BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 37

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 37

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 20:2−1020 : 2 - 10 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi împărțirea: 20:2=1020 : 2 = 10
  • Efectuăm scăderea: 10−10=010 - 10 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Dacă a+2b=10a + 2b = 10, atunci numărul 5a+10b5a + 10b este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun pe 55 în expresia cerută: 5a+10b=5(a+2b)5a + 10b = 5(a + 2b)
  • Înlocuim valoarea dată în ipoteză, a+2b=10a + 2b = 10: 5(a+2b)=5⋅10=505(a + 2b) = 5 \cdot 10 = 50

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


3. Cel mai mare număr par din intervalul [−2,6)[-2, 6) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul [−2,6)[-2, 6) sunt: {−2,−1,0,1,2,3,4,5}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5\} (numărul 66 nu aparține intervalului deoarece paranteza este rotundă la dreapta).
  • Dintre acestea, numerele pare sunt: {−2,0,2,4}\{-2, 0, 2, 4\}
  • Cel mai mare număr din această mulțime este 44.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


4. Suplementul unghiului cu măsura de 135∘135^\circ are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ.
  • Măsura suplementului este: 180∘−135∘=45∘180^\circ - 135^\circ = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestui cub este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un cub are 1212 muchii de lungimi egale (44 muchii la baza inferioară, 44 muchii la baza superioară și 44 muchii laterale): S=12⋅ABS = 12 \cdot AB
  • Înlocuim AB=10 cmAB = 10\text{ cm}: S=12⋅10=120 cmS = 12 \cdot 10 = 120\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 120120.

(5p)


6. În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la numărul de vizitatori ai unui muzeu în timpul unei săptămâni. Lunea, muzeul nu primește vizitatori.

ZiuaMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
Nr. vizitatori200100150200300250

Conform informațiilor din tabel, numărul total de vizitatori ai muzeului din acea săptămână este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Adunăm numărul de vizitatori din fiecare zi deschisă a săptămânii: Ntotal=200+100+150+200+300+250N_{\text{total}} = 200 + 100 + 150 + 200 + 300 + 250
  • Efectuăm calculul pas cu pas: 200+100=300200 + 100 = 300 300+150=450300 + 150 = 450 450+200=650450 + 200 = 650 650+300=950650 + 300 = 950 950+250=1200950 + 250 = 1200

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 12001200.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCDABCD cu bazele ABAB, CDCD și AD⊥ABAD \perp AB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Rezolvare și Baremul Oficial:

  • Desenarea corectă a unui trapez dreptunghic (cu două laturi opuse paralele AB∥CDAB \parallel CD, una dintre laturile neparalele perpendiculară pe baze, iar cealaltă oblică). (4 puncte)
  • Notarea corectă a vârfurilor trapezului: trapezul dreptunghic ABCDABCD cu bazele ABAB și CDCD, și latura AD⊥ABAD \perp AB. (1 punct)

2. Media geometrică a numerelor naturale aa și bb este egală cu 66 și media geometrică a numerelor naturale aa și cc este egală cu 44. Determinați raportul numerelor bb și cc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem definiția mediei geometrice pentru numerele aa și bb: mg(a,b)=a⋅b=6  ⟹  a⋅b=62=36m_g(a, b) = \sqrt{a \cdot b} = 6 \implies a \cdot b = 6^2 = 36
  • Scriem definiția mediei geometrice pentru numerele aa și cc: mg(a,c)=a⋅c=4  ⟹  a⋅c=42=16m_g(a, c) = \sqrt{a \cdot c} = 4 \implies a \cdot c = 4^2 = 16 (2 puncte)
  • Împărțim cele două egalități membru cu membru: a⋅ba⋅c=3616\frac{a \cdot b}{a \cdot c} = \frac{36}{16}
  • Simplificăm factorul nenul aa în membrul stâng și simplificăm fracția prin 44 în membrul drept: bc=36:416:4=94\frac{b}{c} = \frac{36 : 4}{16 : 4} = \frac{9}{4} (3 puncte)

3. Radu a cules din grădina sa o cantitate de cireșe pe care și-a propus să o vândă cu 1818 lei kilogramul pentru a obține o anumită sumă de bani. El a constatat că 10%10\% din cantitatea de cireșe s-a deteriorat și nu o mai poate vinde. Determinați cu ce preț ar trebui să vândă acum Radu kilogramul de cireșe pentru a obține suma de bani pe care și-a propus-o inițial. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie cc cantitatea inițială de cireșe culeasă de Radu, exprimată în kilograme (c>0c > 0).
  • Suma pe care și-a propus să o obțină inițial este: S=18⋅c leiS = 18 \cdot c\text{ lei}
  • Deoarece 10%10\% din cantitate s-a deteriorat, cantitatea rămasă pentru vânzare reprezintă: c−10%⋅c=c−10100c=90100c=910c kgc - 10\% \cdot c = c - \frac{10}{100}c = \frac{90}{100}c = \frac{9}{10}c\text{ kg}
  • Notăm cu xx noul preț (în lei) pe kilogram. Pentru a obține aceeași sumă inițială, scriem ecuația: 90100c⋅x=18⋅c\frac{90}{100}c \cdot x = 18 \cdot c (3 puncte)
  • Împărțind prin c≠0c \neq 0, obținem: 910x=18  ⟺  x=18⋅109=2⋅10=20 lei\frac{9}{10}x = 18 \iff x = 18 \cdot \frac{10}{9} = 2 \cdot 10 = 20\text{ lei}
  • Radu ar trebui să vândă kilogramul de cireșe cu 2020 de lei. (2 puncte)

4. Se consideră numerele reale: a=(−3)25:322+240:169+5șib=(25−17):(17+12−35)⋅172a = (-3)^{25} : 3^{22} + 2^{40} : 16^9 + 5 \quad \text{și} \quad b = \left(\frac{2}{5} - \frac{1}{7}\right) : \left(\frac{1}{7} + \frac{1}{2} - \frac{3}{5}\right) \cdot \frac{1}{72}

a) Arătați că a=−6a = -6. (5p)

b) Arătați că numărul N=1b−aN = \frac{1}{b} - a este divizibil cu 99. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul numărului aa:

  • Deoarece exponentul 2525 este impar, avem (−3)25=−325(-3)^{25} = -3^{25}.
  • Efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază: (−3)25:322=−325:322=−325−22=−33=−27(-3)^{25} : 3^{22} = -3^{25} : 3^{22} = -3^{25 - 22} = -3^3 = -27
  • Scriem numărul 1616 ca putere a lui 22: 16=2416 = 2^4. Atunci: 169=(24)9=24⋅9=23616^9 = (2^4)^9 = 2^{4 \cdot 9} = 2^{36}
  • Efectuăm a doua împărțire: 240:169=240:236=240−36=24=162^{40} : 16^9 = 2^{40} : 2^{36} = 2^{40 - 36} = 2^4 = 16
  • Înlocuim termenii calculați în expresia numărului aa: a=−33+24+5=−27+16+5a = -3^3 + 2^4 + 5 = -27 + 16 + 5 (3 puncte)
  • Finalizăm calculul: a=−27+21=−6a = -27 + 21 = -6 (2 puncte)

b) Calculul numărului bb și al numărului NN:

  • Calculăm diferența din prima paranteză, aducând la numitorul comun 3535: 25−17=2⋅7−1⋅535=14−535=935\frac{2}{5} - \frac{1}{7} = \frac{2 \cdot 7 - 1 \cdot 5}{35} = \frac{14 - 5}{35} = \frac{9}{35}
  • Calculăm expresia din a doua paranteză, aducând la numitorul comun [7,2,5]=70[7, 2, 5] = 70: 17+12−35=10⋅1+35⋅1−14⋅370=10+35−4270=370\frac{1}{7} + \frac{1}{2} - \frac{3}{5} = \frac{10 \cdot 1 + 35 \cdot 1 - 14 \cdot 3}{70} = \frac{10 + 35 - 42}{70} = \frac{3}{70}
  • Efectuăm împărțirea și înmulțirea pentru bb: b=935:370⋅172=935⋅703⋅172b = \frac{9}{35} : \frac{3}{70} \cdot \frac{1}{72} = \frac{9}{35} \cdot \frac{70}{3} \cdot \frac{1}{72}
  • Simplificăm 93=3\frac{9}{3} = 3 și 7035=2\frac{70}{35} = 2: b=(3⋅2)⋅172=6⋅172=672=112b = (3 \cdot 2) \cdot \frac{1}{72} = 6 \cdot \frac{1}{72} = \frac{6}{72} = \frac{1}{12} (3 puncte)
  • Calculăm inversul lui bb: 1b=1112=12\frac{1}{b} = \frac{1}{\frac{1}{12}} = 12
  • Calculăm valoarea numărului NN: N=1b−a=12−(−6)=12+6=18N = \frac{1}{b} - a = 12 - (-6) = 12 + 6 = 18
  • Deoarece 18=9⋅218 = 9 \cdot 2, deducem că numărul NN este divizibil cu 99. (2 puncte)

5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+2)2−(2x−6)(2x+6)−2(3x+32)E(x) = (2x + \sqrt{2})^2 - (2x - \sqrt{6})(2x + \sqrt{6}) - \sqrt{2}(3x + \sqrt{32}) unde xx este număr real. Arătați că numărul E(8)E(\sqrt{8}) este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 pentru primul termen: (2x+2)2=(2x)2+2⋅2x⋅2+(2)2=4x2+42x+2(2x + \sqrt{2})^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot \sqrt{2} + (\sqrt{2})^2 = 4x^2 + 4\sqrt{2}x + 2
  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2 pentru al doilea termen: (2x−6)(2x+6)=(2x)2−(6)2=4x2−6(2x - \sqrt{6})(2x + \sqrt{6}) = (2x)^2 - (\sqrt{6})^2 = 4x^2 - 6
  • Distribuim factorul −2-\sqrt{2} în a treia paranteză, observând că 32=16⋅2=42\sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2}: 2(3x+32)=32x+2⋅32=32x+64=32x+8\sqrt{2}(3x + \sqrt{32}) = 3\sqrt{2}x + \sqrt{2} \cdot \sqrt{32} = 3\sqrt{2}x + \sqrt{64} = 3\sqrt{2}x + 8
  • Reducem termenii asemenea din expresia E(x)E(x): E(x)=(4x2+42x+2)−(4x2−6)−(32x+8)E(x) = (4x^2 + 4\sqrt{2}x + 2) - (4x^2 - 6) - (3\sqrt{2}x + 8) E(x)=4x2+42x+2−4x2+6−32x−8E(x) = 4x^2 + 4\sqrt{2}x + 2 - 4x^2 + 6 - 3\sqrt{2}x - 8 E(x)=(4x2−4x2)+(42x−32x)+(2+6−8)=2xE(x) = (4x^2 - 4x^2) + (4\sqrt{2}x - 3\sqrt{2}x) + (2 + 6 - 8) = \sqrt{2}x pentru orice număr real xx. (3 puncte)
  • Calculăm E(8)E(\sqrt{8}) înlocuind x=8x = \sqrt{8}: E(8)=2⋅8=16=4E(\sqrt{8}) = \sqrt{2} \cdot \sqrt{8} = \sqrt{16} = 4
  • Deoarece 4=224 = 2^2 și 2∈N2 \in \mathbb{N}, numărul E(8)E(\sqrt{8}) este pătratul numărului natural 22. (2 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi ABCABC cu BC=25 cmBC = 25\text{ cm} și punctele MM și NN situate pe laturile ACAC, respectiv ABAB, astfel încât NM∥BCNM \parallel BC, NM=10 cmNM = 10\text{ cm}, BN=9 cmBN = 9\text{ cm} și CM=12 cmCM = 12\text{ cm}. Punctele DD și EE sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv MNMN.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul trapezului BCMNBCMN este egal cu 56 cm56\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA. (5p)

c) Calculați lungimea segmentului DEDE. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul perimetrului trapezului BCMNBCMN:

  • Deoarece NM∥BCNM \parallel BC și punctele N,MN, M sunt situate pe laturile triunghiului ABCABC, patrulaterul BCMNBCMN este trapez cu bazele BCBC și NMNM.
  • Perimetrul trapezului este suma tuturor laturilor sale: PBCMN=BC+CM+MN+NB\mathcal{P}_{BCMN} = BC + CM + MN + NB (3 puncte)
  • Înlocuim lungimile date în ipoteză: PBCMN=25+12+10+9=56 cm\mathcal{P}_{BCMN} = 25 + 12 + 10 + 9 = 56\text{ cm} (2 puncte)

b) Demonstrația faptului că triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA:

  • Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul ΔABC\Delta ABC: deoarece NM∥BCNM \parallel BC, obținem: ΔANM∼ΔABC\Delta ANM \sim \Delta ABC
  • Din asemănarea triunghiurilor rezultă proporționalitatea laturilor: ANAB=AMAC=NMBC\frac{AN}{AB} = \frac{AM}{AC} = \frac{NM}{BC}
  • Înlocuim NM=10 cmNM = 10\text{ cm}, BC=25 cmBC = 25\text{ cm}, AB=AN+NB=AN+9AB = AN + NB = AN + 9 și AC=AM+MC=AM+12AC = AM + MC = AM + 12: ANAN+9=AMAM+12=1025=25\frac{AN}{AN + 9} = \frac{AM}{AM + 12} = \frac{10}{25} = \frac{2}{5}
  • Din egalitatea ANAN+9=25\frac{AN}{AN + 9} = \frac{2}{5} deducem: 5⋅AN=2(AN+9)  ⟺  5⋅AN=2⋅AN+18  ⟺  3⋅AN=18  ⟹  AN=6 cm5 \cdot AN = 2(AN + 9) \iff 5 \cdot AN = 2 \cdot AN + 18 \iff 3 \cdot AN = 18 \implies AN = 6\text{ cm} Atunci lungimea laturii ABAB este: AB=AN+NB=6+9=15 cmAB = AN + NB = 6 + 9 = 15\text{ cm}
  • Din egalitatea AMAM+12=25\frac{AM}{AM + 12} = \frac{2}{5} deducem: 5⋅AM=2(AM+12)  ⟺  5⋅AM=2⋅AM+24  ⟺  3⋅AM=24  ⟹  AM=8 cm5 \cdot AM = 2(AM + 12) \iff 5 \cdot AM = 2 \cdot AM + 24 \iff 3 \cdot AM = 24 \implies AM = 8\text{ cm} Atunci lungimea laturii ACAC este: AC=AM+MC=8+12=20 cmAC = AM + MC = 8 + 12 = 20\text{ cm} (3 puncte)
  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul ΔABC\Delta ABC: AB2+AC2=152+202=225+400=625AB^2 + AC^2 = 15^2 + 20^2 = 225 + 400 = 625 BC2=252=625BC^2 = 25^2 = 625
  • Deoarece AB2+AC2=BC2AB^2 + AC^2 = BC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ΔABC\Delta ABC este dreptunghic în AA (m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ). (2 puncte)

c) Calculul lungimii segmentului DEDE:

  • Fie FF punctul de intersecție al dreptelor ADAD și NMNM.
  • Deoarece NM∥BCNM \parallel BC, avem NF∥BDNF \parallel BD. În triunghiul ΔABD\Delta ABD, paralela NFNF determină triunghiuri asemenea: ΔANF∼ΔABD  ⟹  ANAB=NFBD\Delta ANF \sim \Delta ABD \implies \frac{AN}{AB} = \frac{NF}{BD}
  • Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, deci: BD=BC2=252=12,5 cmBD = \frac{BC}{2} = \frac{25}{2} = 12{,}5\text{ cm}
  • Înlocuim valorile cunoscute: 615=NF12,5  ⟺  25=NF12,5  ⟹  NF=2⋅12,55=5 cm\frac{6}{15} = \frac{NF}{12{,}5} \iff \frac{2}{5} = \frac{NF}{12{,}5} \implies NF = \frac{2 \cdot 12{,}5}{5} = 5\text{ cm}
  • Deoarece EE este mijlocul segmentului MNMN și MN=10 cmMN = 10\text{ cm}, avem: NE=MN2=102=5 cmNE = \frac{MN}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Cum F∈[NM]F \in [NM] și NF=NE=5 cmNF = NE = 5\text{ cm}, punctele EE și FF coincid (E≡FE \equiv F).
  • Rezultă că punctul EE aparține medianei ADAD, deci punctele AA, EE și DD sunt coliniare (în această ordine pe segmentul ADAD). (2 puncte)
  • În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC (m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ), segmentul ADAD este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC, deci lungimea sa este egală cu jumătate din ipotenuză: AD=BC2=252=12,5 cmAD = \frac{BC}{2} = \frac{25}{2} = 12{,}5\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔANM\Delta ANM (m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ), segmentul AEAE este mediana corespunzătoare ipotenuzei MNMN: AE=MN2=102=5 cmAE = \frac{MN}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Cum E∈[AD]E \in [AD], lungimea segmentului DEDE este diferența celor două mediane: DE=AD−AE=12,5−5=7,5 cmDE = AD - AE = 12{,}5 - 5 = 7{,}5\text{ cm} (3 puncte)

2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCDABCD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AA′=122 cmAA' = 12\sqrt{2}\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar punctul EE este situat pe muchia AA′AA' astfel încât AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că aria dreptunghiului ABB′A′ABB'A' este egală cu 962 cm296\sqrt{2}\text{ cm}^2. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta EOEO și planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că dreapta C′EC'E este perpendiculară pe planul (BDE)(BDE). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul ariei dreptunghiului ABB′A′ABB'A':

  • În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fața laterală ABB′A′ABB'A' este un dreptunghi cu dimensiunile AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AA′=122 cmAA' = 12\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Aria dreptunghiului este dată de produsul lungimii cu lățimea: AABB′A′=AB⋅AA′\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA' (3 puncte)
  • Înlocuim valorile: AABB′A′=8⋅122=962 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = 8 \cdot 12\sqrt{2} = 96\sqrt{2}\text{ cm}^2 (2 puncte)

b) Măsura unghiului dintre dreapta EOEO și planul (ABC)(ABC):

  • Deoarece AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC) și E∈AA′E \in AA', rezultă că: EA⊥(ABC)EA \perp (ABC)
  • Punctul OO aparține planului (ABC)(ABC), deci proiecția punctului OO pe planul (ABC)(ABC) este chiar OO, iar proiecția punctului EE pe planul (ABC)(ABC) este punctul AA.
  • Prin urmare, proiecția dreptei EOEO pe planul (ABC)(ABC) este dreapta AOAO: pr⁡(ABC)(EO)=AO\operatorname{pr}_{(ABC)}(EO) = AO
  • Unghiul dintre dreapta EOEO și planul (ABC)(ABC) este unghiul format de dreapta EOEO cu proiecția sa, AOAO: ∠(EO,(ABC))=∠(EO,AO)=∠AOE\angle(EO, (ABC)) = \angle(EO, AO) = \angle AOE (2 puncte)
  • Cum EA⊥(ABC)EA \perp (ABC) și AO⊂(ABC)AO \subset (ABC), deducem că EA⊥AOEA \perp AO, deci triunghiul ΔEAO\Delta EAO este dreptunghic în AA.
  • În pătratul ABCDABCD de latură AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, diagonala ACAC are lungimea: AC=AB2=82 cmAC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
  • Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, deci: AO=AC2=822=42 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  • Din ipoteză avem AE=42 cmAE = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Deoarece AE=AO=42 cmAE = AO = 4\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul dreptunghic ΔEAO\Delta EAO este isoscel cu catetele egale.
  • Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de 45∘45^\circ: m(∠AOE)=45∘m(\angle AOE) = 45^\circ
  • Așadar, măsura unghiului dintre dreapta EOEO și planul (ABC)(ABC) este de 45∘45^\circ. (3 puncte)

c) Demonstrația relației C′E⊥(BDE)C'E \perp (BDE):

  • Baza ABCDABCD este pătrat, iar diagonalele sale sunt perpendiculare: BD⊥ACBD \perp AC
  • Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei, AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC), iar BD⊂(ABC)BD \subset (ABC), de unde: AA′⊥BD  ⟺  BD⊥AA′AA' \perp BD \iff BD \perp AA'
  • Dreapta BDBD este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AA′C′C)(AA'C'C) (BD⊥ACBD \perp AC și BD⊥AA′BD \perp AA', cu AC∩AA′={A}AC \cap AA' = \{A\}), prin urmare: BD⊥(AA′C′C)BD \perp (AA'C'C)
  • Deoarece punctele A,E,A′A, E, A' aparțin dreptei AA′AA' și punctele C,C′C, C' determină dreapta laterală opusă, dreapta C′EC'E este inclusă în planul (AA′C′C)(AA'C'C): C′E⊂(AA′C′C)C'E \subset (AA'C'C)
  • Rezultă că dreapta BDBD este perpendiculară pe dreapta C′EC'E: C′E⊥BDC'E \perp BD (2 puncte)
  • Analizăm unghiurile din planul (AA′C′C)(AA'C'C):
    • Punctul EE se află pe segmentul AA′AA', deci lungimea segmentului A′EA'E este: A′E=AA′−AE=122−42=82 cmA'E = AA' - AE = 12\sqrt{2} - 4\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
    • Segmentul A′C′A'C' este diagonala pătratului superior A′B′C′D′A'B'C'D', deci: A′C′=AC=82 cmA'C' = AC = 8\sqrt{2}\text{ cm}
    • În triunghiul ΔA′EC′\Delta A'EC', unghiul ∠A′EC′\angle A'EC' este cuprins între catetele A′EA'E și A′C′A'C'. Cum A′A⊥(A′B′C′)A'A \perp (A'B'C'), avem ∠EA′C′=90∘\angle E A' C' = 90^\circ.
    • Deoarece A′E=A′C′=82 cmA'E = A'C' = 8\sqrt{2}\text{ cm}, triunghiul ΔA′EC′\Delta A'EC' este dreptunghic isoscel în A′A', deci: m(∠A′EC′)=45∘m(\angle A'EC') = 45^\circ
    • În triunghiul ΔAEO\Delta AEO, am arătat la punctul anterior că este dreptunghic isoscel în AA, cu: m(∠AEO)=45∘m(\angle AEO) = 45^\circ
    • Punctele A,E,A′A, E, A' sunt coliniare în această ordine pe dreapta AA′AA', iar semidreptele [EA′[EA' și [EA[EA sunt opuse, formând un unghi alungit de 180∘180^\circ.
    • Deoarece punctele A,E,A′,C′A, E, A', C' și OO sunt toate coplanare (situate în planul secțiunii diagonale (AA′C′C)(AA'C'C)), putem calcula măsura unghiului ∠C′EO\angle C'EO: m(∠C′EO)=180∘−m(∠A′EC′)−m(∠AEO)=180∘−45∘−45∘=90∘m(\angle C'EO) = 180^\circ - m(\angle A'EC') - m(\angle AEO) = 180^\circ - 45^\circ - 45^\circ = 90^\circ
    • Rezultă că: C′E⊥EOC'E \perp EO (2 puncte)
  • Am demonstrat până acum două perpendiculare:
    1. C′E⊥BDC'E \perp BD
    2. C′E⊥EOC'E \perp EO
  • Dreptele BDBD și EOEO sunt concurente în punctul OO (BD∩EO={O}BD \cap EO = \{O\}) și ambele sunt incluse în planul (BDE)(BDE) (BD⊂(BDE)BD \subset (BDE), EO⊂(BDE)EO \subset (BDE)).
  • Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan (o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe acel plan), deducem că: C′E⊥(BDE)C'E \perp (BDE) (1 punct)