congruente (AB∥CDAB \parallel CD și AB=CDAB = CD), de unde obținem:

BM∥DNșiBM=DN=3 cmBM \parallel DN \quad \text{și} \quad BM = DN = 3\text{ cm}

Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci BNDMBNDM este paralelogram.

Cum DM⊥ABDM \perp AB, avem m(∠DMB)=90∘m(\angle DMB) = 90^\circ. Un paralelogram cu un unghi drept este dreptunghi, așadar BNDMBNDM este dreptunghi.

Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente, deci:

BD≡MN  ⟹  BD=MNBD \equiv MN \implies BD = MN

(3 puncte)

c) Știind că aria triunghiului BNCBNC reprezintă p%p\% din aria triunghiului ABEABE, unde EE este punctul de intersecție a dreptelor ADAD și BNBN, determinați numărul natural pp.

Rezolvare Subiectul III Problema 1

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABCDABCD este romb, avem CD∥ABCD \parallel AB, deci DN∥ABDN \parallel AB.

În triunghiul EABEAB, dreapta DNDN este paralelă cu baza ABAB (D∈EAD \in EA, N∈EBN \in EB). Conform teoremei fundamentale a asemănării:

△EDN∼△EAB  ⟹  EDEA=ENEB=DNAB\triangle EDN \sim \triangle EAB \implies \frac{ED}{EA} = \frac{EN}{EB} = \frac{DN}{AB}

Cum NN este mijlocul laturii CDCD și CD=ABCD = AB, avem:

DN=AB2  ⟹  DNAB=12DN = \frac{AB}{2} \implies \frac{DN}{AB} = \frac{1}{2}

Rezultă că ENEB=12\frac{EN}{EB} = \frac{1}{2}, ceea ce înseamnă că punctul NN este mijlocul segmentului EBEB, deci:

BE=2⋅BNBE = 2 \cdot BN

(2 puncte)

Deoarece patrulaterul BNDMBNDM este dreptunghi, avem BN⊥CDBN \perp CD și BN=DMBN = DM. Cum DMDM este înălțime în triunghiul echilateral ABDABD:

BN=DM=AB32=33 cmBN = DM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, relația BN⊥CDBN \perp CD implică BN⊥ABBN \perp AB, deci BE⊥ABBE \perp AB, ceea ce arată că triunghiul ABEABE este dreptunghic în BB.

Aria triunghiului ABEABE este:

A△ABE=AB⋅BE2=AB⋅2BN2=AB⋅BN\mathcal{A}_{\triangle ABE} = \frac{AB \cdot BE}{2} = \frac{AB \cdot 2BN}{2} = AB \cdot BN

A△ABE=6⋅33=183 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABE} = 6 \cdot 3\sqrt{3} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

Pentru triunghiul BNCBNC, deoarece BN⊥CDBN \perp CD, segmentul BNBN este perpendicular pe NCNC (m(∠BNC)=90∘m(\angle BNC) = 90^\circ). Triunghiul BNCBNC este dreptunghic în NN, iar cateta sa este NC=CD2=3 cmNC = \frac{CD}{2} = 3\text{ cm}.

Aria triunghiului BNCBNC este:

A△BNC=BN⋅NC2=33⋅32=932 cm2\mathcal{A}_{\triangle BNC} = \frac{BN \cdot NC}{2} = \frac{3\sqrt{3} \cdot 3}{2} = \frac{9\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2

Raportul celor două arii este:

A△BNCA△ABE=932183=936=14\frac{\mathcal{A}_{\triangle BNC}}{\mathcal{A}_{\triangle ABE}} = \frac{\frac{9\sqrt{3}}{2}}{18\sqrt{3}} = \frac{9}{36} = \frac{1}{4}

Conform enunțului, A△BNC=p100⋅A△ABE\mathcal{A}_{\triangle BNC} = \frac{p}{100} \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABE}, prin urmare:

p100=14  ⟹  p=1004=25\frac{p}{100} = \frac{1}{4} \implies p = \frac{100}{4} = 25

Numărul natural cerut este p=25p = 25.

(3 puncte)


Problema 2

În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=30 cmAB = 30\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB și punctul NN este situat pe latura DD′DD' astfel încât DNDD′=23\frac{DN}{DD'} = \frac{2}{3}.

Cub ABCDA'B'C'D'

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 900 cm2900\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza ABCDABCD a cubului este un pătrat cu latura AB=30 cmAB = 30\text{ cm}.

Aria pătratului ABCDABCD este:

AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

(3 puncte)

AABCD=302=900 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 30^2 = 900\text{ cm}^2

(2 puncte)

b) Demonstrați că distanța de la punctul AA la planul (MDN)(MDN) este egală cu 65 cm6\sqrt{5}\text{ cm}.

Rezolvare Subiectul III Problema 2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Muchia DD′DD' a cubului este perpendiculară pe planul bazei (ABCD)(ABCD). Deoarece punctul NN se află pe muchia DD′DD', rezultă că:

ND⊥(ABCD)ND \perp (ABCD)

În planul bazei (ABCD)(ABCD), construim perpendiculara din AA pe dreapta DMDM:

AP⊥DM,P∈DMAP \perp DM, \quad P \in DM

Cum AP⊂(ABCD)AP \subset (ABCD) și ND⊥(ABCD)ND \perp (ABCD), rezultă că:

ND⊥AP  ⟺  AP⊥NDND \perp AP \iff AP \perp ND

Dreapta APAP este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (MDN)(MDN) (DMDM și NDND, cu DM∩ND={D}DM \cap ND = \{D\}), prin urmare:

AP⊥(MDN)  ⟹  d(A,(MDN))=APAP \perp (MDN) \implies d(A, (MDN)) = AP

(2 puncte)

În planul (ABCD)(ABCD), triunghiul ADMADM este dreptunghic în AA, deoarece ABCDABCD este pătrat (m(∠DAM)=90∘m(\angle DAM) = 90^\circ).

Catetele sunt AD=30 cmAD = 30\text{ cm} și AM=AB2=302=15 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{30}{2} = 15\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADMADM pentru a afla lungimea ipotenuzei DMDM:

DM=AD2+AM2=302+152=900+225=1125=155 cmDM = \sqrt{AD^2 + AM^2} = \sqrt{30^2 + 15^2} = \sqrt{900 + 225} = \sqrt{1125} = 15\sqrt{5}\text{ cm}

Segmentul APAP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ADMADM:

AP=AD⋅AMDM=30⋅15155=305=3055=65 cmAP = \frac{AD \cdot AM}{DM} = \frac{30 \cdot 15}{15\sqrt{5}} = \frac{30}{\sqrt{5}} = \frac{30\sqrt{5}}{5} = 6\sqrt{5}\text{ cm}

Așadar:

d(A,(MDN))=65 cmd(A, (MDN)) = 6\sqrt{5}\text{ cm}

(3 puncte)

c) Arătați că tangenta unghiului dintre dreapta MNMN și planul (ADD′)(ADD') este egală cu 31326\frac{3\sqrt{13}}{26}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm proiecția ortogonală a dreptei MNMN pe planul (ADD′)(ADD'):

În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fața ABB′A′ABB'A' este pătrat, deci AB⊥AA′AB \perp AA'. De asemenea, fața ABCDABCD este pătrat, deci AB⊥ADAB \perp AD. Cum ADAD și AA′AA' sunt două drepte concurente din planul (ADD′)(ADD'), rezultă că:

AB⊥(ADD′)AB \perp (ADD')

Deoarece M∈ABM \in AB, segmentul MAMA este inclus în dreapta ABAB, deci:

MA⊥(ADD′)MA \perp (ADD')

Prin urmare, proiecția punctului MM pe planul (ADD′)(ADD') este punctul AA:

pr(ADD′)M=A\text{pr}_{(ADD')} M = A

Punctul NN se află pe muchia DD′DD', deci N∈(ADD′)N \in (ADD'), ceea ce înseamnă că proiecția punctului NN pe planul (ADD′)(ADD') este el însuși:

pr(ADD′)N=N\text{pr}_{(ADD')} N = N

Așadar, proiecția dreptei MNMN pe planul (ADD′)(ADD') este dreapta ANAN:

pr(ADD′)MN=AN\text{pr}_{(ADD')} MN = AN

Unghiul format de dreapta MNMN cu planul (ADD′)(ADD') este unghiul dintre dreaptă și proiecția sa:

∠(MN,(ADD′))=∠(MN,AN)=∠MNA\angle(MN, (ADD')) = \angle(MN, AN) = \angle MNA

(3 puncte)

Deoarece MA⊥(ADD′)MA \perp (ADD') și AN⊂(ADD′)AN \subset (ADD'), rezultă că MA⊥ANMA \perp AN, deci triunghiul MANMAN este dreptunghic în AA.

Tangenta unghiului ∠MNA\angle MNA în triunghiul dreptunghic MANMAN este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:

tg⁡(∠MNA)=AMAN\operatorname{tg}(\angle MNA) = \frac{AM}{AN}

Cunoaștem AM=15 cmAM = 15\text{ cm}. Calculăm lungimea segmentului ANAN: Din ipoteză, DNDD′=23\frac{DN}{DD'} = \frac{2}{3}, iar muchia cubului este DD′=30 cmDD' = 30\text{ cm}:

DN=23⋅30=20 cmDN = \frac{2}{3} \cdot 30 = 20\text{ cm}

În fața (ADD′A′)(ADD'A'), unghiul ∠ADN\angle ADN este drept (DD′⊥ADDD' \perp AD, deci m(∠ADN)=90∘m(\angle ADN) = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADNADN:

AN=AD2+DN2=302+202=900+400=1300=1013 cmAN = \sqrt{AD^2 + DN^2} = \sqrt{30^2 + 20^2} = \sqrt{900 + 400} = \sqrt{1300} = 10\sqrt{13}\text{ cm}

Calculăm tangenta:

tg⁡(∠MNA)=151013=3213=3132⋅13=31326\operatorname{tg}(\angle MNA) = \frac{15}{10\sqrt{13}} = \frac{3}{2\sqrt{13}} = \frac{3\sqrt{13}}{2 \cdot 13} = \frac{3\sqrt{13}}{26}

(2 puncte)