Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 11−11⋅(8−16:2) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea din paranteza rotundă:
16:2=8
Calculăm scăderea din paranteză:
8−8=0
Efectuăm înmulțirea:
11⋅0=0
Efectuăm scăderea finală:
11−0=11
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.
(5p)
2. Zece caiete de același fel costă în total 40 de lei. Cinci dintre aceste caiete costă în total … lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Reducere la unitate):
Aflăm prețul unui singur caiet:
40:10=4 lei
Calculăm costul a 5 caiete:
5⋅4=20 lei
Metoda 2 (Proporționalitate directă):
Numărul de 5 caiete reprezintă jumătate din cele 10 caiete (5=10:2), deci vor costa jumătate din suma totală:
40:2=20 lei
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 20.
(5p)
3. Suma numerelor întregi din intervalul [−3,4) este egală cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Identificăm numerele întregi aparținând intervalului [−3,4):
Capătul stâng −3 este inclus (paranteză dreaptă), iar capătul drept 4 este exclus (paranteză rotundă):
[−3,4)∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3}
Calculăm suma acestor numere întregi, grupând termenii opuși:
S=(−3)+(−2)+(−1)+0+1+2+3S=[(−3)+3]+[(−2)+2]+[(−1)+1]+0=0+0+0+0=0
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 0.
(5p)
4. Rombul ABCD are AB=22 cm. Perimetrul acestui romb este egal cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Prin definiție, toate cele patru laturi ale rombului au lungimi egale:
AB=BC=CD=DA=22 cm
Perimetrul rombului este egal cu de patru ori lungimea laturii:
PABCD=4⋅AB=4⋅22 cm=82 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 82.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC. Unghiul dreptelor A′C′ și BC are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În prisma triunghiulară ABCA′B′C′, fața laterală ACC′A′ este paralelogram (dreptunghi), deci muchiile bazelor sunt paralele:
A′C′∥AC
Conform definiției unghiului a două drepte în spațiu, unghiul format de dreptele A′C′ și BC este egal cu unghiul format de dreapta BC cu paralela la A′C′, adică dreapta AC:
∢(A′C′,BC)=∢(AC,BC)=ACB
Baza ABC este triunghi echilateral, ceea ce înseamnă că toate cele trei unghiuri interioare au măsura de 60∘:
m(ACB)=60∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 60.
(5p)
6. În graficul de mai jos este înregistrată temperatura unui pacient pe parcursul a 72 de ore.
Conform informațiilor din grafic, temperatura înregistrată pentru acest pacient a scăzut sub 37,5∘C după … de ore. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Urmărim valorile temperaturii înregistrate pe axa verticală corespunzătoare timpului măsurat în ore pe axa orizontală:
La momentul 0 h, temperatura este de 40∘C≥37,5∘C;
La momentul 12 h, temperatura este de 39∘C≥37,5∘C;
La momentul 24 h, temperatura este de 38,5∘C≥37,5∘C;
La momentul 36 h, temperatura este de 38∘C≥37,5∘C;
La momentul 48 h, temperatura scade la 37∘C, valoare aflată strict sub 37,5∘C.
Astfel, temperatura pacientului a scăzut sub 37,5∘C după 48 de ore.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 48.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară cu vârful V și baza triunghiul ABC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Reprezentare și Etape de Notare:
Se desenează baza piramidei, triunghiul ABC în perspectivă (cu două laturi vizibile, cu linie continuă, și muchia din spate, dacă este cazul, sau muchia ascunsă desenată punctat).
Se alege un punct V exterior planului bazei (vârful piramidei) și se unesc muchiile laterale VA, VB, VC.
Se notează corespunzător toate cele patru vârfuri: vârful piramidei cu V și vârfurile bazei cu A, B, C.
(4p pentru desenul corect al piramidei triunghiulare)
(1p pentru notarea corectă a vârfului V și a bazei ABC)
2. Suma a trei numere naturale nenule, distincte două câte două, este egală cu 14. Dacă unul dintre numere se dublează, suma lor devine 24. Arătați că produsul celor trei numere este egal cu 30. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie a,b,c∈N∗ cele trei numere naturale nenule, distincte două câte două (a=b, b=c, a=c).
Suma inițială a celor trei numere este:
a+b+c=14
Fără a restrânge generalitatea, presupunem că numărul care se dublează este a. Atunci noua sumă este:
2a+b+c=24
Scădem prima relație din a doua pentru a determina numărul dublat:
(2a+b+c)−(a+b+c)=24−14⟺a=10(3p)
Înlocuim valoarea a=10 în suma inițială:
10+b+c=14⟺b+c=4
Deoarece b și c sunt numere naturale nenule și distincte (b=c și b,c=10), singura descompunere posibilă a sumei 4 este formată din numerele 1 și 3:
{b,c}={1,3}
(cazul b=c=2 este exclus deoarece numerele trebuie să fie distincte două câte două).
Calculăm produsul celor trei numere:
a⋅b⋅c=10⋅1⋅3=30(2p)
3. O ciupercă proaspătă cântărește 20 g și conține 90% apă. Prin uscare, 50% din apa conținută de ciupercă se evaporă. Calculați cât cântărește ciuperca după uscare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm cantitatea de apă din ciuperca proaspătă:
mapa˘=10090⋅20 g=109⋅20 g=18 g(2p)
Calculăm cantitatea de apă evaporată prin uscare (50% din apa conținută inițial):
mevaporata˘=10050⋅18 g=21⋅18 g=9 g
Calculăm masa ciupercii după uscare:
Masa finală este masa inițială din care se scade masa apei evaporate:
mfinala˘=20 g−9 g=11 g(Alternativ: masa substanței uscate este 20 g−18 g=2 g, iar apa rămasă este 18 g−9 g=9 g, obținând 2 g+9 g=11 g.)(3p)
4. Se consideră numerele:
a=1+21+221+231+241+251
și
b=(3−5+2)(3+5−2)+6−210
a) Arătați că a−21⋅a=1−261. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înmulțim numărul a cu 21:
21⋅a=21⋅(1+21+221+231+241+251)=21+221+231+241+251+261
Desfăcând parantezele, observăm că termenii 21,221,231,241,251 se reduc:
a−21⋅a=1+(21−21)+(221−221)+⋯+(251−251)−261=1−261(2p)
b) Arătați că a<b. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Prelucrăm expresia numărului b:
Regrupăm termenii din cele două paranteze punând în evidență diferența de pătrate (X−Y)(X+Y)=X2−Y2, unde alegem X=3 și Y=5−2:
3−5+2=3−(5−2)3+5−2=3+(5−2)
Înlocuim în expresia completă a lui b:
b=−4+210+6−210=−4+6=2(3p)
Din punctul a) avem:
a⋅(1−21)=1−261⟺21⋅a=1−641⟺a=2⋅(1−641)=2−321
Cum 321>0, deducem direct:
a=2−321<2=b
Deci a<b.
(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=2(x+3)(x−3)−(x−1)2−16
unde x este număr real. Determinați numărul natural n pentru care E(n) este număr natural prim. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducem expresia E(x) la o formă mai simplă pentru orice număr real x:
Aplicăm formula diferenței de pătrate: (x+3)(x−3)=x2−9, deci:
2(x+3)(x−3)=2(x2−9)=2x2−18
Descompunem trinomul de gradul al doilea în factori:
x2+2x−35=x2+7x−5x−35=x(x+7)−5(x+7)=(x−5)(x+7)
Pentru x=n∈N, obținem:
E(n)=(n−5)(n+7)
Analizăm condiția ca E(n) să fie număr natural prim:
Deoarece n∈N, factorul n+7≥7>1;
Un număr natural este prim dacă are exact doi divizori distincți pozitivi: 1 și el însuși;
Produsul a doi factori întregi poate fi prim doar dacă cel mai mic dintre factorii pozitivi este egal cu 1:
n−5=1⟺n=6
Verificăm valoarea găsită:
Pentru n=6, avem:
E(6)=(6−5)(6+7)=1⋅13=13
iar 13 este într-adevăr un număr natural prim.
Pentru n<5, n−5<0, deci E(n)≤0 (nu este număr natural);
Pentru n=5, E(5)=0 (nu este prim);
Pentru orice n≥7, n−5≥2 și n+7≥14, astfel că E(n) este un număr compus.
În concluzie, singurul număr natural care convine este n=6.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABC înscris în cercul de centru O și rază OA=43 cm. Segmentul BQ este diametru în cercul de centru O și rază OA, iar M este punctul de intersecție a dreptei BQ cu tangenta la cerc în punctul A.
a) Arătați că aria cercului de centru O și rază OA este egală cu 48π cm2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula ariei unui cerc de rază R este:
Acerc=π⋅R2=π⋅OA2(3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Segmentul BQ este diametru în cerc, prin urmare lungimea sa este dublul razei:
BQ=2⋅OA=2⋅43 cm=83 cm
Deoarece BQ este diametru și A este un punct pe cerc (A=B,A=Q), triunghiul BAQ este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în A:
m(BAQ)=90∘(2p)
Triunghiul ABC este echilateral înscris în cercul de rază R=OA=43 cm. Latura unui triunghi echilateral înscris în cerc este dată de formula l=R3:
AB=OA⋅3=43⋅3 cm=4⋅3 cm=12 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic BAQ cu ipotenuza BQ:
AQ=BQ2−AB2=(83)2−122=192−144=48=43 cm(Alternativ: în cercul circumscris triunghiului echilateral ABC, diametrul BQ este bisectoarea arcului AC, deci măsura arcului AQ este de 60∘, de unde unghiul la centru m(AOQ)=60∘. Cum OA=OQ=43 cm, triunghiul OAQ este echilateral, prin urmare AQ=OA=43 cm.)(3p)
c) Demonstrați că patrulaterul ABCM este romb. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul echilateral ABC, centrul cercului circumscris O coincide cu centrul de greutate și ortocentrul. Segmentul AO se află pe bisectoarea unghiului BAC:
m(BAO)=21⋅60∘=30∘
Dreapta AM este tangentă în A la cercul de centru O, deci raza este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact:
OA⊥AM⟹m(OAM)=90∘
Atunci unghiul format de AB și AM este:
m(BAM)=m(BAO)+m(OAM)=30∘+90∘=120∘
În triunghiul isoscel AOB (OA=OB=R), avem:
m(ABO)=m(BAO)=30∘
În triunghiul ABM, suma măsurilor unghiurilor este de 180∘:
m(AMB)=180∘−(m(BAM)+m(ABM))=180∘−(120∘+30∘)=30∘
Deoarece m(ABM)=m(AMB)=30∘, triunghiul ABM este isoscel cu:
AM=AB=12 cm(2p)
Stabilim paralelismul laturilor opuse AM și BC:
Dreapta AO este bisectoarea și înălțimea din A pe latura BC în triunghiul echilateral ABC, prin urmare:
AO⊥BC
Din tangență avem AO⊥AM.
Două drepte din același plan perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
AM∥BC
Întrucât AM∥BC și AM=BC=12 cm, patrulaterul ABCM este paralelogram.
În plus, laturile consecutive sunt congruente (AB=BC=12 cm), de unde rezultă că paralelogramul ABCM este romb:
AB=BC=CM=MA=12 cm(3p)
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu baza pătratul ABCD, AB=8 cm și VA=VB=VC=VD=8 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD.
a) Arătați că perimetrul pătratului ABCD este egal cu 32 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Patrulaterul ABCD este pătrat cu latura de lungime AB=8 cm.
Formula perimetrului pătratului este:
PABCD=4⋅AB(3p)
Efectuăm calculul:
PABCD=4⋅8 cm=32 cm(2p)
b) Arătați că distanța de la punctul V la planul (ABC) este egală cu 42 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD este pătrat, iar diagonalele AC și BD se înjumătățesc în punctul O, astfel:
AO=BO=CO=DO=2AC
Diagonala pătratului are lungimea AC=AB2=82 cm, deci:
OA=OC=OB=OD=282 cm=42 cm
Triunghiurile VAC și VBD sunt isoscele (VA=VC=8 cm, VB=VD=8 cm), iar O este mijlocul segmentelor AC și BD. Prin urmare, mediana VO este și înălțime în fiecare dintre ele:
VO⊥ACșiVO⊥BD
Deoarece AC∩BD={O} și AC,BD⊂(ABC), rezultă conform reciprocei teoremei dreptei perpendiculare pe un plan:
VO⊥(ABC)
Astfel, distanța de la punctul V la planul (ABC) este chiar lungimea segmentului VO:
d(V,(ABC))=VO(3p)
În triunghiul dreptunghic VOA (m(VOA)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
VO=VA2−OA2=82−(42)2=64−32=32=42 cm(Observăm că VO=22AC=22⋅82 cm=8 cm⋅22=8 cm… mai precis VO=42 cm, conform enunțului și baremului).(2p)
c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta BM și planul (VDM), unde punctul M este simetricul punctului B față de punctul C. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M este simetricul lui B față de C, ceea ce înseamnă că C este mijlocul segmentului BM, adică:
BC=CM=8 cm⟹BM=2⋅BC=16 cm
Analizăm triunghiul VBM:
În triunghiul VBC, avem VB=VC=BC=8 cm, deci triunghiul VBC este echilateral;
Prin urmare, CV=8 cm. Cum CB=CM=8 cm, rezultă:
CV=2BM=8 cm
Într-un triunghi în care lungimea medianei (VC) duse dintr-un vârf este egală cu jumătatea laturii opuse (BM), triunghiul este dreptunghic în acel vârf:
ΔVBM este dreptunghic ıˆn V⟹VB⊥VM
Analizăm triunghiul VBD:
În pătratul bazei, O este mijlocul diagonalei BD, iar OB=OD=42 cm;
Din subpunctul b) avem VO=42 cm, deci VO=2BD;
Mediana VO este egală cu jumătate din BD, de unde deducem că triunghiul VBD este dreptunghic în V:
ΔVBD este dreptunghic ıˆn V⟹VB⊥VD
Deoarece VB⊥VM, VB⊥VD și dreptele VM,VD sunt concurente în V (VM∩VD={V} cu VM,VD⊂(VDM)), rezultă:
VB⊥(VDM)(3p)
Deoarece VB⊥(VDM) și V∈(VDM), proiecția punctului B pe planul (VDM) este punctul V.
Punctul M aparține planului (VDM), deci proiecția sa pe plan este chiar punctul M.
Prin urmare, proiecția dreptei BM pe planul (VDM) este dreapta VM:
pr(VDM)(BM)=VM
Unghiul dintre dreapta BM și planul (VDM) este unghiul format de dreapta BM cu proiecția sa VM:
∢(BM,(VDM))=BMV
În triunghiul VBM, dreptunghic în V, calculăm sinusul unghiului BMV:
sin(BMV)=BMVB=16 cm8 cm=21
Cum unghiul BMV este ascuțit, măsura sa este:
m(BMV)=30∘
Măsura unghiului dintre dreapta BM și planul (VDM) este de 30∘.
(2p)