BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 34

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 34

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 10−(10−20:2)⋅610 - (10 - 20 : 2) \cdot 6 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea din paranteză: 20:2=1020 : 2 = 10
  • Calculăm diferența din paranteza rotundă: 10−10=010 - 10 = 0
  • Efectuăm înmulțirea: 0⋅6=00 \cdot 6 = 0
  • Efectuăm scăderea finală: 10−0=1010 - 0 = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


2. Dacă x−412=16\frac{x - 4}{12} = \frac{1}{6}, atunci xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 6⋅(x−4)=12⋅16 \cdot (x - 4) = 12 \cdot 1
  • Împărțim ambii membri la 66: x−4=126  ⟺  x−4=2x - 4 = \frac{12}{6} \iff x - 4 = 2
  • Aflăm valoarea necunoscutei xx: x=2+4=6x = 2 + 4 = 6

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


3. Cel mai mic număr întreg care aparține intervalului (−5,5)(-5, 5) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intervalul deschis (−5,5)(-5, 5) conține toate numerele reale strict mai mari decât −5-5 și strict mai mici decât 55: (−5,5)∩Z={−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}(-5, 5) \cap \mathbb{Z} = \{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}
  • Cel mai mic element din această mulțime de numere întregi este numărul −4-4.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este −4-4.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are diagonala AC=22 cmAC = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Aria acestui pătrat este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Aflarea laturii):

    • Formula diagonalei pătratului de latură ll este: d=l2d = l\sqrt{2}
    • Cum AC=22 cmAC = 2\sqrt{2}\text{ cm}, avem: l2=22  ⟹  l=2 cml\sqrt{2} = 2\sqrt{2} \implies l = 2\text{ cm}
    • Calculăm aria pătratului: AABCD=l2=22=4 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = l^2 = 2^2 = 4\text{ cm}^2
  • Metoda 2 (Direct din diagonală):

    • Aria pătratului exprimată în funcție de diagonală este: AABCD=d22=(22)22=4⋅22=4 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{d^2}{2} = \frac{(2\sqrt{2})^2}{2} = \frac{4 \cdot 2}{2} = 4\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Unghiul dreptelor VOVO și DCDC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteză, dreapta VOVO este perpendiculară pe planul bazei: VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)
  • Dreapta DCDC este una dintre muchiile bazei, deci este inclusă în planul (ABC)(ABC): DC⊂(ABC)DC \subset (ABC)
  • O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan, prin urmare: VO⊥DCVO \perp DC
  • Măsura unghiului dintre două drepte perpendiculare este egală cu 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama următoare este reprezentată distribuția celor 240 de elevi ai unui club sportiv în funcție de sportul practicat. Fiecare elev practică un singur sport.

Diagrama club sportiv

Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor care practică înotul este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Întregul cerc reprezintă totalul de 100%100\% din elevii clubului.
  • Însumăm procentele celorlalte patru sporturi menționate pe diagramă: 25% (fotbal)+15% (tenis)+20% (gimnastica˘)+30% (atletism)=90%25\% \text{ (fotbal)} + 15\% \text{ (tenis)} + 20\% \text{ (gimnastică)} + 30\% \text{ (atletism)} = 90\%
  • Aflăm procentul elevilor care practică înotul: 100%−90%=10%100\% - 90\% = 10\%
  • Calculăm 10%10\% din numărul total de 240240 de elevi: 10100⋅240=110⋅240=24 elevi\frac{10}{100} \cdot 240 = \frac{1}{10} \cdot 240 = 24\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2424.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  • Se desenează baza inferioară ABCDABCD ca un paralelogram în perspectivă cavaleră, reprezentând muchiile văzute cu linie continuă și cele nevăzute din spate cu linie punctată (întreruptă).
  • Se ridică cele patru muchii verticale de lungimi egale: AA′AA', BB′BB', CC′CC', DD′DD', respectând convenția de vizibilitate (muchiile din spate se trasează întrerupt).
  • Se unesc vârfurile superioare pentru a forma baza superioară A′B′C′D′A'B'C'D' cu linii continue.
  • Se notează toate cele 8 vârfuri cu literele corespunzătoare: A,B,C,DA, B, C, D la baza inferioară și A′,B′,C′,D′A', B', C', D' la baza superioară.

(4p pentru reprezentarea corectă a corpului geometric + 1p pentru notarea tuturor vârfurilor)


2. Determinați numărul natural abc‾\overline{abc} cu proprietatea că abc‾+bc‾=176\overline{abc} + \overline{bc} = 176. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem numărul abc‾\overline{abc} în baza zece: abc‾=100a+bc‾\overline{abc} = 100a + \overline{bc} unde a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și bc‾∈{00,01,…,99}\overline{bc} \in \{00, 01, \dots, 99\}.
  • Rescriem relația dată în enunț: 100a+bc‾+bc‾=176  ⟺  100a+2bc‾=176100a + \overline{bc} + \overline{bc} = 176 \iff 100a + 2\overline{bc} = 176
  • Determinăm cifra sutelor, aa:
    • Dacă a≥2a \ge 2, atunci 100a≥200>176100a \ge 200 > 176, ceea ce este imposibil deoarece 2bc‾≥02\overline{bc} \ge 0;
    • Cum aa este prima cifră a numărului abc‾\overline{abc}, avem a≠0a \neq 0, deci singura valoare posibilă este: a=1a = 1 (2p)
  • Înlocuim a=1a = 1 în ecuație: 100⋅1+2bc‾=176  ⟺  2bc‾=176−100=76100 \cdot 1 + 2\overline{bc} = 176 \iff 2\overline{bc} = 176 - 100 = 76 Împărțim prin 22: bc‾=76:2=38\overline{bc} = 76 : 2 = 38 de unde deducem b=3b = 3 și c=8c = 8.
  • Numărul natural căutat este: abc‾=138\overline{abc} = 138 (Verificare: 138+38=176138 + 38 = 176, adevărat). (3p)

3. O echipă de hochei are în lot 15 jucători. Într-un meci, fiecare hocheist a jucat același număr de minute, iar în teren s-au aflat în permanență 6 jucători. Determinați câte minute a jucat un hocheist, știind că meciul a durat o oră. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Durata totală a meciului este: 1 ora˘=60 de minute1\text{ oră} = 60\text{ de minute}
  • În fiecare minut de joc, pe gheață se află simultan 66 jucători. Numărul total de minute de joc cumulate de toți componenții echipei este: 6⋅60=360 de minute6 \cdot 60 = 360\text{ de minute} (2p)
  • Întrucât aceste 360360 de minute au fost repartizate în mod egal între cei 1515 hocheiști din lot, fiecare hocheist a jucat: 360:15=24 de minute360 : 15 = 24\text{ de minute} (3p)

4. Se consideră numerele reale: a=2012+4014+6016+120112a = \frac{201}{2} + \frac{401}{4} + \frac{601}{6} + \frac{1201}{12} și b=2+3+32+482−3+32−48:2+32−3b = \frac{\sqrt{2} + \sqrt{3} + \sqrt{32} + \sqrt{48}}{\sqrt{2} - \sqrt{3} + \sqrt{32} - \sqrt{48}} : \frac{\sqrt{2} + \sqrt{3}}{\sqrt{2} - \sqrt{3}}

a) Arătați că a=401a = 401. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem convenabil fiecare fracție prin separarea părții întregi: 2012=200+12=100+12\frac{201}{2} = \frac{200 + 1}{2} = 100 + \frac{1}{2} 4014=400+14=100+14\frac{401}{4} = \frac{400 + 1}{4} = 100 + \frac{1}{4} 6016=600+16=100+16\frac{601}{6} = \frac{600 + 1}{6} = 100 + \frac{1}{6} 120112=1200+112=100+112\frac{1201}{12} = \frac{1200 + 1}{12} = 100 + \frac{1}{12}
  • Grupăm numărul 100100 și fracțiile subunitare: a=(100+100+100+100)+(12+14+16+112)a = (100 + 100 + 100 + 100) + \left(\frac{1}{2} + \frac{1}{4} + \frac{1}{6} + \frac{1}{12}\right) a=400+(612+312+212+112)a = 400 + \left(\frac{6}{12} + \frac{3}{12} + \frac{2}{12} + \frac{1}{12}\right) (3p)
  • Efectuăm suma fracțiilor aduse la numitorul comun 1212: a=400+6+3+2+112=400+1212=400+1=401a = 400 + \frac{6 + 3 + 2 + 1}{12} = 400 + \frac{12}{12} = 400 + 1 = 401 (2p)

b) Calculați media aritmetică a numerelor aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii compuși din expresia numărului bb: 32=16⋅2=42\sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2} 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}
  • Calculăm numărătorul primei fracții: 2+3+42+43=52+53=5(2+3)\sqrt{2} + \sqrt{3} + 4\sqrt{2} + 4\sqrt{3} = 5\sqrt{2} + 5\sqrt{3} = 5(\sqrt{2} + \sqrt{3})
  • Calculăm numitorul primei fracții: 2−3+42−43=52−53=5(2−3)\sqrt{2} - \sqrt{3} + 4\sqrt{2} - 4\sqrt{3} = 5\sqrt{2} - 5\sqrt{3} = 5(\sqrt{2} - \sqrt{3})
  • Simplificăm factorul comun 55 din prima fracție: 5(2+3)5(2−3)=2+32−3\frac{5(\sqrt{2} + \sqrt{3})}{5(\sqrt{2} - \sqrt{3})} = \frac{\sqrt{2} + \sqrt{3}}{\sqrt{2} - \sqrt{3}}
  • Efectuăm împărțirea din expresia lui bb: b=2+32−3:2+32−3=1b = \frac{\sqrt{2} + \sqrt{3}}{\sqrt{2} - \sqrt{3}} : \frac{\sqrt{2} + \sqrt{3}}{\sqrt{2} - \sqrt{3}} = 1 (3p)
  • Calculăm media aritmetică a numerelor a=401a = 401 și b=1b = 1: ma=a+b2=401+12=4022=201m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{401 + 1}{2} = \frac{402}{2} = 201 (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=2(x+1)(x−3)+(x+3)(1−x)+(x+2)(2−x)+6xE(x) = 2(x + 1)(x - 3) + (x + 3)(1 - x) + (x + 2)(2 - x) + 6x unde xx este număr real. Arătați că E2(1)+E2(2)+E2(3)+⋯+E2(2020)=2020E(x)E^2(1) + E^2(2) + E^2(3) + \dots + E^2(2020) = 2020E(x), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare produs din cadrul expresiei E(x)E(x):
    • 2(x+1)(x−3)=2(x2−3x+x−3)=2(x2−2x−3)=2x2−4x−62(x + 1)(x - 3) = 2(x^2 - 3x + x - 3) = 2(x^2 - 2x - 3) = 2x^2 - 4x - 6
    • (x+3)(1−x)=x−x2+3−3x=−x2−2x+3(x + 3)(1 - x) = x - x^2 + 3 - 3x = -x^2 - 2x + 3
    • (x+2)(2−x)=22−x2=4−x2(x + 2)(2 - x) = 2^2 - x^2 = 4 - x^2
  • Reducem termenii asemenea în E(x)E(x): E(x)=(2x2−4x−6)+(−x2−2x+3)+(4−x2)+6xE(x) = (2x^2 - 4x - 6) + (-x^2 - 2x + 3) + (4 - x^2) + 6x E(x)=(2x2−x2−x2)+(−4x−2x+6x)+(−6+3+4)E(x) = (2x^2 - x^2 - x^2) + (-4x - 2x + 6x) + (-6 + 3 + 4) E(x)=0x2+0x+1=1E(x) = 0x^2 + 0x + 1 = 1 pentru orice număr real xx. (3p)
  • Deoarece E(x)=1E(x) = 1 este constantă, avem: E(1)=1  ⟹  E2(1)=12=1E(1) = 1 \implies E^2(1) = 1^2 = 1 E(2)=1  ⟹  E2(2)=12=1E(2) = 1 \implies E^2(2) = 1^2 = 1 …\dots E(2020)=1  ⟹  E2(2020)=12=1E(2020) = 1 \implies E^2(2020) = 1^2 = 1
  • Calculăm suma din membrul stâng (formată din 20202020 de termeni egali cu 11): E2(1)+E2(2)+E2(3)+⋯+E2(2020)=1+1+⋯+1⏟de 2020 ori=2020⋅1=2020E^2(1) + E^2(2) + E^2(3) + \dots + E^2(2020) = \underbrace{1 + 1 + \dots + 1}_{\text{de } 2020 \text{ ori}} = 2020 \cdot 1 = 2020
  • Calculăm membrul drept: 2020E(x)=2020⋅1=20202020E(x) = 2020 \cdot 1 = 2020
  • Întrucât ambii membri sunt egali cu 20202020, egalitatea are loc pentru orice număr real xx. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AD⊥BDAD \perp BD, AB=10 cmAB = 10\text{ cm} şi AD=5 cmAD = 5\text{ cm}. Punctul OO este intersecția diagonalelor ACAC și BDBD, iar punctul EE este simetricul punctului CC faţă de punctul BB.

Figura 2

a) Arătaţi că BD=53 cmBD = 5\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABDABD, dreptele ADAD și BDBD sunt perpendiculare (AD⊥BDAD \perp BD), deci triunghiul ABDABD este dreptunghic în DD, cu ipotenuza ABAB. (3p)
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABDABD: BD2=AB2−AD2BD^2 = AB^2 - AD^2
  • Înlocuim lungimile cunoscute (AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, AD=5 cmAD = 5\text{ cm}): BD=102−52=100−25=75=53 cmBD = \sqrt{10^2 - 5^2} = \sqrt{100 - 25} = \sqrt{75} = 5\sqrt{3}\text{ cm} (2p)

b) Demonstrați că triunghiul DECDEC este echilateral. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul EE este simetricul punctului CC față de punctul BB, ceea ce înseamnă că punctul BB este mijlocul segmentului CECE: BC=BE  ⟹  CE=2⋅BCBC = BE \implies CE = 2 \cdot BC În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente, deci BC=AD=5 cmBC = AD = 5\text{ cm}. Rezultă: CE=2⋅5 cm=10 cmCE = 2 \cdot 5\text{ cm} = 10\text{ cm} (2p)
  • De asemenea, în paralelogramul ABCDABCD, latura DC=AB=10 cmDC = AB = 10\text{ cm}.
  • Stabilim relația de perpendicularitate dintre DBDB și CECE:
    • Din ipoteză avem AD⊥BDAD \perp BD;
    • Laturile opuse ale paralelogramului sunt paralele: AD∥BCAD \parallel BC;
    • Punctele C,B,EC, B, E sunt coliniare, deci dreapta CECE coincide cu dreapta BCBC, ceea ce conduce la AD∥CEAD \parallel CE.
    • Cum BD⊥ADBD \perp AD și CE∥ADCE \parallel AD, deducem că: DB⊥CEDB \perp CE
  • În triunghiul DECDEC, segmentul DBDB este înălțime (DB⊥CEDB \perp CE) și mediană (BB este mijlocul lui CECE). Prin urmare, triunghiul DECDEC este isoscel cu DE=DC=10 cmDE = DC = 10\text{ cm}.
  • Întrucât toate cele trei laturi au lungimi egale: DE=DC=CE=10 cmDE = DC = CE = 10\text{ cm} rezultă că triunghiul DECDEC este echilateral. (3p)

c) Arătaţi că, dacă PP este punctul de intersecţie a dreptelor ABAB şi DEDE, atunci aria patrulaterului BCOPBCOP este egală cu 7538 cm2\frac{75\sqrt{3}}{8}\text{ cm}^2. (5p)

Figura de rezolvare — Paralelogramul ABCD cu trapezul BCOP

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm patrulaterul AEBDAEBD:
    • Dreptele ADAD și BEBE sunt paralele (AD∥BCAD \parallel BC și B,EB, E sunt pe dreapta BCBC, deci AD∥BEAD \parallel BE);
    • Segmentele sunt egale: AD=5 cmAD = 5\text{ cm} și BE=BC=5 cm  ⟹  AD=BEBE = BC = 5\text{ cm} \implies AD = BE;
    • Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AEBDAEBD este paralelogram.
  • Diagonalele paralelogramului AEBDAEBD sunt ABAB și DEDE, iar punctul P=AB∩DEP = AB \cap DE este punctul lor de intersecție:
    • Rezultă că PP este mijlocul segmentului ABAB: AP=PB=AB2=10 cm2=5 cmAP = PB = \frac{AB}{2} = \frac{10\text{ cm}}{2} = 5\text{ cm}
  • În paralelogramul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc în OO, deci OO este mijlocul segmentului BDBD: OB=OD=BD2=532 cmOB = OD = \frac{BD}{2} = \frac{5\sqrt{3}}{2}\text{ cm}
  • În triunghiul ABDABD, segmentul POPO unește mijlocul laturii ABAB cu mijlocul laturii BDBD, deci POPO este linie mijlocie: PO∥ADșiPO=AD2=52 cmPO \parallel AD \quad \text{și} \quad PO = \frac{AD}{2} = \frac{5}{2}\text{ cm} (3p)
  • Stabilim natura patrulaterului BCOPBCOP:
    • Deoarece AD∥BCAD \parallel BC și PO∥ADPO \parallel AD, rezultă că PO∥BCPO \parallel BC, deci BCOPBCOP este un trapez cu bazele BCBC și POPO.
    • Știm că BD⊥ADBD \perp AD și BC∥AD  ⟹  BD⊥BCBC \parallel AD \implies BD \perp BC. Cum O∈BDO \in BD, avem: OB⊥BCOB \perp BC
    • Rezultă că trapezul BCOPBCOP este un trapez dreptunghic, având înălțimea OB=532 cmOB = \frac{5\sqrt{3}}{2}\text{ cm}.
  • Calculăm aria trapezului BCOPBCOP: ABCOP=(BC+PO)⋅OB2\mathcal{A}_{BCOP} = \frac{(BC + PO) \cdot OB}{2}
    • Suma bazelor este: BC+PO=5+52=152 cmBC + PO = 5 + \frac{5}{2} = \frac{15}{2}\text{ cm}
    • Înlocuim valorile în formula ariei: ABCOP=152⋅5322=75342=7538 cm2\mathcal{A}_{BCOP} = \frac{\frac{15}{2} \cdot \frac{5\sqrt{3}}{2}}{2} = \frac{\frac{75\sqrt{3}}{4}}{2} = \frac{75\sqrt{3}}{8}\text{ cm}^2 (2p)

2. În Figura 3 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, BC=12 cmBC = 12\text{ cm} și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Punctul MM este mijlocul laturii ADAD, dreapta MNMN este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC) și MN=6 cmMN = 6\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 96 cm296\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este dreptunghi cu dimensiunile AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}.
  • Formula ariei dreptunghiului este: AABCD=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC (3p)
  • Calculăm numeric: AABCD=8 cm⋅12 cm=96 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 8\text{ cm} \cdot 12\text{ cm} = 96\text{ cm}^2 (2p)

b) Demonstrați că dreapta MOMO este paralelă cu planul (NCD)(NCD). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, deci OO este mijlocul diagonalei ACAC (precum și al diagonalei BDBD).
  • Punctul MM este mijlocul laturii ADAD.
  • În triunghiul ADCADC, segmentul MOMO unește mijlocul laturii ADAD cu mijlocul laturii ACAC, prin urmare MOMO este linie mijlocie în triunghiul ADCADC. (2p)
  • Din proprietatea liniei mijlocii rezultă că: MO∥CDMO \parallel CD
  • Deoarece CDCD este o dreaptă inclusă în planul (NCD)(NCD) (CD⊂(NCD)CD \subset (NCD)), iar dreapta MOMO nu este inclusă în planul (NCD)(NCD) (MO⊄(NCD)MO \not\subset (NCD)), conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan deducem: MO∥(NCD)MO \parallel (NCD) (3p)

c) Se consideră punctul PP, mijlocul laturii BCBC. Demonstrați că distanța de la punctul PP la dreapta ANAN este mai mare decât 9 cm9\text{ cm}. (5p)

Figura de rezolvare — Dreptunghiul ABCD cu perpendiculara MN și distanța PQ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim poziția segmentului PMPM:
    • MM este mijlocul laturii ADAD, deci AM=AD2=122=6 cmAM = \frac{AD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm};
    • PP este mijlocul laturii BCBC, deci BP=BC2=122=6 cmBP = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm};
    • În dreptunghiul ABCDABCD, AD∥BCAD \parallel BC și AD=BCAD = BC, deci AM∥BPAM \parallel BP și AM=BP=6 cmAM = BP = 6\text{ cm}.
    • Patrulaterul ABPMABPM este dreptunghi, de unde rezultă că: PM⊥ADșiPM=AB=8 cmPM \perp AD \quad \text{și} \quad PM = AB = 8\text{ cm}
  • Arătăm că PM⊥(NAD)PM \perp (NAD):
    • Din ipoteză, MN⊥(ABC)MN \perp (ABC) și cum PM⊂(ABC)PM \subset (ABC), avem MN⊥PMMN \perp PM, adică PM⊥MNPM \perp MN;
    • Dreptele ADAD și MNMN sunt concurente în punctul MM (AD∩MN={M}AD \cap MN = \{M\}) și sunt conținute în planul (NAD)(NAD);
    • Cum PM⊥ADPM \perp AD și PM⊥MNPM \perp MN, deducem: PM⊥(NAD)PM \perp (NAD) (2p)
  • Construim distanța de la PP la dreapta ANAN prin Teorema celor Trei Perpendiculare:
    • În triunghiul dreptunghic AMNAMN (MN⊥ADMN \perp AD, deci m(AMN^)=90∘m(\widehat{AMN}) = 90^\circ), ducem înălțimea din MM pe ipotenuza ANAN: Fie Q∈ANQ \in AN astfel încât MQ⊥ANMQ \perp AN.
    • Avem:
      • PM⊥(NAD)PM \perp (NAD);
      • MQ⊥ANMQ \perp AN, cu MQ⊂(NAD)MQ \subset (NAD) și AN⊂(NAD)AN \subset (NAD); Conform Teoremei celor Trei Perpendiculare: PQ⊥ANPQ \perp AN
    • Prin urmare, distanța de la punctul PP la dreapta ANAN este lungimea segmentului PQPQ: d(P,AN)=PQd(P, AN) = PQ (1p)
  • Calculăm lungimile segmentelor AN,MQAN, MQ și PQPQ:
    • În ΔAMN\Delta AMN dreptunghic în MM, cu catetele AM=6 cmAM = 6\text{ cm} și MN=6 cmMN = 6\text{ cm}: AN=AM2+MN2=62+62=72=62 cmAN = \sqrt{AM^2 + MN^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}
    • Lungimea înălțimii MQMQ este: MQ=AM⋅MNAN=6⋅662=62=32 cmMQ = \frac{AM \cdot MN}{AN} = \frac{6 \cdot 6}{6\sqrt{2}} = \frac{6}{\sqrt{2}} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
    • Deoarece PM⊥(NAD)PM \perp (NAD) și MQ⊂(NAD)MQ \subset (NAD), rezultă PM⊥MQPM \perp MQ, deci triunghiul PMQPMQ este dreptunghic în MM.
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔPMQ\Delta PMQ: PQ=PM2+MQ2=82+(32)2=64+18=82 cmPQ = \sqrt{PM^2 + MQ^2} = \sqrt{8^2 + (3\sqrt{2})^2} = \sqrt{64 + 18} = \sqrt{82}\text{ cm}
  • Comparăm valoarea obținută cu 9 cm9\text{ cm}: 9=819 = \sqrt{81} Deoarece 82>8182 > 81, avem: 82>81=9 cm\sqrt{82} > \sqrt{81} = 9\text{ cm} deci PQ>9 cmPQ > 9\text{ cm}, ceea ce demonstrează că d(P,AN)>9 cmd(P, AN) > 9\text{ cm}. (2p)