Pentru a obține cel mai mare număr, maximizăm acum cifra zecilor, b.
Cifra b nu poate fi 9, deoarece cifrele trebuie să fie distincte două câte două (b=a).
Prin urmare, cea mai mare valoare posibilă pentru b este b=8.
Deducem cifra unităților c:
c=11−8=3
Verificăm că toate cele trei cifre sunt distincte două câte două: 9=8=3.
Cel mai mare număr căutat este:
abc=983(3p)
3. Un obiect s-a ieftinit cu 20% și apoi noul preț s-a mărit cu 20%. Ultimul preț este egal cu 288 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu x prețul inițial al obiectului, exprimat în lei (x>0).
După ieftinirea cu 20%, noul preț p1 devine:
p1=x−10020x=(1−51)x=54x=0,8x
După mărirea cu 20% aplicată noului preț p1, ultimul preț devine:
p2=p1+10020p1=1,2⋅p1=1,2⋅0,8x=0,96x
Aflăm valoarea necunoscutei x:
x=0,96288=9628800=300 lei
Prețul inițial al obiectului a fost de 300 de lei.
(2p)
4. Se consideră numerele:
x=54−2⋅(27−6)224⋅2
și
y=147⋅(31+71)+28⋅(71−23)
a) Arătați că x=4. (5p)
b) Calculați media geometrică a numerelor x și y. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Demonstrația relației x=4:
Simplificăm radicalii din componența expresiei:
24=4⋅6=26⟹224=2⋅26=4654=9⋅6=3627=9⋅3=33
Calculăm numitorul fracției din x:
54−2⋅(27−6)=36−2⋅27+2⋅6=36−54+12=36−36+23=23(3p)
Înlocuim în expresia lui x:
x=2346⋅2
Simplificăm fracția: 36=2 și 24=2:
x=22⋅2=2⋅2=4(2p)
b) Calculul mediei geometrice a numerelor x și y:
Simplificăm radicalii din componența numărului y:
147=49⋅3=7328=4⋅7=27
Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
147⋅(31+71)=373+773=7+7721=7+2128⋅(71−23)=727−27⋅23=2−21
Adunăm cei doi termeni pentru a determina valoarea lui y:
y=(7+21)+(2−21)=7+2=9(3p)
Media geometrică a numerelor pozitive x=4 și y=9 este:
mg=x⋅y=4⋅9=36=6(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(x+1)2+(x−3)2−(7+x2)
unde x este număr real. Arătați că numărul natural E(n) este multiplu de 8, pentru orice număr natural impar n. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm pătratele de binom și desfacem parantezele pentru orice număr real x:
(x+1)2=x2+2x+1(x−3)2=x2−6x+9
Înlocuim în expresia E(x):
E(x)=(x2+2x+1)+(x2−6x+9)−(7+x2)E(x)=x2+x2−x2+2x−6x+1+9−7E(x)=x2−4x+3
pentru orice număr real x.
(3p)
Fie n un număr natural impar. Atunci n se poate scrie sub forma:
n=2k+1,unde k∈N
Înlocuim n=2k+1 în expresia determinată:
E(n)=(2k+1)2−4(2k+1)+3E(n)=(4k2+4k+1)−(8k+4)+3=4k2−4k=4k(k−1)
Deoarece k și k−1 sunt două numere naturale consecutive, unul dintre ele este în mod obligatoriu par, deci produsul lor este divizibil cu 2:
k(k−1)=2p,unde p∈N
Rezultă:
E(n)=4⋅2p=8p,cu p∈N
ceea ce arată că E(n) este multiplu de 8 pentru orice număr natural impar n.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AD⊥AB, AB∥CD, AB=8 cm, CD=4 cm și AD=43 cm. Punctul E este situat pe latura BC astfel încât ΔADE este echilateral.
a) Arătați că aria trapezului ABCD este egală cu 243 cm2. (5p)
b) Arătați că perimetrul trapezului ABCD este mai mic decât 27 cm. (5p)
c) Demonstrați că punctul E este mijlocul laturii BC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul ariei trapezului ABCD:
Aria trapezului este dată de formula:
AABCD=2(AB+CD)⋅AD(3p)
Înlocuim datele din ipoteză (AB=8 cm, CD=4 cm, AD=43 cm):
AABCD=2(8+4)⋅43=212⋅43=6⋅43=243 cm2(2p)
b) Demonstrația inegalității PABCD<27 cm:
Construim perpendiculara CM⊥AB, cu M∈AB.
În patrulaterul ADCM:
AD⊥AB⟹m(∠DAM)=90∘
AB∥CD și AD⊥AB⟹m(∠ADC)=90∘
CM⊥AB⟹m(∠AMC)=90∘
Deoarece are trei unghiuri drepte, patrulaterul ADCM este dreptunghi.
Deducem lungimile laturilor opuse:
AM=CD=4 cmșiCM=AD=43 cm
Deoarece M∈AB, segmentul MB are lungimea:
MB=AB−AM=8−4=4 cm
În triunghiul dreptunghic ΔBCM (m(∠BMC)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
BC2=BM2+CM2=42+(43)2=16+48=64⟹BC=64=8 cm(2p)
Calculăm perimetrul trapezului ABCD:
PABCD=AB+BC+CD+DA=8+8+4+43=20+43 cm
Comparăm numărul 43 cu 7:
43=42⋅3=487=49
Cum 48<49, deducem 48<49, deci 43<7.
Adunând 20 în ambii membri:
PABCD=20+43<20+7=27 cm(3p)
c) Demonstrația faptului că punctul E este mijlocul laturii BC:
Triunghiul ΔADE este echilateral, deci toate cele trei laturi sunt congruente:
AE=ED=AD=43 cm
Fie F mijlocul segmentului AD. Deoarece AD=43 cm, avem:
AF=FD=23 cm
În triunghiul echilateral ΔADE, segmentul EF este mediană dusă pe latura AD, deci este și înălțime:
EF⊥AD
Din ipoteză avem AD⊥AB. Deoarece două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele:
EF∥AB(2p)
În trapezul ABCD:
Punctul F este mijlocul laturii AD.
Dreapta EF este paralelă cu bazele trapezului (EF∥AB∥CD).
Punctul E aparține laturii opuse BC.
Conform proprietății liniei mijlocii în trapez (reciproca teoremei liniei mijlocii), segmentul EF este linia mijlocie a trapezului ABCD.
Rezultă că punctul E este mijlocul laturii neparalele BC.
(3p)
2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABC cu AB=20 cm și punctele M și N, situate de aceeași parte a planului (ABC), astfel încât MA⊥(ABC), NC⊥(ABC), MA=30 cm și NC=15 cm.
a) Arătați că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 60 cm. (5p)
b) Demonstrați că dreapta MA este paralelă cu planul (NBC). (5p)
c) Determinați distanța de la punctul M la dreapta de intersecție a planelor (MNB) și (ABC). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul perimetrului triunghiului ABC:
Triunghiul ΔABC este echilateral cu latura AB=20 cm, deci toate cele trei laturi sunt congruente:
AB=BC=CA=20 cm
Perimetrul triunghiului este:
PΔABC=3⋅AB(3p)
Înlocuim lungimea laturii:
PΔABC=3⋅20=60 cm(2p)
b) Demonstrația paralelismului MA∥(NBC):
Din ipoteză avem MA⊥(ABC) și NC⊥(ABC).
Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele între ele:
MA∥NC(2p)
Deoarece NC⊂(NBC) și dreapta MA nu este inclusă în planul (NBC) (A∈/(NBC)), rezultă conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan că:
MA∥(NBC)(3p)
c) Determinarea distanței de la punctul M la dreapta de intersecție a planelor (MNB) și (ABC):
Dreptele paralele MA și NC determină un plan care intersectează planul (ABC) după dreapta AC.
În acest plan, segmentul MA=30 cm este mai mare decât NC=15 cm, deci dreptele neparalele MN și AC se intersectează într-un punct notat cu P:
P=MN∩AC
Deoarece P∈MN⊂(MNB) și P∈AC⊂(ABC), punctul P aparține ambelor plane:
(MNB)∩(ABC)=BP
Cum MA∥NC, în triunghiul ΔPAM, dreapta NC este paralelă cu latura MA. Aplicăm Teorema Fundamentală a Asemănării:
ΔPCN∼ΔPAM⟹PAPC=MANC=PMPN
Înlocuind valorile NC=15 cm și MA=30 cm:
PAPC=3015=21⟺PA=2⋅PC
Deoarece P, C și A sunt coliniare în această ordine, avem PA=PC+CA, de unde:
PC+CA=2⋅PC⟺CA=PC
Prin urmare, punctul C este mijlocul segmentului AP, iar PC=CA=20 cm și AP=40 cm.
(2p)
În triunghiul ΔABP:
Segmentul BC unește vârful B cu mijlocul laturii opuse AP, deci BC este mediană.
Lungimea medianei este BC=20 cm, iar latura corespunzătoare are lungimea AP=40 cm, deci:
BC=2AP
Conform reciprocei teoremei medianei, un triunghi în care lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii corespunzătoare este dreptunghic. Deducem:
m(∠ABP)=90∘⟹AB⊥BP
Aplicăm Teorema celor Trei Perpendiculare:
MA⊥(ABC)
AB⊂(ABC) și AB⊥BP
Dreapta BP⊂(ABC)
Rezultă că:
MB⊥BP
Așadar, distanța de la punctul M la dreapta de intersecție a celor două plane este lungimea segmentului MB:
d(M,(MNB)∩(ABC))=d(M,BP)=MB
În triunghiul dreptunghic ΔMAB (m(∠MAB)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
MB2=MA2+AB2=302+202=900+400=1300MB=1300=1013 cm(3p)