Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 20:2−10 este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi împărțirea:
20:2=10
Efectuăm scăderea:
10−10=0
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 0.
(5p)
2. Dacă a+2b=10, atunci numărul 5a+10b este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dăm factor comun pe 5 în expresia cerută:
5a+10b=5(a+2b)
Înlocuim valoarea dată în ipoteză, a+2b=10:
5(a+2b)=5⋅10=50
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 50.
(5p)
3. Cel mai mare număr par din intervalul [−2,6) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele întregi din intervalul [−2,6) sunt:
{−2,−1,0,1,2,3,4,5}
(numărul 6 nu aparține intervalului deoarece paranteza este rotundă la dreapta).
Dintre acestea, numerele pare sunt:
{−2,0,2,4}
Cel mai mare număr din această mulțime este 4.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4.
(5p)
4. Suplementul unghiului cu măsura de 135∘ are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 180∘.
Măsura suplementului este:
180∘−135∘=45∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 45.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu AB=10 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestui cub este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un cub are 12 muchii de lungimi egale (4 muchii la baza inferioară, 4 muchii la baza superioară și 4 muchii laterale):
S=12⋅AB
Înlocuim AB=10 cm:
S=12⋅10=120 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 120.
(5p)
6. În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la numărul de vizitatori ai unui muzeu în timpul unei săptămâni. Lunea, muzeul nu primește vizitatori.
Ziua
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
Nr. vizitatori
200
100
150
200
300
250
Conform informațiilor din tabel, numărul total de vizitatori ai muzeului din acea săptămână este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Adunăm numărul de vizitatori din fiecare zi deschisă a săptămânii:
Ntotal=200+100+150+200+300+250
Efectuăm calculul pas cu pas:
200+100=300300+150=450450+200=650650+300=950950+250=1200
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1200.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCD cu bazele AB, CD și AD⊥AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Etape de Rezolvare și Baremul Oficial:
Desenarea corectă a unui trapez dreptunghic (cu două laturi opuse paralele AB∥CD, una dintre laturile neparalele perpendiculară pe baze, iar cealaltă oblică).
(4 puncte)
Notarea corectă a vârfurilor trapezului: trapezul dreptunghic ABCD cu bazele AB și CD, și latura AD⊥AB.
(1 punct)
2. Media geometrică a numerelor naturale a și b este egală cu 6 și media geometrică a numerelor naturale a și c este egală cu 4. Determinați raportul numerelor b și c. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem definiția mediei geometrice pentru numerele a și b:
mg(a,b)=a⋅b=6⟹a⋅b=62=36
Scriem definiția mediei geometrice pentru numerele a și c:
mg(a,c)=a⋅c=4⟹a⋅c=42=16(2 puncte)
Împărțim cele două egalități membru cu membru:
a⋅ca⋅b=1636
Simplificăm factorul nenul a în membrul stâng și simplificăm fracția prin 4 în membrul drept:
cb=16:436:4=49(3 puncte)
3. Radu a cules din grădina sa o cantitate de cireșe pe care și-a propus să o vândă cu 18 lei kilogramul pentru a obține o anumită sumă de bani. El a constatat că 10% din cantitatea de cireșe s-a deteriorat și nu o mai poate vinde. Determinați cu ce preț ar trebui să vândă acum Radu kilogramul de cireșe pentru a obține suma de bani pe care și-a propus-o inițial. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie c cantitatea inițială de cireșe culeasă de Radu, exprimată în kilograme (c>0).
Suma pe care și-a propus să o obțină inițial este:
S=18⋅c lei
Deoarece 10% din cantitate s-a deteriorat, cantitatea rămasă pentru vânzare reprezintă:
c−10%⋅c=c−10010c=10090c=109c kg
Notăm cu x noul preț (în lei) pe kilogram. Pentru a obține aceeași sumă inițială, scriem ecuația:
10090c⋅x=18⋅c(3 puncte)
Împărțind prin c=0, obținem:
109x=18⟺x=18⋅910=2⋅10=20 lei
Radu ar trebui să vândă kilogramul de cireșe cu 20 de lei.
(2 puncte)
4. Se consideră numerele reale:
a=(−3)25:322+240:169+5șib=(52−71):(71+21−53)⋅721
a) Arătați că a=−6. (5p)
b) Arătați că numărul N=b1−a este divizibil cu 9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculul numărului a:
Deoarece exponentul 25 este impar, avem (−3)25=−325.
Efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază:
(−3)25:322=−325:322=−325−22=−33=−27
Scriem numărul 16 ca putere a lui 2: 16=24. Atunci:
169=(24)9=24⋅9=236
Efectuăm a doua împărțire:
240:169=240:236=240−36=24=16
Înlocuim termenii calculați în expresia numărului a:
a=−33+24+5=−27+16+5(3 puncte)
Finalizăm calculul:
a=−27+21=−6(2 puncte)
b) Calculul numărului b și al numărului N:
Calculăm diferența din prima paranteză, aducând la numitorul comun 35:
52−71=352⋅7−1⋅5=3514−5=359
Calculăm expresia din a doua paranteză, aducând la numitorul comun [7,2,5]=70:
71+21−53=7010⋅1+35⋅1−14⋅3=7010+35−42=703
Efectuăm împărțirea și înmulțirea pentru b:
b=359:703⋅721=359⋅370⋅721
Simplificăm 39=3 și 3570=2:
b=(3⋅2)⋅721=6⋅721=726=121(3 puncte)
Deoarece 18=9⋅2, deducem că numărul N este divizibil cu 9.
(2 puncte)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(2x+2)2−(2x−6)(2x+6)−2(3x+32)
unde x este număr real. Arătați că numărul E(8) este pătratul unui număr natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2 pentru primul termen:
(2x+2)2=(2x)2+2⋅2x⋅2+(2)2=4x2+42x+2
Aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2 pentru al doilea termen:
(2x−6)(2x+6)=(2x)2−(6)2=4x2−6
Distribuim factorul −2 în a treia paranteză, observând că 32=16⋅2=42:
2(3x+32)=32x+2⋅32=32x+64=32x+8
Reducem termenii asemenea din expresia E(x):
E(x)=(4x2+42x+2)−(4x2−6)−(32x+8)E(x)=4x2+42x+2−4x2+6−32x−8E(x)=(4x2−4x2)+(42x−32x)+(2+6−8)=2x
pentru orice număr real x.
(3 puncte)
Calculăm E(8) înlocuind x=8:
E(8)=2⋅8=16=4
Deoarece 4=22 și 2∈N, numărul E(8) este pătratul numărului natural 2.
(2 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi ABC cu BC=25 cm și punctele M și N situate pe laturile AC, respectiv AB, astfel încât NM∥BC, NM=10 cm, BN=9 cm și CM=12 cm. Punctele D și E sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv MN.
a) Arătați că perimetrul trapezului BCMN este egal cu 56 cm. (5p)
b) Demonstrați că triunghiul ABC este dreptunghic în A. (5p)
c) Calculați lungimea segmentului DE. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul perimetrului trapezului BCMN:
Deoarece NM∥BC și punctele N,M sunt situate pe laturile triunghiului ABC, patrulaterul BCMN este trapez cu bazele BC și NM.
Perimetrul trapezului este suma tuturor laturilor sale:
PBCMN=BC+CM+MN+NB(3 puncte)
Înlocuim lungimile date în ipoteză:
PBCMN=25+12+10+9=56 cm(2 puncte)
b) Demonstrația faptului că triunghiul ABC este dreptunghic în A:
Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul ΔABC: deoarece NM∥BC, obținem:
ΔANM∼ΔABC
Din asemănarea triunghiurilor rezultă proporționalitatea laturilor:
ABAN=ACAM=BCNM
Înlocuim NM=10 cm, BC=25 cm, AB=AN+NB=AN+9 și AC=AM+MC=AM+12:
AN+9AN=AM+12AM=2510=52
Din egalitatea AN+9AN=52 deducem:
5⋅AN=2(AN+9)⟺5⋅AN=2⋅AN+18⟺3⋅AN=18⟹AN=6 cm
Atunci lungimea laturii AB este:
AB=AN+NB=6+9=15 cm
Din egalitatea AM+12AM=52 deducem:
5⋅AM=2(AM+12)⟺5⋅AM=2⋅AM+24⟺3⋅AM=24⟹AM=8 cm
Atunci lungimea laturii AC este:
AC=AM+MC=8+12=20 cm(3 puncte)
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul ΔABC:
AB2+AC2=152+202=225+400=625BC2=252=625
Deoarece AB2+AC2=BC2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul ΔABC este dreptunghic în A (m(∠BAC)=90∘).
(2 puncte)
c) Calculul lungimii segmentului DE:
Fie F punctul de intersecție al dreptelor AD și NM.
Deoarece NM∥BC, avem NF∥BD. În triunghiul ΔABD, paralela NF determină triunghiuri asemenea:
ΔANF∼ΔABD⟹ABAN=BDNF
Punctul D este mijlocul segmentului BC, deci:
BD=2BC=225=12,5 cm
Înlocuim valorile cunoscute:
156=12,5NF⟺52=12,5NF⟹NF=52⋅12,5=5 cm
Deoarece E este mijlocul segmentului MN și MN=10 cm, avem:
NE=2MN=210=5 cm
Cum F∈[NM] și NF=NE=5 cm, punctele E și F coincid (E≡F).
Rezultă că punctul E aparține medianei AD, deci punctele A, E și D sunt coliniare (în această ordine pe segmentul AD).
(2 puncte)
În triunghiul dreptunghic ΔABC (m(∠A)=90∘), segmentul AD este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC, deci lungimea sa este egală cu jumătate din ipotenuză:
AD=2BC=225=12,5 cm
În triunghiul dreptunghic ΔANM (m(∠A)=90∘), segmentul AE este mediana corespunzătoare ipotenuzei MN:
AE=2MN=210=5 cm
Cum E∈[AD], lungimea segmentului DE este diferența celor două mediane:
DE=AD−AE=12,5−5=7,5 cm(3 puncte)
2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu baza pătratul ABCD, AB=8 cm și AA′=122 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, iar punctul E este situat pe muchia AA′ astfel încât AE=42 cm.
a) Arătați că aria dreptunghiului ABB′A′ este egală cu 962 cm2. (5p)
b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta EO și planul (ABC). (5p)
c) Demonstrați că dreapta C′E este perpendiculară pe planul (BDE). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul ariei dreptunghiului ABB′A′:
În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′, fața laterală ABB′A′ este un dreptunghi cu dimensiunile AB=8 cm și AA′=122 cm.
Aria dreptunghiului este dată de produsul lungimii cu lățimea:
AABB′A′=AB⋅AA′(3 puncte)
b) Măsura unghiului dintre dreapta EO și planul (ABC):
Deoarece AA′⊥(ABC) și E∈AA′, rezultă că:
EA⊥(ABC)
Punctul O aparține planului (ABC), deci proiecția punctului O pe planul (ABC) este chiar O, iar proiecția punctului E pe planul (ABC) este punctul A.
Prin urmare, proiecția dreptei EO pe planul (ABC) este dreapta AO:
pr(ABC)(EO)=AO
Unghiul dintre dreapta EO și planul (ABC) este unghiul format de dreapta EO cu proiecția sa, AO:
∠(EO,(ABC))=∠(EO,AO)=∠AOE(2 puncte)
Cum EA⊥(ABC) și AO⊂(ABC), deducem că EA⊥AO, deci triunghiul ΔEAO este dreptunghic în A.
În pătratul ABCD de latură AB=8 cm, diagonala AC are lungimea:
AC=AB2=82 cm
Punctul O este mijlocul diagonalei AC, deci:
AO=2AC=282=42 cm
Din ipoteză avem AE=42 cm. Deoarece AE=AO=42 cm, triunghiul dreptunghic ΔEAO este isoscel cu catetele egale.
Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de 45∘:
m(∠AOE)=45∘
Așadar, măsura unghiului dintre dreapta EO și planul (ABC) este de 45∘.
(3 puncte)
c) Demonstrația relației C′E⊥(BDE):
Baza ABCD este pătrat, iar diagonalele sale sunt perpendiculare:
BD⊥AC
Muchia laterală AA′ este perpendiculară pe planul bazei, AA′⊥(ABC), iar BD⊂(ABC), de unde:
AA′⊥BD⟺BD⊥AA′
Dreapta BD este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AA′C′C) (BD⊥AC și BD⊥AA′, cu AC∩AA′={A}), prin urmare:
BD⊥(AA′C′C)
Deoarece punctele A,E,A′ aparțin dreptei AA′ și punctele C,C′ determină dreapta laterală opusă, dreapta C′E este inclusă în planul (AA′C′C):
C′E⊂(AA′C′C)
Rezultă că dreapta BD este perpendiculară pe dreapta C′E:
C′E⊥BD(2 puncte)
Analizăm unghiurile din planul (AA′C′C):
Punctul E se află pe segmentul AA′, deci lungimea segmentului A′E este:
A′E=AA′−AE=122−42=82 cm
Segmentul A′C′ este diagonala pătratului superior A′B′C′D′, deci:
A′C′=AC=82 cm
În triunghiul ΔA′EC′, unghiul ∠A′EC′ este cuprins între catetele A′E și A′C′. Cum A′A⊥(A′B′C′), avem ∠EA′C′=90∘.
Deoarece A′E=A′C′=82 cm, triunghiul ΔA′EC′ este dreptunghic isoscel în A′, deci:
m(∠A′EC′)=45∘
În triunghiul ΔAEO, am arătat la punctul anterior că este dreptunghic isoscel în A, cu:
m(∠AEO)=45∘
Punctele A,E,A′ sunt coliniare în această ordine pe dreapta AA′, iar semidreptele [EA′ și [EA sunt opuse, formând un unghi alungit de 180∘.
Deoarece punctele A,E,A′,C′ și O sunt toate coplanare (situate în planul secțiunii diagonale (AA′C′C)), putem calcula măsura unghiului ∠C′EO:
m(∠C′EO)=180∘−m(∠A′EC′)−m(∠AEO)=180∘−45∘−45∘=90∘
Rezultă că:
C′E⊥EO(2 puncte)
Am demonstrat până acum două perpendiculare:
C′E⊥BD
C′E⊥EO
Dreptele BD și EO sunt concurente în punctul O (BD∩EO={O}) și ambele sunt incluse în planul (BDE) (BD⊂(BDE), EO⊂(BDE)).
Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan (o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe acel plan), deducem că:
C′E⊥(BDE)(1 punct)