Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 55−5⋅(15−16:4) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Calculăm mai întâi împărțirea din paranteza rotundă:
16:4=4
Efectuăm scăderea din paranteză:
15−4=11
Efectuăm înmulțirea:
5⋅11=55
Efectuăm scăderea finală:
55−55=0
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 0.
(5p)
2. Șase creioane de același fel costă 7,50 lei. Un astfel de creion costă … lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a afla prețul unui singur creion, împărțim costul total la numărul de creioane:
7,50:6=1,25 lei
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1,25.
(5p)
3. Cel mai mare număr natural care aparține intervalului (−1,6) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele naturale din intervalul deschis (−1,6) sunt acele numere întregi nenegative strict mai mici decât 6:
(−1,6)∩N={0,1,2,3,4,5}
Cel mai mare element al acestei mulțimi este 5.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5.
(5p)
4. Lungimea unui cerc este egală cu 30π cm. Raza acestui cerc este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula lungimii cercului de rază R este:
L=2πR
Egalăm formula cu valoarea dată în enunț:
2πR=30π
Împărțim prin 2π:
R=2π30π=15 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 15.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH. Unghiul dreptelor BC și EG are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Muchia BC este paralelă cu muchia FG din fața superioară EFGH:
BC∥FG
Unghiul dintre dreptele BC și EG este egal cu unghiul format de paralela FG cu dreapta EG:
∡(BC,EG)=∡(FG,EG)=FGE
În pătratul EFGH, segmentul EG este diagonală, deci este bisectoarea unghiului drept EFG:
m(FGE)=290∘=45∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 45.
(5p)
6. La un concurs sportiv sunt înscriși 100 de elevi din clasele de gimnaziu ale unei școli. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor înscriși la concurs.
Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a, înscriși la acest concurs este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Întregul cerc reprezintă totalul de 100% din elevii participanți.
Din diagramă citim procentele pentru:
Clasa a V-a: 30%
Clasa a VI-a: 25%
Clasa a VII-a: 25%
Aflăm procentul elevilor din clasa a VIII-a prin scădere:
100%−(30%+25%+25%)=100%−80%=20%
Procentul cumulat al elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a este:
25%+20%=45%
Calculăm numărul de elevi corespunzător acestui procent din totalul de 100 de elevi:
10045⋅100=45 elevi
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 45.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCD cu AB∥CD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Etape de Desenare și Notare:
Se desenează baza mare AB ca un segment orizontal.
Se trasează baza mică CD, paralelă cu AB (AB∥CD), simetrică față de axa de simetrie a trapezului.
Se unesc extremitățile pentru a trasa laturile neparalele congruente AD și BC (AD=BC).
Se notează corect toate cele patru vârfuri cu literele A,B,C,D, parcurse în ordine în jurul conturului.
(4p pentru desenarea corectă a trapezului isoscel + 1p pentru notarea vârfurilor conform ipotezei)
2. Determinați perechile (m,n) de numere naturale pentru care (m−3)⋅n2=36. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece m,n∈N, factorii (m−3) și n2 sunt divizori naturali ai numărului 36.
Termenul n2 trebuie să fie un pătrat perfect nenul care divide pe 36:
n2∈{1,4,9,36}
(Dacă n=0, produsul ar fi 0=36).
De aici obținem valorile posibile pentru numărul natural n:
n∈{1,2,3,6}
(3p)
Analizăm fiecare caz în parte pentru a determina m:
Dacă n=6⟹n2=36:
m−3=3636=1⟹m=1+3=4∈N⟹(m,n)=(4,6)
Dacă n=3⟹n2=9:
m−3=936=4⟹m=4+3=7∈N⟹(m,n)=(7,3)
Dacă n=2⟹n2=4:
m−3=436=9⟹m=9+3=12∈N⟹(m,n)=(12,2)
Dacă n=1⟹n2=1:
m−3=136=36⟹m=36+3=39∈N⟹(m,n)=(39,1)
Perechile căutate de numere naturale sunt:
(m,n)∈{(4,6),(7,3),(12,2),(39,1)}
(2p)
3. Trei copii iau pe rând mere dintr-un coș. Primul copil ia jumătate din mere, plus un măr. Al doilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr. Al treilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr și coșul rămâne gol. Calculați câte mere au fost în coș. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda mersului invers:
Fie a numărul de mere rămase în coș după ce primii doi copii au luat mere.
Al treilea copil ia jumătate din merele rămase, plus un măr, iar coșul rămâne gol, deci ceea ce ia el este egal cu întregul număr a:
2a+1=a⟺a−2a=1⟺2a=1⟹a=2 mere
(2p)
Fie b numărul de mere rămase în coș după ce primul copil a luat mere.
Al doilea copil ia 2b+1 mere, lăsând în coș a=2 mere:
b−(2b+1)=2⟺2b−1=2⟺2b=3⟹b=6 mere
(2p)
Fie c numărul inițial de mere din coș.
Primul copil ia 2c+1 mere, lăsând în coș b=6 mere:
c−(2c+1)=6⟺2c−1=6⟺2c=7⟹c=14 mere
(1p)
Verificare:
Inițial: 14 mere;
Copilul 1 ia: 214+1=7+1=8 mere ⟹ rămân 14−8=6 mere;
Copilul 2 ia: 26+1=3+1=4 mere ⟹ rămân 6−4=2 mere;
Copilul 3 ia: 22+1=1+1=2 mere ⟹ rămân 2−2=0 mere (coșul rămâne gol).
În coș au fost inițial 14 mere.
4. Se consideră numerele:
x=25−3+214−10+848−28
și
y=(0,(3)+32+2)⋅(2−1)
a) Arătați că x=23. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Simplificăm fiecare termen al sumei pentru a aduce toate fracțiile la același numitor 2:
Prima fracție:
25−3=25−23
A doua fracție: observăm că numitorul 2 se poate scrie ca 2⋅2, iar la numărător scoatem factor comun pe 2:
214−10=2⋅22⋅7−2⋅5=27−5=27−25
A treia fracție: scoatem factorii de sub radicali, știind că 48=43, 28=27 și 8=22:
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm mai întâi valoarea numărului y:
Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară:
0,(3)=93=31
Adunăm primele două fracții din paranteză:
31+32=33=1
Înlocuim în expresia lui y:
y=(1+2)⋅(2−1)=(2+1)(2−1)
Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2:
y=(2)2−12=2−1=1
(3p)
Calculăm N=2x2y:
Din subpunctul a) avem x=23, deci:
x2=(23)2=23
Înlocuim x2=23 și y=1:
N=2⋅23⋅1=3
Deoarece 3∈N, numărul N este natural.
(2p)
5. Se consideră expresia E(x)=(x+1)(2x−3)+2(x−1)2−4(x+3)(x−1), unde x este număr real. Determinați cel mai mare număr întreg m pentru care E(m)≥24. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Împărțim ambii membri la −13 (schimbând sensul inegalității):
m≤−1313⟺m≤−1
Cum m∈Z și m≤−1, cel mai mare număr întreg posibil este:
m=−1
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABC cu AB=16 cm şi AD⊥BC, D∈BC. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor DC și AD, iar punctul E este proiecția punctului D pe dreapta AC.
a) Arătați că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 48 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este echilateral, având toate cele trei laturi congruente:
P△ABC=3⋅AB
(3p)
Înlocuim lungimea laturii AB=16 cm:
P△ABC=3⋅16 cm=48 cm
(2p)
b) Demonstrați că dreptele ME și NE sunt perpendiculare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul E este proiecția punctului D pe dreapta AC, prin urmare triunghiul △AED este dreptunghic în E (m(AED)=90∘).
Segmentul EN este mediana corespunzătoare ipotenuzei AD în △AED (N este mijlocul lui AD).
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
EN=2AD=NA=ND
Similar, triunghiul △DEC este dreptunghic în E (m(DEC)=90∘).
Segmentul EM este mediana corespunzătoare ipotenuzei DC în △DEC (M este mijlocul lui DC).
Conform teoremei medianei:
EM=2DC=MD=MC
(2p)
Comparăm triunghiurile △NDM și △NEM:
ND=NE (din mediana în △AED);
MD=ME (din mediana în △DEC);
NM este latură comună.
Conform cazului de congruență L.L.L. (Latură-Latură-Latură):
△NDM≡△NEM
Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:
NEM≡NDM
Deoarece AD⊥BC și D,M∈BC, rezultă că ND⊥MD, deci m(NDM)=90∘.
Prin urmare, m(NEM)=90∘, ceea ce demonstrează că dreptele ME și NE sunt perpendiculare:
ME⊥NE
(3p)
c) Calculați aria patrulaterului BDNF, unde F este punctul de intersecție a dreptelor EN și AB. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm unghiurile din jurul punctului A:
În triunghiul echilateral ABC, înălțimea AD este și bisectoare a unghiului BAC=60∘:
m(CAD)=m(BAD)=260∘=30∘
În triunghiul △ANE, din NA=NE rezultă că triunghiul este isoscel de bază AE, deci:
m(AEN)=m(EAN)=30∘
Unghiul ANE are măsura:
m(ANE)=180∘−(30∘+30∘)=120∘
Analizăm triunghiul △AFN:
Punctele E,N,F sunt coliniare, deci unghiul ANF este adiacent suplementar cu ANE:
m(ANF)=180∘−120∘=60∘
În △AFN, unghiul NAF=DAB=30∘.
Măsura celui de-al treilea unghi este:
m(AFN)=180∘−(30∘+60∘)=90∘
ceea ce arată că triunghiul △AFN este dreptunghic în F.
Calculăm laturile triunghiului dreptunghic △AFN:
Înălțimea AD a triunghiului echilateral ABC este:
AD=2AB3=2163=83 cm
Cum N este mijlocul segmentului AD, ipotenuza triunghiului △AFN este:
AN=2AD=283=43 cm
În △AFN dreptunghic în F, cateta NF se opune unghiului de 30∘ (NAF):
NF=2AN=243=23 cm
Cateta AF este:
AF=AN⋅cos30∘=43⋅23=6 cm
Aria triunghiului dreptunghic △AFN este:
A△AFN=2AF⋅NF=26⋅23=63 cm2
(3p)
Calculăm aria triunghiului dreptunghic △ABD:
D este mijlocul laturii BC, deci BD=2BC=216=8 cm.
Cum AD⊥BD:
A△ABD=2BD⋅AD=28⋅83=323 cm2
Aria patrulaterului BDNF se obține prin diferența ariilor triunghiurilor △ABD și △AFN:
ABDNF=A△ABD−A△AFN=323 cm2−63 cm2=263 cm2
(2p)
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu baza pătratul ABCD, AB=20 cm, VA=20 cm și VO⊥(ABC), unde O este punctul de intersecție al dreptelor AC și BD. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor VO și OC.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 400 cm2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD a piramidei este pătrat cu latura AB=20 cm.
Formula ariei pătratului este:
AABCD=AB2
(3p)
Calculăm numeric:
AABCD=202=400 cm2
(2p)
b) Determinați măsura unghiului dreptelor MN și VA. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul VOC, punctul M este mijlocul segmentului VO, iar punctul N este mijlocul segmentului OC.
Rezultă că segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul VOC.
Prin urmare:
MN∥VC
Deoarece MN∥VC, măsura unghiului dintre dreptele MN și VA este egală cu măsura unghiului format de dreptele VC și VA:
∡(MN,VA)=∡(VC,VA)=AVC
(3p)
Triunghiurile dreptunghice △VOA și △VOC sunt congruente (VO comună și OA=OC=2AC), deci:
VC=VA=20 cm
În pătratul ABCD cu latura AB=20 cm, lungimea diagonalei AC este:
AC=AB2=202 cm
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul VAC:
VA2+VC2=202+202=400+400=800
AC2=(202)2=400⋅2=800
Deoarece VA2+VC2=AC2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul VAC este dreptunghic în V, adică:
m(AVC)=90∘
Așadar, măsura unghiului dintre dreptele MN și VA este egală cu 90∘.
(2p)
c) Demonstrați că distanța de la punctul M la planul (VBC) este egală cu 356 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie P mijlocul muchiei BC.
În triunghiul isoscel OBC (OB=OC=102 cm), mediana OP este și înălțime, deci OP⊥BC. Lungimea apotemei bazei este:
OP=2AB=10 cm
Deoarece VO⊥(ABC) și OP⊥BC, cu OP⊂(ABC) și BC⊂(ABC), conform Teoremei celor Trei Perpendiculare deducem:
VP⊥BC
Arătăm că BC⊥(VOP):
BC⊥OP și BC⊥VP;
Dreptele OP și VP sunt concurente în P și sunt conținute în planul (VOP).
Rezultă că BC⊥(VOP).
Cum BC⊂(VBC), deducem că planul (VBC) este perpendicular pe planul (VOP):
(VOP)⊥(VBC)
având dreapta comună de intersecție (VOP)∩(VBC)=VP.
În planul (VOP), construim perpendiculara din M pe VP:
Fie Q∈VP astfel încât MQ⊥VP.
Deoarece (VOP)⊥(VBC) și MQ⊂(VOP) cu MQ⊥VP, rezultă că:
MQ⊥(VBC)
Prin urmare, distanța de la punctul M la planul (VBC) este lungimea segmentului MQ:
d(M,(VBC))=MQ
(2p)
Calculăm lungimile segmentelor necesare:
În triunghiul dreptunghic △VOA (VO⊥OA), cu VA=20 cm și OA=2202=102 cm:
VO=VA2−OA2=202−(102)2=400−200=200=102 cm
Punctul M este mijlocul segmentului VO, deci:
VM=2VO=2102=52 cm
În triunghiul dreptunghic △VOP (VO⊥OP), cu VO=102 cm și OP=10 cm:
VP=VO2+OP2=(102)2+102=200+100=300=103 cm
Determinăm lungimea segmentului MQ prin asemănarea triunghiurilor:
Triunghiurile dreptunghice △VMQ (m(VQM)=90∘) și △VPO (m(VOP)=90∘) au unghiul din vârful V comun (MVQ≡PVO).