BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 36

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 36

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 3⋅10−103 \cdot 10 - 10 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi înmulțirea: 3⋅10=303 \cdot 10 = 30
  • Efectuăm scăderea: 30−10=2030 - 10 = 20

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


2. Dintre numerele 2,(3)2,(3) și 2,32{,}3, mai mare este numărul …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numărul periodic sub formă zecimală desfășurată: 2,(3)=2,3333…2,(3) = 2{,}3333\dots
  • Numărul zecimal finit se poate scrie: 2,3=2,3000…2{,}3 = 2{,}3000\dots
  • Comparăm cele două numere cifră cu cifră:
    • Partea întreagă este aceeași: 2=22 = 2.
    • Cifra zecimilor este aceeași: 3=33 = 3.
    • La cifra sutimilor, avem 3>03 > 0, prin urmare: 2,3333⋯>2,3000⋯  ⟺  2,(3)>2,32{,}3333\dots > 2{,}3000\dots \iff 2,(3) > 2{,}3
  • Metodă alternativă (fracții ordinare): 2,(3)=23−29=219=73=70302,(3) = \frac{23 - 2}{9} = \frac{21}{9} = \frac{7}{3} = \frac{70}{30} 2,3=2310=69302{,}3 = \frac{23}{10} = \frac{69}{30} Deoarece 7030>6930\frac{70}{30} > \frac{69}{30}, numărul mai mare este 2,(3)2,(3).

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2,(3)2,(3).

(5p)


3. Dacă suma a două numere naturale consecutive este egală cu 1111, atunci cel mai mic dintre numere este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cele două numere naturale consecutive cu nn și n+1n + 1, unde n∈Nn \in \mathbb{N}.
  • Scriem ecuația din enunț: n+(n+1)=11n + (n + 1) = 11
  • Reducem termenii asemenea: 2n+1=11  ⟺  2n=10  ⟺  n=52n + 1 = 11 \iff 2n = 10 \iff n = 5
  • Cele două numere sunt 55 și 66, iar cel mai mic dintre ele este 55.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


4. Un triunghi dreptunghic isoscel are o catetă egală cu 6 cm6\text{ cm}. Aria acestui triunghi este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi dreptunghic isoscel, cele două catete sunt congruente: c1=c2=6 cmc_1 = c_2 = 6\text{ cm}
  • Aria unui triunghi dreptunghic este jumătatea produsului lungimilor catetelor: A=c1⋅c22\mathcal{A} = \frac{c_1 \cdot c_2}{2}
  • Înlocuim lungimile catetelor: A=6⋅62=362=18 cm2\mathcal{A} = \frac{6 \cdot 6}{2} = \frac{36}{2} = 18\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1818.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu muchia de 5 cm5\text{ cm}. Lungimea segmentului ACAC este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul ACAC este diagonala bazei pătrate ABCDABCD a cubului.
  • Lungimea diagonalei unui pătrat cu latura ll este dată de formula: d=l2d = l\sqrt{2}
  • Pentru l=5 cml = 5\text{ cm}, obținem: AC=52 cmAC = 5\sqrt{2}\text{ cm}
  • Justificare prin Teorema lui Pitagora: În triunghiul ΔABC\Delta ABC dreptunghic în BB: AC2=AB2+BC2=52+52=25+25=50  ⟹  AC=50=52 cmAC^2 = AB^2 + BC^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50 \implies AC = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 525\sqrt{2}.

(5p)


6. În tabelul următor sunt prezentate informații despre înălțimile jucătorilor din lotul unei echipe de baschet.

Înălțimea (în cm\text{cm})190−194190 - 194195−199195 - 199200−204200 - 204205−210205 - 210
Nr. de jucători44333322

Conform informațiilor din tabel, numărul jucătorilor din lot care au înălțimea mai mare sau egală cu 2 m2\text{ m} este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm înălțimea de referință în centimetri: 2 m=200 cm2\text{ m} = 200\text{ cm}
  • Căutăm în tabel intervalele de înălțime mai mari sau egale cu 200 cm200\text{ cm}:
    • Intervalul 200−204 cm200 - 204\text{ cm} conține 33 jucători.
    • Intervalul 205−210 cm205 - 210\text{ cm} conține 22 jucători.
  • Adunăm numărul de jucători din aceste intervale: 3+2=5 juca˘tori3 + 2 = 5\text{ jucători}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un triunghi ABCABC dreptunghic în AA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se trasează cu rigla două segmente perpendiculare ABAB și ACAC, marcând unghiul drept în vârful comun AA. (4p)
  • Se trasează ipotenuza BCBC și se notează corect toate cele trei vârfuri AA, BB și CC, precizând unghiul drept ∠BAC=90∘\angle BAC = 90^\circ. (1p)

2. Determinați cel mai mare număr natural de trei cifre distincte două câte două, care are suma cifrelor egală cu 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul căutat abc‾\overline{abc}, cu a,b,c∈{0,1,2,…,9}a, b, c \in \{0, 1, 2, \dots, 9\}, a≠0a \neq 0 și cifrele distincte două câte două (a≠ba \neq b, b≠cb \neq c, a≠ca \neq c).
  • Suma cifrelor este: a+b+c=20a + b + c = 20
  • Pentru ca numărul abc‾\overline{abc} să fie cât mai mare posibil, trebuie să maximizăm cifra sutelor, aa. Cea mai mare valoare pentru o cifră este: a=9a = 9 (2p)
  • Înlocuind a=9a = 9, obținem suma cifrelor rămase: 9+b+c=20  ⟺  b+c=119 + b + c = 20 \iff b + c = 11
  • Pentru a obține cel mai mare număr, maximizăm acum cifra zecilor, bb.
    • Cifra bb nu poate fi 99, deoarece cifrele trebuie să fie distincte două câte două (b≠ab \neq a).
    • Prin urmare, cea mai mare valoare posibilă pentru bb este b=8b = 8.
    • Deducem cifra unităților cc: c=11−8=3c = 11 - 8 = 3
  • Verificăm că toate cele trei cifre sunt distincte două câte două: 9≠8≠39 \neq 8 \neq 3.
  • Cel mai mare număr căutat este: abc‾=983\overline{abc} = 983 (3p)

3. Un obiect s-a ieftinit cu 20%20\% și apoi noul preț s-a mărit cu 20%20\%. Ultimul preț este egal cu 288288 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului, exprimat în lei (x>0x > 0).
  • După ieftinirea cu 20%20\%, noul preț p1p_1 devine: p1=x−20100x=(1−15)x=45x=0,8xp_1 = x - \frac{20}{100}x = \left(1 - \frac{1}{5}\right)x = \frac{4}{5}x = 0{,}8x
  • După mărirea cu 20%20\% aplicată noului preț p1p_1, ultimul preț devine: p2=p1+20100p1=1,2⋅p1=1,2⋅0,8x=0,96xp_2 = p_1 + \frac{20}{100}p_1 = 1{,}2 \cdot p_1 = 1{,}2 \cdot 0{,}8x = 0{,}96x
  • Ecuația problemei este: (x−20100x)+20100(x−20100x)=288\left(x - \frac{20}{100}x\right) + \frac{20}{100}\left(x - \frac{20}{100}x\right) = 288 0,96x=2880{,}96x = 288 (3p)
  • Aflăm valoarea necunoscutei xx: x=2880,96=2880096=300 leix = \frac{288}{0{,}96} = \frac{28800}{96} = 300\text{ lei}
  • Prețul inițial al obiectului a fost de 300 de lei300\text{ de lei}. (2p)

4. Se consideră numerele: x=22454−2⋅(27−6)⋅2x = \frac{2\sqrt{24}}{\sqrt{54} - \sqrt{2}\cdot(\sqrt{27} - \sqrt{6})} \cdot \sqrt{2} și y=147⋅(13+17)+28⋅(17−32)y = \sqrt{147}\cdot\left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{7}}\right) + \sqrt{28}\cdot\left(\frac{1}{\sqrt{7}} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right)

a) Arătați că x=4x = 4. (5p)

b) Calculați media geometrică a numerelor xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Demonstrația relației x=4x = 4:

  • Simplificăm radicalii din componența expresiei: 24=4⋅6=26  ⟹  224=2⋅26=46\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6} \implies 2\sqrt{24} = 2 \cdot 2\sqrt{6} = 4\sqrt{6} 54=9⋅6=36\sqrt{54} = \sqrt{9 \cdot 6} = 3\sqrt{6} 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}
  • Calculăm numitorul fracției din xx: 54−2⋅(27−6)=36−2⋅27+2⋅6\sqrt{54} - \sqrt{2}\cdot(\sqrt{27} - \sqrt{6}) = 3\sqrt{6} - \sqrt{2} \cdot \sqrt{27} + \sqrt{2} \cdot \sqrt{6} =36−54+12=36−36+23=23= 3\sqrt{6} - \sqrt{54} + \sqrt{12} = 3\sqrt{6} - 3\sqrt{6} + 2\sqrt{3} = 2\sqrt{3} (3p)
  • Înlocuim în expresia lui xx: x=4623⋅2x = \frac{4\sqrt{6}}{2\sqrt{3}} \cdot \sqrt{2}
  • Simplificăm fracția: 63=2\frac{\sqrt{6}}{\sqrt{3}} = \sqrt{2} și 42=2\frac{4}{2} = 2: x=22⋅2=2⋅2=4x = 2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2 \cdot 2 = 4 (2p)

b) Calculul mediei geometrice a numerelor xx și yy:

  • Simplificăm radicalii din componența numărului yy: 147=49⋅3=73\sqrt{147} = \sqrt{49 \cdot 3} = 7\sqrt{3} 28=4⋅7=27\sqrt{28} = \sqrt{4 \cdot 7} = 2\sqrt{7}
  • Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor: 147⋅(13+17)=733+737=7+7217=7+21\sqrt{147}\cdot\left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{7}}\right) = \frac{7\sqrt{3}}{\sqrt{3}} + \frac{7\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = 7 + \frac{7\sqrt{21}}{7} = 7 + \sqrt{21} 28⋅(17−32)=277−27⋅32=2−21\sqrt{28}\cdot\left(\frac{1}{\sqrt{7}} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = \frac{2\sqrt{7}}{\sqrt{7}} - 2\sqrt{7} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 2 - \sqrt{21}
  • Adunăm cei doi termeni pentru a determina valoarea lui yy: y=(7+21)+(2−21)=7+2=9y = (7 + \sqrt{21}) + (2 - \sqrt{21}) = 7 + 2 = 9 (3p)
  • Media geometrică a numerelor pozitive x=4x = 4 și y=9y = 9 este: mg=x⋅y=4⋅9=36=6m_g = \sqrt{x \cdot y} = \sqrt{4 \cdot 9} = \sqrt{36} = 6 (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(x+1)2+(x−3)2−(7+x2)E(x) = (x + 1)^2 + (x - 3)^2 - (7 + x^2) unde xx este număr real. Arătați că numărul natural E(n)E(n) este multiplu de 88, pentru orice număr natural impar nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm pătratele de binom și desfacem parantezele pentru orice număr real xx: (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 (x−3)2=x2−6x+9(x - 3)^2 = x^2 - 6x + 9
  • Înlocuim în expresia E(x)E(x): E(x)=(x2+2x+1)+(x2−6x+9)−(7+x2)E(x) = (x^2 + 2x + 1) + (x^2 - 6x + 9) - (7 + x^2) E(x)=x2+x2−x2+2x−6x+1+9−7E(x) = x^2 + x^2 - x^2 + 2x - 6x + 1 + 9 - 7 E(x)=x2−4x+3E(x) = x^2 - 4x + 3 pentru orice număr real xx. (3p)
  • Fie nn un număr natural impar. Atunci nn se poate scrie sub forma: n=2k+1,unde k∈Nn = 2k + 1, \quad \text{unde } k \in \mathbb{N}
  • Înlocuim n=2k+1n = 2k + 1 în expresia determinată: E(n)=(2k+1)2−4(2k+1)+3E(n) = (2k + 1)^2 - 4(2k + 1) + 3 E(n)=(4k2+4k+1)−(8k+4)+3=4k2−4k=4k(k−1)E(n) = (4k^2 + 4k + 1) - (8k + 4) + 3 = 4k^2 - 4k = 4k(k - 1)
  • Deoarece kk și k−1k - 1 sunt două numere naturale consecutive, unul dintre ele este în mod obligatoriu par, deci produsul lor este divizibil cu 22: k(k−1)=2p,unde p∈Nk(k - 1) = 2p, \quad \text{unde } p \in \mathbb{N}
  • Rezultă: E(n)=4⋅2p=8p,cu p∈NE(n) = 4 \cdot 2p = 8p, \quad \text{cu } p \in \mathbb{N} ceea ce arată că E(n)E(n) este multiplu de 88 pentru orice număr natural impar nn. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB, AB∥CDAB \parallel CD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm} și AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul EE este situat pe latura BCBC astfel încât ΔADE\Delta ADE este echilateral.

Figura 2

a) Arătați că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 243 cm224\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

b) Arătați că perimetrul trapezului ABCDABCD este mai mic decât 27 cm27\text{ cm}. (5p)

c) Demonstrați că punctul EE este mijlocul laturii BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul ariei trapezului ABCDABCD:

  • Aria trapezului este dată de formula: AABCD=(AB+CD)⋅AD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} (3p)
  • Înlocuim datele din ipoteză (AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm}, AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}): AABCD=(8+4)⋅432=12⋅432=6⋅43=243 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(8 + 4) \cdot 4\sqrt{3}}{2} = \frac{12 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 6 \cdot 4\sqrt{3} = 24\sqrt{3}\text{ cm}^2 (2p)

b) Demonstrația inegalității PABCD<27 cm\mathcal{P}_{ABCD} < 27\text{ cm}:

  • Construim perpendiculara CM⊥ABCM \perp AB, cu M∈ABM \in AB.
  • În patrulaterul ADCMADCM:
    • AD⊥AB  ⟹  m(∠DAM)=90∘AD \perp AB \implies m(\angle DAM) = 90^\circ
    • AB∥CDAB \parallel CD și AD⊥AB  ⟹  m(∠ADC)=90∘AD \perp AB \implies m(\angle ADC) = 90^\circ
    • CM⊥AB  ⟹  m(∠AMC)=90∘CM \perp AB \implies m(\angle AMC) = 90^\circ
    • Deoarece are trei unghiuri drepte, patrulaterul ADCMADCM este dreptunghi.
  • Deducem lungimile laturilor opuse: AM=CD=4 cmșiCM=AD=43 cmAM = CD = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad CM = AD = 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece M∈ABM \in AB, segmentul MBMB are lungimea: MB=AB−AM=8−4=4 cmMB = AB - AM = 8 - 4 = 4\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔBCM\Delta BCM (m(∠BMC)=90∘m(\angle BMC) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora: BC2=BM2+CM2=42+(43)2=16+48=64  ⟹  BC=64=8 cmBC^2 = BM^2 + CM^2 = 4^2 + (4\sqrt{3})^2 = 16 + 48 = 64 \implies BC = \sqrt{64} = 8\text{ cm} (2p)
  • Calculăm perimetrul trapezului ABCDABCD: PABCD=AB+BC+CD+DA=8+8+4+43=20+43 cm\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA = 8 + 8 + 4 + 4\sqrt{3} = 20 + 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Comparăm numărul 434\sqrt{3} cu 77: 43=42⋅3=484\sqrt{3} = \sqrt{4^2 \cdot 3} = \sqrt{48} 7=497 = \sqrt{49} Cum 48<4948 < 49, deducem 48<49\sqrt{48} < \sqrt{49}, deci 43<74\sqrt{3} < 7.
  • Adunând 2020 în ambii membri: PABCD=20+43<20+7=27 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 20 + 4\sqrt{3} < 20 + 7 = 27\text{ cm} (3p)

c) Demonstrația faptului că punctul EE este mijlocul laturii BCBC:

  • Triunghiul ΔADE\Delta ADE este echilateral, deci toate cele trei laturi sunt congruente: AE=ED=AD=43 cmAE = ED = AD = 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Fie FF mijlocul segmentului ADAD. Deoarece AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}, avem: AF=FD=23 cmAF = FD = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • În triunghiul echilateral ΔADE\Delta ADE, segmentul EFEF este mediană dusă pe latura ADAD, deci este și înălțime: EF⊥ADEF \perp AD
  • Din ipoteză avem AD⊥ABAD \perp AB. Deoarece două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele: EF∥ABEF \parallel AB (2p)
  • În trapezul ABCDABCD:
    • Punctul FF este mijlocul laturii ADAD.
    • Dreapta EFEF este paralelă cu bazele trapezului (EF∥AB∥CDEF \parallel AB \parallel CD).
    • Punctul EE aparține laturii opuse BCBC.
  • Conform proprietății liniei mijlocii în trapez (reciproca teoremei liniei mijlocii), segmentul EFEF este linia mijlocie a trapezului ABCDABCD.
  • Rezultă că punctul EE este mijlocul laturii neparalele BCBC. (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și punctele MM și NN, situate de aceeași parte a planului (ABC)(ABC), astfel încât MA⊥(ABC)MA \perp (ABC), NC⊥(ABC)NC \perp (ABC), MA=30 cmMA = 30\text{ cm} și NC=15 cmNC = 15\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 60 cm60\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că dreapta MAMA este paralelă cu planul (NBC)(NBC). (5p)

c) Determinați distanța de la punctul MM la dreapta de intersecție a planelor (MNB)(MNB) și (ABC)(ABC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul perimetrului triunghiului ABCABC:

  • Triunghiul ΔABC\Delta ABC este echilateral cu latura AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, deci toate cele trei laturi sunt congruente: AB=BC=CA=20 cmAB = BC = CA = 20\text{ cm}
  • Perimetrul triunghiului este: PΔABC=3⋅AB\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot AB (3p)
  • Înlocuim lungimea laturii: PΔABC=3⋅20=60 cm\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot 20 = 60\text{ cm} (2p)

b) Demonstrația paralelismului MA∥(NBC)MA \parallel (NBC):

  • Din ipoteză avem MA⊥(ABC)MA \perp (ABC) și NC⊥(ABC)NC \perp (ABC).
  • Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele între ele: MA∥NCMA \parallel NC (2p)
  • Deoarece NC⊂(NBC)NC \subset (NBC) și dreapta MAMA nu este inclusă în planul (NBC)(NBC) (A∉(NBC)A \notin (NBC)), rezultă conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan că: MA∥(NBC)MA \parallel (NBC) (3p)

c) Determinarea distanței de la punctul MM la dreapta de intersecție a planelor (MNB)(MNB) și (ABC)(ABC):

  • Dreptele paralele MAMA și NCNC determină un plan care intersectează planul (ABC)(ABC) după dreapta ACAC.
  • În acest plan, segmentul MA=30 cmMA = 30\text{ cm} este mai mare decât NC=15 cmNC = 15\text{ cm}, deci dreptele neparalele MNMN și ACAC se intersectează într-un punct notat cu PP: P=MN∩ACP = MN \cap AC
  • Deoarece P∈MN⊂(MNB)P \in MN \subset (MNB) și P∈AC⊂(ABC)P \in AC \subset (ABC), punctul PP aparține ambelor plane: (MNB)∩(ABC)=BP(MNB) \cap (ABC) = BP
  • Cum MA∥NCMA \parallel NC, în triunghiul ΔPAM\Delta PAM, dreapta NCNC este paralelă cu latura MAMA. Aplicăm Teorema Fundamentală a Asemănării: ΔPCN∼ΔPAM  ⟹  PCPA=NCMA=PNPM\Delta PCN \sim \Delta PAM \implies \frac{PC}{PA} = \frac{NC}{MA} = \frac{PN}{PM}
  • Înlocuind valorile NC=15 cmNC = 15\text{ cm} și MA=30 cmMA = 30\text{ cm}: PCPA=1530=12  ⟺  PA=2⋅PC\frac{PC}{PA} = \frac{15}{30} = \frac{1}{2} \iff PA = 2 \cdot PC
  • Deoarece PP, CC și AA sunt coliniare în această ordine, avem PA=PC+CAPA = PC + CA, de unde: PC+CA=2⋅PC  ⟺  CA=PCPC + CA = 2 \cdot PC \iff CA = PC Prin urmare, punctul CC este mijlocul segmentului APAP, iar PC=CA=20 cmPC = CA = 20\text{ cm} și AP=40 cmAP = 40\text{ cm}. (2p)
  • În triunghiul ΔABP\Delta ABP:
    • Segmentul BCBC unește vârful BB cu mijlocul laturii opuse APAP, deci BCBC este mediană.
    • Lungimea medianei este BC=20 cmBC = 20\text{ cm}, iar latura corespunzătoare are lungimea AP=40 cmAP = 40\text{ cm}, deci: BC=AP2BC = \frac{AP}{2}
    • Conform reciprocei teoremei medianei, un triunghi în care lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii corespunzătoare este dreptunghic. Deducem: m(∠ABP)=90∘  ⟹  AB⊥BPm(\angle ABP) = 90^\circ \implies AB \perp BP
  • Aplicăm Teorema celor Trei Perpendiculare:
    • MA⊥(ABC)MA \perp (ABC)
    • AB⊂(ABC)AB \subset (ABC) și AB⊥BPAB \perp BP
    • Dreapta BP⊂(ABC)BP \subset (ABC)
    • Rezultă că: MB⊥BPMB \perp BP
  • Așadar, distanța de la punctul MM la dreapta de intersecție a celor două plane este lungimea segmentului MBMB: d(M,(MNB)∩(ABC))=d(M,BP)=MBd(M, (MNB) \cap (ABC)) = d(M, BP) = MB
  • În triunghiul dreptunghic ΔMAB\Delta MAB (m(∠MAB)=90∘m(\angle MAB) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora: MB2=MA2+AB2=302+202=900+400=1300MB^2 = MA^2 + AB^2 = 30^2 + 20^2 = 900 + 400 = 1300 MB=1300=1013 cmMB = \sqrt{1300} = 10\sqrt{13}\text{ cm} (3p)