BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 35

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 35

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 55−5⋅(15−16:4)55 - 5 \cdot (15 - 16 : 4) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Calculăm mai întâi împărțirea din paranteza rotundă:

    16:4=416 : 4 = 4

  • Efectuăm scăderea din paranteză:

    15−4=1115 - 4 = 11

  • Efectuăm înmulțirea:

    5⋅11=555 \cdot 11 = 55

  • Efectuăm scăderea finală:

    55−55=055 - 55 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Șase creioane de același fel costă 7,50 lei7,50\text{ lei}. Un astfel de creion costă … lei\dots\text{ lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla prețul unui singur creion, împărțim costul total la numărul de creioane:

    7,50:6=1,25 lei7,50 : 6 = 1,25\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1,251,25.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural care aparține intervalului (−1,6)(-1, 6) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale din intervalul deschis (−1,6)(-1, 6) sunt acele numere întregi nenegative strict mai mici decât 66:

    (−1,6)∩N={0,1,2,3,4,5}(-1, 6) \cap \mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}

  • Cel mai mare element al acestei mulțimi este 55.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


4. Lungimea unui cerc este egală cu 30π cm30\pi\text{ cm}. Raza acestui cerc este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula lungimii cercului de rază RR este:

    L=2πR\mathcal{L} = 2\pi R

  • Egalăm formula cu valoarea dată în enunț:

    2πR=30π2\pi R = 30\pi

  • Împărțim prin 2π2\pi:

    R=30π2π=15 cmR = \frac{30\pi}{2\pi} = 15\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1515.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Unghiul dreptelor BCBC și EGEG are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia BCBC este paralelă cu muchia FGFG din fața superioară EFGHEFGH:

    BC∥FGBC \parallel FG

  • Unghiul dintre dreptele BCBC și EGEG este egal cu unghiul format de paralela FGFG cu dreapta EGEG:

    ∡(BC,EG)=∡(FG,EG)=FGE^\measuredangle(BC, EG) = \measuredangle(FG, EG) = \widehat{FGE}

  • În pătratul EFGHEFGH, segmentul EGEG este diagonală, deci este bisectoarea unghiului drept EFG^\widehat{EFG}:

    m(FGE^)=90∘2=45∘m(\widehat{FGE}) = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. La un concurs sportiv sunt înscriși 100 de elevi din clasele de gimnaziu ale unei școli. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor înscriși la concurs.

Diagrama procentuală

Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a, înscriși la acest concurs este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Întregul cerc reprezintă totalul de 100%100\% din elevii participanți.

  • Din diagramă citim procentele pentru:

    • Clasa a V-a: 30%30\%
    • Clasa a VI-a: 25%25\%
    • Clasa a VII-a: 25%25\%
  • Aflăm procentul elevilor din clasa a VIII-a prin scădere:

    100%−(30%+25%+25%)=100%−80%=20%100\% - (30\% + 25\% + 25\%) = 100\% - 80\% = 20\%

  • Procentul cumulat al elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a este:

    25%+20%=45%25\% + 20\% = 45\%

  • Calculăm numărul de elevi corespunzător acestui procent din totalul de 100100 de elevi:

    45100⋅100=45 elevi\frac{45}{100} \cdot 100 = 45\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  • Se desenează baza mare ABAB ca un segment orizontal.
  • Se trasează baza mică CDCD, paralelă cu ABAB (AB∥CDAB \parallel CD), simetrică față de axa de simetrie a trapezului.
  • Se unesc extremitățile pentru a trasa laturile neparalele congruente ADAD și BCBC (AD=BCAD = BC).
  • Se notează corect toate cele patru vârfuri cu literele A,B,C,DA, B, C, D, parcurse în ordine în jurul conturului.

(4p pentru desenarea corectă a trapezului isoscel + 1p pentru notarea vârfurilor conform ipotezei)


2. Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care (m−3)⋅n2=36(m - 3) \cdot n^2 = 36. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece m,n∈Nm, n \in \mathbb{N}, factorii (m−3)(m - 3) și n2n^2 sunt divizori naturali ai numărului 3636.

  • Termenul n2n^2 trebuie să fie un pătrat perfect nenul care divide pe 3636:

    n2∈{1,4,9,36}n^2 \in \{1, 4, 9, 36\}

    (Dacă n=0n = 0, produsul ar fi 0≠360 \neq 36).

  • De aici obținem valorile posibile pentru numărul natural nn:

    n∈{1,2,3,6}n \in \{1, 2, 3, 6\}

    (3p)

  • Analizăm fiecare caz în parte pentru a determina mm:

    • Dacă n=6  ⟹  n2=36n = 6 \implies n^2 = 36: m−3=3636=1  ⟹  m=1+3=4∈N  ⟹  (m,n)=(4,6)m - 3 = \frac{36}{36} = 1 \implies m = 1 + 3 = 4 \in \mathbb{N} \implies (m, n) = (4, 6)
    • Dacă n=3  ⟹  n2=9n = 3 \implies n^2 = 9: m−3=369=4  ⟹  m=4+3=7∈N  ⟹  (m,n)=(7,3)m - 3 = \frac{36}{9} = 4 \implies m = 4 + 3 = 7 \in \mathbb{N} \implies (m, n) = (7, 3)
    • Dacă n=2  ⟹  n2=4n = 2 \implies n^2 = 4: m−3=364=9  ⟹  m=9+3=12∈N  ⟹  (m,n)=(12,2)m - 3 = \frac{36}{4} = 9 \implies m = 9 + 3 = 12 \in \mathbb{N} \implies (m, n) = (12, 2)
    • Dacă n=1  ⟹  n2=1n = 1 \implies n^2 = 1: m−3=361=36  ⟹  m=36+3=39∈N  ⟹  (m,n)=(39,1)m - 3 = \frac{36}{1} = 36 \implies m = 36 + 3 = 39 \in \mathbb{N} \implies (m, n) = (39, 1)
  • Perechile căutate de numere naturale sunt:

    (m,n)∈{(4,6),(7,3),(12,2),(39,1)}(m, n) \in \{(4, 6), (7, 3), (12, 2), (39, 1)\}

    (2p)


3. Trei copii iau pe rând mere dintr-un coș. Primul copil ia jumătate din mere, plus un măr. Al doilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr. Al treilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr și coșul rămâne gol. Calculați câte mere au fost în coș. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda mersului invers:

    • Fie aa numărul de mere rămase în coș după ce primii doi copii au luat mere. Al treilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr, iar coșul rămâne gol, deci ceea ce ia el este egal cu întregul număr aa:

      a2+1=a  ⟺  a−a2=1  ⟺  a2=1  ⟹  a=2 mere\frac{a}{2} + 1 = a \iff a - \frac{a}{2} = 1 \iff \frac{a}{2} = 1 \implies a = 2\text{ mere}

      (2p)

    • Fie bb numărul de mere rămase în coș după ce primul copil a luat mere. Al doilea copil ia b2+1\frac{b}{2} + 1 mere, lăsând în coș a=2a = 2 mere:

      b−(b2+1)=2  ⟺  b2−1=2  ⟺  b2=3  ⟹  b=6 mereb - \left(\frac{b}{2} + 1\right) = 2 \iff \frac{b}{2} - 1 = 2 \iff \frac{b}{2} = 3 \implies b = 6\text{ mere}

      (2p)

    • Fie cc numărul inițial de mere din coș. Primul copil ia c2+1\frac{c}{2} + 1 mere, lăsând în coș b=6b = 6 mere:

      c−(c2+1)=6  ⟺  c2−1=6  ⟺  c2=7  ⟹  c=14 merec - \left(\frac{c}{2} + 1\right) = 6 \iff \frac{c}{2} - 1 = 6 \iff \frac{c}{2} = 7 \implies c = 14\text{ mere}

      (1p)

  • Verificare:

    • Inițial: 1414 mere;
    • Copilul 1 ia: 142+1=7+1=8\frac{14}{2} + 1 = 7 + 1 = 8 mere   ⟹  \implies rămân 14−8=614 - 8 = 6 mere;
    • Copilul 2 ia: 62+1=3+1=4\frac{6}{2} + 1 = 3 + 1 = 4 mere   ⟹  \implies rămân 6−4=26 - 4 = 2 mere;
    • Copilul 3 ia: 22+1=1+1=2\frac{2}{2} + 1 = 1 + 1 = 2 mere   ⟹  \implies rămân 2−2=02 - 2 = 0 mere (coșul rămâne gol).

În coș au fost inițial 1414 mere.


4. Se consideră numerele:

x=5−32+14−102+48−288x = \frac{\sqrt{5} - \sqrt{3}}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{14} - \sqrt{10}}{2} + \frac{\sqrt{48} - \sqrt{28}}{\sqrt{8}}

și

y=(0,(3)+23+2)⋅(2−1)y = \left(0,(3) + \frac{2}{3} + \sqrt{2}\right) \cdot (\sqrt{2} - 1)

a) Arătați că x=32x = \sqrt{\frac{3}{2}}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm fiecare termen al sumei pentru a aduce toate fracțiile la același numitor 2\sqrt{2}:

    • Prima fracție:

      5−32=52−32\frac{\sqrt{5} - \sqrt{3}}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}} - \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}}

    • A doua fracție: observăm că numitorul 22 se poate scrie ca 2⋅2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2}, iar la numărător scoatem factor comun pe 2\sqrt{2}:

      14−102=2⋅7−2⋅52⋅2=7−52=72−52\frac{\sqrt{14} - \sqrt{10}}{2} = \frac{\sqrt{2}\cdot\sqrt{7} - \sqrt{2}\cdot\sqrt{5}}{\sqrt{2}\cdot\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{7} - \sqrt{5}}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{7}}{\sqrt{2}} - \frac{\sqrt{5}}{\sqrt{2}}

    • A treia fracție: scoatem factorii de sub radicali, știind că 48=43\sqrt{48} = 4\sqrt{3}, 28=27\sqrt{28} = 2\sqrt{7} și 8=22\sqrt{8} = 2\sqrt{2}:

      48−288=43−2722=2(23−7)22=23−72=232−72\frac{\sqrt{48} - \sqrt{28}}{\sqrt{8}} = \frac{4\sqrt{3} - 2\sqrt{7}}{2\sqrt{2}} = \frac{2(2\sqrt{3} - \sqrt{7})}{2\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{3} - \sqrt{7}}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{3}}{\sqrt{2}} - \frac{\sqrt{7}}{\sqrt{2}}

    (3p)

  • Însumăm cele trei expresii:

    x=5−3+7−5+23−72x = \frac{\sqrt{5} - \sqrt{3} + \sqrt{7} - \sqrt{5} + 2\sqrt{3} - \sqrt{7}}{\sqrt{2}}

  • Reducem termenii asemenea:

    • 5−5=0\sqrt{5} - \sqrt{5} = 0;
    • 7−7=0\sqrt{7} - \sqrt{7} = 0;
    • −3+23=3-\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = \sqrt{3}.
  • Obținem:

    x=32=32x = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{2}} = \sqrt{\frac{3}{2}}

    (2p)


b) Arătați că numărul N=2x2yN = 2x^2 y este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea numărului yy:

    • Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară:

      0,(3)=39=130,(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

    • Adunăm primele două fracții din paranteză:

      13+23=33=1\frac{1}{3} + \frac{2}{3} = \frac{3}{3} = 1

    • Înlocuim în expresia lui yy:

      y=(1+2)⋅(2−1)=(2+1)(2−1)y = (1 + \sqrt{2}) \cdot (\sqrt{2} - 1) = (\sqrt{2} + 1)(\sqrt{2} - 1)

    • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:

      y=(2)2−12=2−1=1y = (\sqrt{2})^2 - 1^2 = 2 - 1 = 1

    (3p)

  • Calculăm N=2x2yN = 2x^2 y:

    • Din subpunctul a) avem x=32x = \sqrt{\frac{3}{2}}, deci:

      x2=(32)2=32x^2 = \left(\sqrt{\frac{3}{2}}\right)^2 = \frac{3}{2}

    • Înlocuim x2=32x^2 = \frac{3}{2} și y=1y = 1:

      N=2⋅32⋅1=3N = 2 \cdot \frac{3}{2} \cdot 1 = 3

  • Deoarece 3∈N3 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

    (2p)


5. Se consideră expresia E(x)=(x+1)(2x−3)+2(x−1)2−4(x+3)(x−1)E(x) = (x + 1)(2x - 3) + 2(x - 1)^2 - 4(x + 3)(x - 1), unde xx este număr real. Determinați cel mai mare număr întreg mm pentru care E(m)≥24E(m) \ge 24. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

    • (x+1)(2x−3)=2x2−3x+2x−3=2x2−x−3(x + 1)(2x - 3) = 2x^2 - 3x + 2x - 3 = 2x^2 - x - 3;
    • 2(x−1)2=2(x2−2x+1)=2x2−4x+22(x - 1)^2 = 2(x^2 - 2x + 1) = 2x^2 - 4x + 2;
    • −4(x+3)(x−1)=−4(x2−x+3x−3)=−4(x2+2x−3)=−4x2−8x+12-4(x + 3)(x - 1) = -4(x^2 - x + 3x - 3) = -4(x^2 + 2x - 3) = -4x^2 - 8x + 12.
  • Însumăm termenii dezvoltați:

    E(x)=(2x2−x−3)+(2x2−4x+2)+(−4x2−8x+12)E(x) = (2x^2 - x - 3) + (2x^2 - 4x + 2) + (-4x^2 - 8x + 12)

  • Reducem termenii asemenea:

    • Termenii în x2x^2: 2x2+2x2−4x2=0x2=02x^2 + 2x^2 - 4x^2 = 0x^2 = 0;
    • Termenii în xx: −x−4x−8x=−13x-x - 4x - 8x = -13x;
    • Termenii liberi: −3+2+12=11-3 + 2 + 12 = 11.
  • Forma restrânsă a expresiei este:

    E(x)=−13x+11,pentru orice numa˘r real xE(x) = -13x + 11, \quad \text{pentru orice număr real } x

    (3p)

  • Rezolvăm inecuația E(m)≥24E(m) \ge 24 cu m∈Zm \in \mathbb{Z}:

    −13m+11≥24  ⟺  −13m≥24−11  ⟺  −13m≥13-13m + 11 \ge 24 \iff -13m \ge 24 - 11 \iff -13m \ge 13

  • Împărțim ambii membri la −13-13 (schimbând sensul inegalității):

    m≤13−13  ⟺  m≤−1m \le \frac{13}{-13} \iff m \le -1

  • Cum m∈Zm \in \mathbb{Z} și m≤−1m \le -1, cel mai mare număr întreg posibil este:

    m=−1m = -1

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=16 cmAB = 16\text{ cm} şi AD⊥BCAD \perp BC, D∈BCD \in BC. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor DCDC și ADAD, iar punctul EE este proiecția punctului DD pe dreapta ACAC.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 48 cm48\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, având toate cele trei laturi congruente:

    P△ABC=3⋅AB\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot AB

    (3p)

  • Înlocuim lungimea laturii AB=16 cmAB = 16\text{ cm}:

    P△ABC=3⋅16 cm=48 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot 16\text{ cm} = 48\text{ cm}

    (2p)


b) Demonstrați că dreptele MEME și NENE sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul EE este proiecția punctului DD pe dreapta ACAC, prin urmare triunghiul △AED\triangle AED este dreptunghic în EE (m(AED^)=90∘m(\widehat{AED}) = 90^\circ).

    • Segmentul ENEN este mediana corespunzătoare ipotenuzei ADAD în △AED\triangle AED (NN este mijlocul lui ADAD).

    • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:

      EN=AD2=NA=NDEN = \frac{AD}{2} = NA = ND

  • Similar, triunghiul △DEC\triangle DEC este dreptunghic în EE (m(DEC^)=90∘m(\widehat{DEC}) = 90^\circ).

    • Segmentul EMEM este mediana corespunzătoare ipotenuzei DCDC în △DEC\triangle DEC (MM este mijlocul lui DCDC).

    • Conform teoremei medianei:

      EM=DC2=MD=MCEM = \frac{DC}{2} = MD = MC

    (2p)

  • Comparăm triunghiurile △NDM\triangle NDM și △NEM\triangle NEM:

    • ND=NEND = NE (din mediana în △AED\triangle AED);

    • MD=MEMD = ME (din mediana în △DEC\triangle DEC);

    • NMNM este latură comună.

    • Conform cazului de congruență L.L.L. (Latură-Latură-Latură):

      △NDM≡△NEM\triangle NDM \equiv \triangle NEM

  • Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:

    NEM^≡NDM^\widehat{NEM} \equiv \widehat{NDM}

  • Deoarece AD⊥BCAD \perp BC și D,M∈BCD, M \in BC, rezultă că ND⊥MDND \perp MD, deci m(NDM^)=90∘m(\widehat{NDM}) = 90^\circ.

  • Prin urmare, m(NEM^)=90∘m(\widehat{NEM}) = 90^\circ, ceea ce demonstrează că dreptele MEME și NENE sunt perpendiculare:

    ME⊥NEME \perp NE

    (3p)


c) Calculați aria patrulaterului BDNFBDNF, unde FF este punctul de intersecție a dreptelor ENEN și ABAB. (5p)

Figura de rezolvare — Triunghiul echilateral ABC cu patrulaterul BDNF

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm unghiurile din jurul punctului AA:

    • În triunghiul echilateral ABCABC, înălțimea ADAD este și bisectoare a unghiului BAC^=60∘\widehat{BAC} = 60^\circ:

      m(CAD^)=m(BAD^)=60∘2=30∘m(\widehat{CAD}) = m(\widehat{BAD}) = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

    • În triunghiul △ANE\triangle ANE, din NA=NENA = NE rezultă că triunghiul este isoscel de bază AEAE, deci:

      m(AEN^)=m(EAN^)=30∘m(\widehat{AEN}) = m(\widehat{EAN}) = 30^\circ

    • Unghiul ANE^\widehat{ANE} are măsura:

      m(ANE^)=180∘−(30∘+30∘)=120∘m(\widehat{ANE}) = 180^\circ - (30^\circ + 30^\circ) = 120^\circ

  • Analizăm triunghiul △AFN\triangle AFN:

    • Punctele E,N,FE, N, F sunt coliniare, deci unghiul ANF^\widehat{ANF} este adiacent suplementar cu ANE^\widehat{ANE}:

      m(ANF^)=180∘−120∘=60∘m(\widehat{ANF}) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

    • În △AFN\triangle AFN, unghiul NAF^=DAB^=30∘\widehat{NAF} = \widehat{DAB} = 30^\circ.

    • Măsura celui de-al treilea unghi este:

      m(AFN^)=180∘−(30∘+60∘)=90∘m(\widehat{AFN}) = 180^\circ - (30^\circ + 60^\circ) = 90^\circ

      ceea ce arată că triunghiul △AFN\triangle AFN este dreptunghic în FF.

  • Calculăm laturile triunghiului dreptunghic △AFN\triangle AFN:

    • Înălțimea ADAD a triunghiului echilateral ABCABC este:

      AD=AB32=1632=83 cmAD = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{16\sqrt{3}}{2} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

    • Cum NN este mijlocul segmentului ADAD, ipotenuza triunghiului △AFN\triangle AFN este:

      AN=AD2=832=43 cmAN = \frac{AD}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

    • În △AFN\triangle AFN dreptunghic în FF, cateta NFNF se opune unghiului de 30∘30^\circ (NAF^\widehat{NAF}):

      NF=AN2=432=23 cmNF = \frac{AN}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

    • Cateta AFAF este:

      AF=AN⋅cos⁡30∘=43⋅32=6 cmAF = AN \cdot \cos 30^\circ = 4\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\text{ cm}

    • Aria triunghiului dreptunghic △AFN\triangle AFN este:

      A△AFN=AF⋅NF2=6⋅232=63 cm2\mathcal{A}_{\triangle AFN} = \frac{AF \cdot NF}{2} = \frac{6 \cdot 2\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}^2

    (3p)

  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic △ABD\triangle ABD:

    • DD este mijlocul laturii BCBC, deci BD=BC2=162=8 cmBD = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}.

    • Cum AD⊥BDAD \perp BD:

      A△ABD=BD⋅AD2=8⋅832=323 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{BD \cdot AD}{2} = \frac{8 \cdot 8\sqrt{3}}{2} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2

  • Aria patrulaterului BDNFBDNF se obține prin diferența ariilor triunghiurilor △ABD\triangle ABD și △AFN\triangle AFN:

    ABDNF=A△ABD−A△AFN=323 cm2−63 cm2=263 cm2\mathcal{A}_{BDNF} = \mathcal{A}_{\triangle ABD} - \mathcal{A}_{\triangle AFN} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2 - 6\sqrt{3}\text{ cm}^2 = 26\sqrt{3}\text{ cm}^2

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD, AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, VA=20 cmVA = 20\text{ cm} și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde OO este punctul de intersecție al dreptelor ACAC și BDBD. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor VOVO și OCOC.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 400 cm2400\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD a piramidei este pătrat cu latura AB=20 cmAB = 20\text{ cm}.

  • Formula ariei pătratului este:

    AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (3p)

  • Calculăm numeric:

    AABCD=202=400 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 20^2 = 400\text{ cm}^2

    (2p)


b) Determinați măsura unghiului dreptelor MNMN și VAVA. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul VOCVOC, punctul MM este mijlocul segmentului VOVO, iar punctul NN este mijlocul segmentului OCOC.

    • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul VOCVOC.

    • Prin urmare:

      MN∥VCMN \parallel VC

  • Deoarece MN∥VCMN \parallel VC, măsura unghiului dintre dreptele MNMN și VAVA este egală cu măsura unghiului format de dreptele VCVC și VAVA:

    ∡(MN,VA)=∡(VC,VA)=AVC^\measuredangle(MN, VA) = \measuredangle(VC, VA) = \widehat{AVC}

    (3p)

  • Triunghiurile dreptunghice △VOA\triangle VOA și △VOC\triangle VOC sunt congruente (VOVO comună și OA=OC=AC2OA = OC = \frac{AC}{2}), deci:

    VC=VA=20 cmVC = VA = 20\text{ cm}

  • În pătratul ABCDABCD cu latura AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, lungimea diagonalei ACAC este:

    AC=AB2=202 cmAC = AB\sqrt{2} = 20\sqrt{2}\text{ cm}

  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul VACVAC:

    VA2+VC2=202+202=400+400=800VA^2 + VC^2 = 20^2 + 20^2 = 400 + 400 = 800

    AC2=(202)2=400⋅2=800AC^2 = (20\sqrt{2})^2 = 400 \cdot 2 = 800

  • Deoarece VA2+VC2=AC2VA^2 + VC^2 = AC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul VACVAC este dreptunghic în VV, adică:

    m(AVC^)=90∘m(\widehat{AVC}) = 90^\circ

  • Așadar, măsura unghiului dintre dreptele MNMN și VAVA este egală cu 90∘90^\circ.

    (2p)


c) Demonstrați că distanța de la punctul MM la planul (VBC)(VBC) este egală cu 563 cm\frac{5\sqrt{6}}{3}\text{ cm}. (5p)

Figura de rezolvare — Piramida VABCD cu distanța MQ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie PP mijlocul muchiei BCBC.

    • În triunghiul isoscel OBCOBC (OB=OC=102 cmOB = OC = 10\sqrt{2}\text{ cm}), mediana OPOP este și înălțime, deci OP⊥BCOP \perp BC. Lungimea apotemei bazei este:

      OP=AB2=10 cmOP = \frac{AB}{2} = 10\text{ cm}

    • Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și OP⊥BCOP \perp BC, cu OP⊂(ABC)OP \subset (ABC) și BC⊂(ABC)BC \subset (ABC), conform Teoremei celor Trei Perpendiculare deducem:

      VP⊥BCVP \perp BC

  • Arătăm că BC⊥(VOP)BC \perp (VOP):

    • BC⊥OPBC \perp OP și BC⊥VPBC \perp VP;

    • Dreptele OPOP și VPVP sunt concurente în PP și sunt conținute în planul (VOP)(VOP).

    • Rezultă că BC⊥(VOP)BC \perp (VOP).

    • Cum BC⊂(VBC)BC \subset (VBC), deducem că planul (VBC)(VBC) este perpendicular pe planul (VOP)(VOP):

      (VOP)⊥(VBC)(VOP) \perp (VBC)

      având dreapta comună de intersecție (VOP)∩(VBC)=VP(VOP) \cap (VBC) = VP.

  • În planul (VOP)(VOP), construim perpendiculara din MM pe VPVP:

    • Fie Q∈VPQ \in VP astfel încât MQ⊥VPMQ \perp VP.

    • Deoarece (VOP)⊥(VBC)(VOP) \perp (VBC) și MQ⊂(VOP)MQ \subset (VOP) cu MQ⊥VPMQ \perp VP, rezultă că:

      MQ⊥(VBC)MQ \perp (VBC)

    • Prin urmare, distanța de la punctul MM la planul (VBC)(VBC) este lungimea segmentului MQMQ:

      d(M,(VBC))=MQd(M, (VBC)) = MQ

    (2p)

  • Calculăm lungimile segmentelor necesare:

    • În triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA (VO⊥OAVO \perp OA), cu VA=20 cmVA = 20\text{ cm} și OA=2022=102 cmOA = \frac{20\sqrt{2}}{2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}:

      VO=VA2−OA2=202−(102)2=400−200=200=102 cmVO = \sqrt{VA^2 - OA^2} = \sqrt{20^2 - (10\sqrt{2})^2} = \sqrt{400 - 200} = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

    • Punctul MM este mijlocul segmentului VOVO, deci:

      VM=VO2=1022=52 cmVM = \frac{VO}{2} = \frac{10\sqrt{2}}{2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

    • În triunghiul dreptunghic △VOP\triangle VOP (VO⊥OPVO \perp OP), cu VO=102 cmVO = 10\sqrt{2}\text{ cm} și OP=10 cmOP = 10\text{ cm}:

      VP=VO2+OP2=(102)2+102=200+100=300=103 cmVP = \sqrt{VO^2 + OP^2} = \sqrt{(10\sqrt{2})^2 + 10^2} = \sqrt{200 + 100} = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

  • Determinăm lungimea segmentului MQMQ prin asemănarea triunghiurilor:

    • Triunghiurile dreptunghice △VMQ\triangle VMQ (m(VQM^)=90∘m(\widehat{VQM}) = 90^\circ) și △VPO\triangle VPO (m(VOP^)=90∘m(\widehat{VOP}) = 90^\circ) au unghiul din vârful VV comun (MVQ^≡PVO^\widehat{MVQ} \equiv \widehat{PVO}).

    • Rezultă că:

      △VMQ∼△VPO\triangle VMQ \sim \triangle VPO

    • Scriem raportul de asemănare al laturilor:

      MQPO=VMVP  ⟹  MQ=PO⋅VMVP\frac{MQ}{PO} = \frac{VM}{VP} \implies MQ = \frac{PO \cdot VM}{VP}

    • Înlocuim valorile obținute:

      MQ=10⋅52103=523=563 cmMQ = \frac{10 \cdot 5\sqrt{2}}{10\sqrt{3}} = \frac{5\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{5\sqrt{6}}{3}\text{ cm}

    • Așadar:

      d(M,(VBC))=563 cmd(M, (VBC)) = \frac{5\sqrt{6}}{3}\text{ cm}

    (3p)