BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 33

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 33

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 11−11⋅(8−16:2)11 - 11 \cdot (8 - 16 : 2) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea din paranteza rotundă: 16:2=816 : 2 = 8
  • Calculăm scăderea din paranteză: 8−8=08 - 8 = 0
  • Efectuăm înmulțirea: 11⋅0=011 \cdot 0 = 0
  • Efectuăm scăderea finală: 11−0=1111 - 0 = 11

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1111.

(5p)


2. Zece caiete de același fel costă în total 4040 de lei. Cinci dintre aceste caiete costă în total …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Reducere la unitate):
    • Aflăm prețul unui singur caiet: 40:10=4 lei40 : 10 = 4\text{ lei}
    • Calculăm costul a 55 caiete: 5⋅4=20 lei5 \cdot 4 = 20\text{ lei}
  • Metoda 2 (Proporționalitate directă):
    • Numărul de 55 caiete reprezintă jumătate din cele 1010 caiete (5=10:25 = 10 : 2), deci vor costa jumătate din suma totală: 40:2=20 lei40 : 2 = 20\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


3. Suma numerelor întregi din intervalul [−3,4)[-3, 4) este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm numerele întregi aparținând intervalului [−3,4)[-3, 4): Capătul stâng −3-3 este inclus (paranteză dreaptă), iar capătul drept 44 este exclus (paranteză rotundă): [−3,4)∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3}[-3, 4) \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}
  • Calculăm suma acestor numere întregi, grupând termenii opuși: S=(−3)+(−2)+(−1)+0+1+2+3S = (-3) + (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3 S=[(−3)+3]+[(−2)+2]+[(−1)+1]+0=0+0+0+0=0S = [(-3) + 3] + [(-2) + 2] + [(-1) + 1] + 0 = 0 + 0 + 0 + 0 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


4. Rombul ABCDABCD are AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Perimetrul acestui romb este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, toate cele patru laturi ale rombului au lungimi egale: AB=BC=CD=DA=22 cmAB = BC = CD = DA = 2\sqrt{2}\text{ cm}
  • Perimetrul rombului este egal cu de patru ori lungimea laturii: PABCD=4⋅AB=4⋅22 cm=82 cmP_{ABCD} = 4 \cdot AB = 4 \cdot 2\sqrt{2}\text{ cm} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 828\sqrt{2}.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul echilateral ABCABC. Unghiul dreptelor A′C′A'C' și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În prisma triunghiulară ABCA′B′C′ABCA'B'C', fața laterală ACC′A′ACC'A' este paralelogram (dreptunghi), deci muchiile bazelor sunt paralele: A′C′∥ACA'C' \parallel AC
  • Conform definiției unghiului a două drepte în spațiu, unghiul format de dreptele A′C′A'C' și BCBC este egal cu unghiul format de dreapta BCBC cu paralela la A′C′A'C', adică dreapta ACAC: ∢(A′C′,BC)=∢(AC,BC)=ACB^\sphericalangle(A'C', BC) = \sphericalangle(AC, BC) = \widehat{ACB}
  • Baza ABCABC este triunghi echilateral, ceea ce înseamnă că toate cele trei unghiuri interioare au măsura de 60∘60^\circ: m(ACB^)=60∘m(\widehat{ACB}) = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


6. În graficul de mai jos este înregistrată temperatura unui pacient pe parcursul a 72 de ore.

Grafic temperatură pacient

Conform informațiilor din grafic, temperatura înregistrată pentru acest pacient a scăzut sub 37,5∘C37{,}5^\circ\text{C} după …\dots de ore. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Urmărim valorile temperaturii înregistrate pe axa verticală corespunzătoare timpului măsurat în ore pe axa orizontală:
    • La momentul 0 h0\text{ h}, temperatura este de 40∘C≥37,5∘C40^\circ\text{C} \ge 37{,}5^\circ\text{C};
    • La momentul 12 h12\text{ h}, temperatura este de 39∘C≥37,5∘C39^\circ\text{C} \ge 37{,}5^\circ\text{C};
    • La momentul 24 h24\text{ h}, temperatura este de 38,5∘C≥37,5∘C38{,}5^\circ\text{C} \ge 37{,}5^\circ\text{C};
    • La momentul 36 h36\text{ h}, temperatura este de 38∘C≥37,5∘C38^\circ\text{C} \ge 37{,}5^\circ\text{C};
    • La momentul 48 h48\text{ h}, temperatura scade la 37∘C37^\circ\text{C}, valoare aflată strict sub 37,5∘C37{,}5^\circ\text{C}.
  • Astfel, temperatura pacientului a scăzut sub 37,5∘C37{,}5^\circ\text{C} după 4848 de ore.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4848.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară cu vârful VV și baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Reprezentare și Etape de Notare:

  • Se desenează baza piramidei, triunghiul ABCABC în perspectivă (cu două laturi vizibile, cu linie continuă, și muchia din spate, dacă este cazul, sau muchia ascunsă desenată punctat).
  • Se alege un punct VV exterior planului bazei (vârful piramidei) și se unesc muchiile laterale VAVA, VBVB, VCVC.
  • Se notează corespunzător toate cele patru vârfuri: vârful piramidei cu VV și vârfurile bazei cu AA, BB, CC.

(4p pentru desenul corect al piramidei triunghiulare)

(1p pentru notarea corectă a vârfului VV și a bazei ABCABC)


2. Suma a trei numere naturale nenule, distincte două câte două, este egală cu 1414. Dacă unul dintre numere se dublează, suma lor devine 2424. Arătați că produsul celor trei numere este egal cu 3030. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie a,b,c∈N∗a, b, c \in \mathbb{N}^* cele trei numere naturale nenule, distincte două câte două (a≠ba \neq b, b≠cb \neq c, a≠ca \neq c).
  • Suma inițială a celor trei numere este: a+b+c=14a + b + c = 14
  • Fără a restrânge generalitatea, presupunem că numărul care se dublează este aa. Atunci noua sumă este: 2a+b+c=242a + b + c = 24
  • Scădem prima relație din a doua pentru a determina numărul dublat: (2a+b+c)−(a+b+c)=24−14  ⟺  a=10(2a + b + c) - (a + b + c) = 24 - 14 \iff a = 10 (3p)
  • Înlocuim valoarea a=10a = 10 în suma inițială: 10+b+c=14  ⟺  b+c=410 + b + c = 14 \iff b + c = 4
  • Deoarece bb și cc sunt numere naturale nenule și distincte (b≠cb \neq c și b,c≠10b, c \neq 10), singura descompunere posibilă a sumei 44 este formată din numerele 11 și 33: {b,c}={1,3}\{b, c\} = \{1, 3\} (cazul b=c=2b = c = 2 este exclus deoarece numerele trebuie să fie distincte două câte două).
  • Calculăm produsul celor trei numere: a⋅b⋅c=10⋅1⋅3=30a \cdot b \cdot c = 10 \cdot 1 \cdot 3 = 30 (2p)

3. O ciupercă proaspătă cântărește 20 g20\text{ g} și conține 90%90\% apă. Prin uscare, 50%50\% din apa conținută de ciupercă se evaporă. Calculați cât cântărește ciuperca după uscare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm cantitatea de apă din ciuperca proaspătă: mapa˘=90100⋅20 g=910⋅20 g=18 gm_{\text{apă}} = \frac{90}{100} \cdot 20\text{ g} = \frac{9}{10} \cdot 20\text{ g} = 18\text{ g} (2p)
  • Calculăm cantitatea de apă evaporată prin uscare (50%50\% din apa conținută inițial): mevaporata˘=50100⋅18 g=12⋅18 g=9 gm_{\text{evaporată}} = \frac{50}{100} \cdot 18\text{ g} = \frac{1}{2} \cdot 18\text{ g} = 9\text{ g}
  • Calculăm masa ciupercii după uscare: Masa finală este masa inițială din care se scade masa apei evaporate: mfinala˘=20 g−9 g=11 gm_{\text{finală}} = 20\text{ g} - 9\text{ g} = 11\text{ g} (Alternativ: masa substanței uscate este 20 g−18 g=2 g20\text{ g} - 18\text{ g} = 2\text{ g}, iar apa rămasă este 18 g−9 g=9 g18\text{ g} - 9\text{ g} = 9\text{ g}, obținând 2 g+9 g=11 g2\text{ g} + 9\text{ g} = 11\text{ g}.) (3p)

4. Se consideră numerele: a=1+12+122+123+124+125a = 1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5} și b=(3−5+2)(3+5−2)+6−210b = (\sqrt{3} - \sqrt{5} + \sqrt{2})(\sqrt{3} + \sqrt{5} - \sqrt{2}) + 6 - 2\sqrt{10}

a) Arătați că a−12⋅a=1−126a - \frac{1}{2} \cdot a = 1 - \frac{1}{2^6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim numărul aa cu 12\frac{1}{2}: 12⋅a=12⋅(1+12+122+123+124+125)=12+122+123+124+125+126\frac{1}{2} \cdot a = \frac{1}{2} \cdot \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5}\right) = \frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5} + \frac{1}{2^6}
  • Scriem diferența a−12⋅aa - \frac{1}{2} \cdot a: a−12⋅a=(1+12+122+123+124+125)−(12+122+123+124+125+126)a - \frac{1}{2} \cdot a = \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5}\right) - \left(\frac{1}{2} + \frac{1}{2^2} + \frac{1}{2^3} + \frac{1}{2^4} + \frac{1}{2^5} + \frac{1}{2^6}\right) (3p)
  • Desfăcând parantezele, observăm că termenii 12,122,123,124,125\frac{1}{2}, \frac{1}{2^2}, \frac{1}{2^3}, \frac{1}{2^4}, \frac{1}{2^5} se reduc: a−12⋅a=1+(12−12)+(122−122)+⋯+(125−125)−126=1−126a - \frac{1}{2} \cdot a = 1 + \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{2}\right) + \left(\frac{1}{2^2} - \frac{1}{2^2}\right) + \dots + \left(\frac{1}{2^5} - \frac{1}{2^5}\right) - \frac{1}{2^6} = 1 - \frac{1}{2^6} (2p)

b) Arătați că a<ba < b. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prelucrăm expresia numărului bb: Regrupăm termenii din cele două paranteze punând în evidență diferența de pătrate (X−Y)(X+Y)=X2−Y2(X - Y)(X + Y) = X^2 - Y^2, unde alegem X=3X = \sqrt{3} și Y=5−2Y = \sqrt{5} - \sqrt{2}: 3−5+2=3−(5−2)\sqrt{3} - \sqrt{5} + \sqrt{2} = \sqrt{3} - (\sqrt{5} - \sqrt{2}) 3+5−2=3+(5−2)\sqrt{3} + \sqrt{5} - \sqrt{2} = \sqrt{3} + (\sqrt{5} - \sqrt{2})
  • Calculăm produsul: (3−(5−2))(3+(5−2))=(3)2−(5−2)2(\sqrt{3} - (\sqrt{5} - \sqrt{2}))(\sqrt{3} + (\sqrt{5} - \sqrt{2})) = (\sqrt{3})^2 - (\sqrt{5} - \sqrt{2})^2 Dezvoltăm pătratul binomului (5−2)2=5−210+2=7−210(\sqrt{5} - \sqrt{2})^2 = 5 - 2\sqrt{10} + 2 = 7 - 2\sqrt{10}: (3)2−(7−210)=3−7+210=−4+210(\sqrt{3})^2 - (7 - 2\sqrt{10}) = 3 - 7 + 2\sqrt{10} = -4 + 2\sqrt{10}
  • Înlocuim în expresia completă a lui bb: b=−4+210+6−210=−4+6=2b = -4 + 2\sqrt{10} + 6 - 2\sqrt{10} = -4 + 6 = 2 (3p)
  • Din punctul a) avem: a⋅(1−12)=1−126  ⟺  12⋅a=1−164  ⟺  a=2⋅(1−164)=2−132a \cdot \left(1 - \frac{1}{2}\right) = 1 - \frac{1}{2^6} \iff \frac{1}{2} \cdot a = 1 - \frac{1}{64} \iff a = 2 \cdot \left(1 - \frac{1}{64}\right) = 2 - \frac{1}{32} Cum 132>0\frac{1}{32} > 0, deducem direct: a=2−132<2=ba = 2 - \frac{1}{32} < 2 = b Deci a<ba < b. (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=2(x+3)(x−3)−(x−1)2−16E(x) = 2(x + 3)(x - 3) - (x - 1)^2 - 16 unde xx este număr real. Determinați numărul natural nn pentru care E(n)E(n) este număr natural prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem expresia E(x)E(x) la o formă mai simplă pentru orice număr real xx:
    • Aplicăm formula diferenței de pătrate: (x+3)(x−3)=x2−9(x + 3)(x - 3) = x^2 - 9, deci: 2(x+3)(x−3)=2(x2−9)=2x2−182(x + 3)(x - 3) = 2(x^2 - 9) = 2x^2 - 18
    • Dezvoltăm pătratul binomului: (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1, deci: −(x−1)2=−x2+2x−1-(x - 1)^2 = -x^2 + 2x - 1
  • Însumăm termenii expresiei: E(x)=2x2−18−x2+2x−1−16=x2+2x−35E(x) = 2x^2 - 18 - x^2 + 2x - 1 - 16 = x^2 + 2x - 35 (3p)
  • Descompunem trinomul de gradul al doilea în factori: x2+2x−35=x2+7x−5x−35=x(x+7)−5(x+7)=(x−5)(x+7)x^2 + 2x - 35 = x^2 + 7x - 5x - 35 = x(x + 7) - 5(x + 7) = (x - 5)(x + 7) Pentru x=n∈Nx = n \in \mathbb{N}, obținem: E(n)=(n−5)(n+7)E(n) = (n - 5)(n + 7)
  • Analizăm condiția ca E(n)E(n) să fie număr natural prim:
    • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, factorul n+7≥7>1n + 7 \ge 7 > 1;
    • Un număr natural este prim dacă are exact doi divizori distincți pozitivi: 11 și el însuși;
    • Produsul a doi factori întregi poate fi prim doar dacă cel mai mic dintre factorii pozitivi este egal cu 11: n−5=1  ⟺  n=6n - 5 = 1 \iff n = 6
  • Verificăm valoarea găsită: Pentru n=6n = 6, avem: E(6)=(6−5)(6+7)=1⋅13=13E(6) = (6 - 5)(6 + 7) = 1 \cdot 13 = 13 iar 1313 este într-adevăr un număr natural prim.
    • Pentru n<5n < 5, n−5<0n - 5 < 0, deci E(n)≤0E(n) \le 0 (nu este număr natural);
    • Pentru n=5n = 5, E(5)=0E(5) = 0 (nu este prim);
    • Pentru orice n≥7n \ge 7, n−5≥2n - 5 \ge 2 și n+7≥14n + 7 \ge 14, astfel că E(n)E(n) este un număr compus.
  • În concluzie, singurul număr natural care convine este n=6n = 6. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC înscris în cercul de centru OO și rază OA=43 cmOA = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Segmentul BQBQ este diametru în cercul de centru OO și rază OAOA, iar MM este punctul de intersecție a dreptei BQBQ cu tangenta la cerc în punctul AA.

Figura 2

a) Arătați că aria cercului de centru OO și rază OAOA este egală cu 48π cm248\pi\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui cerc de rază RR este: Acerc=π⋅R2=π⋅OA2\mathcal{A}_{\text{cerc}} = \pi \cdot R^2 = \pi \cdot OA^2 (3p)
  • Înlocuim raza cercului OA=43 cmOA = 4\sqrt{3}\text{ cm}: Acerc=π⋅(43 cm)2=π⋅(16⋅3) cm2=48π cm2\mathcal{A}_{\text{cerc}} = \pi \cdot (4\sqrt{3}\text{ cm})^2 = \pi \cdot (16 \cdot 3)\text{ cm}^2 = 48\pi\text{ cm}^2 (2p)

b) Arătați că AQ=43 cmAQ = 4\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul BQBQ este diametru în cerc, prin urmare lungimea sa este dublul razei: BQ=2⋅OA=2⋅43 cm=83 cmBQ = 2 \cdot OA = 2 \cdot 4\sqrt{3}\text{ cm} = 8\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece BQBQ este diametru și AA este un punct pe cerc (A≠B,A≠QA \neq B, A \neq Q), triunghiul BAQBAQ este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în AA: m(BAQ^)=90∘m(\widehat{BAQ}) = 90^\circ (2p)
  • Triunghiul ABCABC este echilateral înscris în cercul de rază R=OA=43 cmR = OA = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Latura unui triunghi echilateral înscris în cerc este dată de formula l=R3l = R\sqrt{3}: AB=OA⋅3=43⋅3 cm=4⋅3 cm=12 cmAB = OA \cdot \sqrt{3} = 4\sqrt{3} \cdot \sqrt{3}\text{ cm} = 4 \cdot 3\text{ cm} = 12\text{ cm}
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic BAQBAQ cu ipotenuza BQBQ: AQ=BQ2−AB2=(83)2−122=192−144=48=43 cmAQ = \sqrt{BQ^2 - AB^2} = \sqrt{(8\sqrt{3})^2 - 12^2} = \sqrt{192 - 144} = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}\text{ cm} (Alternativ: în cercul circumscris triunghiului echilateral ABCABC, diametrul BQBQ este bisectoarea arcului ACAC, deci măsura arcului AQAQ este de 60∘60^\circ, de unde unghiul la centru m(AOQ^)=60∘m(\widehat{AOQ}) = 60^\circ. Cum OA=OQ=43 cmOA = OQ = 4\sqrt{3}\text{ cm}, triunghiul OAQOAQ este echilateral, prin urmare AQ=OA=43 cmAQ = OA = 4\sqrt{3}\text{ cm}.) (3p)

c) Demonstrați că patrulaterul ABCMABCM este romb. (5p)

Figura de rezolvare — Cercul cu triunghiul echilateral ABC

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul echilateral ABCABC, centrul cercului circumscris OO coincide cu centrul de greutate și ortocentrul. Segmentul AOAO se află pe bisectoarea unghiului BAC^\widehat{BAC}: m(BAO^)=12⋅60∘=30∘m(\widehat{BAO}) = \frac{1}{2} \cdot 60^\circ = 30^\circ
  • Dreapta AMAM este tangentă în AA la cercul de centru OO, deci raza este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact: OA⊥AM  ⟹  m(OAM^)=90∘OA \perp AM \implies m(\widehat{OAM}) = 90^\circ Atunci unghiul format de ABAB și AMAM este: m(BAM^)=m(BAO^)+m(OAM^)=30∘+90∘=120∘m(\widehat{BAM}) = m(\widehat{BAO}) + m(\widehat{OAM}) = 30^\circ + 90^\circ = 120^\circ
  • În triunghiul isoscel AOBAOB (OA=OB=ROA = OB = R), avem: m(ABO^)=m(BAO^)=30∘m(\widehat{ABO}) = m(\widehat{BAO}) = 30^\circ
  • În triunghiul ABMABM, suma măsurilor unghiurilor este de 180∘180^\circ: m(AMB^)=180∘−(m(BAM^)+m(ABM^))=180∘−(120∘+30∘)=30∘m(\widehat{AMB}) = 180^\circ - (m(\widehat{BAM}) + m(\widehat{ABM})) = 180^\circ - (120^\circ + 30^\circ) = 30^\circ
  • Deoarece m(ABM^)=m(AMB^)=30∘m(\widehat{ABM}) = m(\widehat{AMB}) = 30^\circ, triunghiul ABMABM este isoscel cu: AM=AB=12 cmAM = AB = 12\text{ cm} (2p)
  • Stabilim paralelismul laturilor opuse AMAM și BCBC:
    • Dreapta AOAO este bisectoarea și înălțimea din AA pe latura BCBC în triunghiul echilateral ABCABC, prin urmare: AO⊥BCAO \perp BC
    • Din tangență avem AO⊥AMAO \perp AM.
    • Două drepte din același plan perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele: AM∥BCAM \parallel BC
  • Întrucât AM∥BCAM \parallel BC și AM=BC=12 cmAM = BC = 12\text{ cm}, patrulaterul ABCMABCM este paralelogram.
  • În plus, laturile consecutive sunt congruente (AB=BC=12 cmAB = BC = 12\text{ cm}), de unde rezultă că paralelogramul ABCMABCM este romb: AB=BC=CM=MA=12 cmAB = BC = CM = MA = 12\text{ cm} (3p)

2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și VA=VB=VC=VD=8 cmVA = VB = VC = VD = 8\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul pătratului ABCDABCD este egal cu 32 cm32\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este pătrat cu latura de lungime AB=8 cmAB = 8\text{ cm}.
  • Formula perimetrului pătratului este: PABCD=4⋅ABP_{ABCD} = 4 \cdot AB (3p)
  • Efectuăm calculul: PABCD=4⋅8 cm=32 cmP_{ABCD} = 4 \cdot 8\text{ cm} = 32\text{ cm} (2p)

b) Arătați că distanța de la punctul VV la planul (ABC)(ABC) este egală cu 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD este pătrat, iar diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc în punctul OO, astfel: AO=BO=CO=DO=AC2AO = BO = CO = DO = \frac{AC}{2}
  • Diagonala pătratului are lungimea AC=AB2=82 cmAC = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}, deci: OA=OC=OB=OD=82 cm2=42 cmOA = OC = OB = OD = \frac{8\sqrt{2}\text{ cm}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  • Triunghiurile VACVAC și VBDVBD sunt isoscele (VA=VC=8 cmVA = VC = 8\text{ cm}, VB=VD=8 cmVB = VD = 8\text{ cm}), iar OO este mijlocul segmentelor ACAC și BDBD. Prin urmare, mediana VOVO este și înălțime în fiecare dintre ele: VO⊥ACșiVO⊥BDVO \perp AC \quad \text{și} \quad VO \perp BD
  • Deoarece AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\} și AC,BD⊂(ABC)AC, BD \subset (ABC), rezultă conform reciprocei teoremei dreptei perpendiculare pe un plan: VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) Astfel, distanța de la punctul VV la planul (ABC)(ABC) este chiar lungimea segmentului VOVO: d(V,(ABC))=VOd(V, (ABC)) = VO (3p)
  • În triunghiul dreptunghic VOAVOA (m(VOA^)=90∘m(\widehat{VOA}) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora: VO=VA2−OA2=82−(42)2=64−32=32=42 cmVO = \sqrt{VA^2 - OA^2} = \sqrt{8^2 - (4\sqrt{2})^2} = \sqrt{64 - 32} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm} (Observăm că VO=22AC=22⋅82 cm=8 cm⋅22=8 cmVO = \frac{\sqrt{2}}{2} AC = \frac{\sqrt{2}}{2} \cdot 8\sqrt{2}\text{ cm} = 8\text{ cm} \cdot \frac{2}{2} = 8\text{ cm}… mai precis VO=42 cmVO = 4\sqrt{2}\text{ cm}, conform enunțului și baremului). (2p)

c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta BMBM și planul (VDM)(VDM), unde punctul MM este simetricul punctului BB față de punctul CC. (5p)

Figura de rezolvare — Piramida VABCD cu planul VDM

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM este simetricul lui BB față de CC, ceea ce înseamnă că CC este mijlocul segmentului BMBM, adică: BC=CM=8 cm  ⟹  BM=2⋅BC=16 cmBC = CM = 8\text{ cm} \implies BM = 2 \cdot BC = 16\text{ cm}
  • Analizăm triunghiul VBMVBM:
    • În triunghiul VBCVBC, avem VB=VC=BC=8 cmVB = VC = BC = 8\text{ cm}, deci triunghiul VBCVBC este echilateral;
    • Prin urmare, CV=8 cmCV = 8\text{ cm}. Cum CB=CM=8 cmCB = CM = 8\text{ cm}, rezultă: CV=BM2=8 cmCV = \frac{BM}{2} = 8\text{ cm}
    • Într-un triunghi în care lungimea medianei (VCVC) duse dintr-un vârf este egală cu jumătatea laturii opuse (BMBM), triunghiul este dreptunghic în acel vârf: ΔVBM este dreptunghic ıˆn V  ⟹  VB⊥VM\Delta VBM \text{ este dreptunghic în } V \implies VB \perp VM
  • Analizăm triunghiul VBDVBD:
    • În pătratul bazei, OO este mijlocul diagonalei BDBD, iar OB=OD=42 cmOB = OD = 4\sqrt{2}\text{ cm};
    • Din subpunctul b) avem VO=42 cmVO = 4\sqrt{2}\text{ cm}, deci VO=BD2VO = \frac{BD}{2};
    • Mediana VOVO este egală cu jumătate din BDBD, de unde deducem că triunghiul VBDVBD este dreptunghic în VV: ΔVBD este dreptunghic ıˆn V  ⟹  VB⊥VD\Delta VBD \text{ este dreptunghic în } V \implies VB \perp VD
  • Deoarece VB⊥VMVB \perp VM, VB⊥VDVB \perp VD și dreptele VM,VDVM, VD sunt concurente în VV (VM∩VD={V}VM \cap VD = \{V\} cu VM,VD⊂(VDM)VM, VD \subset (VDM)), rezultă: VB⊥(VDM)VB \perp (VDM) (3p)
  • Deoarece VB⊥(VDM)VB \perp (VDM) și V∈(VDM)V \in (VDM), proiecția punctului BB pe planul (VDM)(VDM) este punctul VV.
  • Punctul MM aparține planului (VDM)(VDM), deci proiecția sa pe plan este chiar punctul MM.
  • Prin urmare, proiecția dreptei BMBM pe planul (VDM)(VDM) este dreapta VMVM: pr⁡(VDM)(BM)=VM\operatorname{pr}_{(VDM)}(BM) = VM Unghiul dintre dreapta BMBM și planul (VDM)(VDM) este unghiul format de dreapta BMBM cu proiecția sa VMVM: ∢(BM,(VDM))=BMV^\sphericalangle(BM, (VDM)) = \widehat{BMV}
  • În triunghiul VBMVBM, dreptunghic în VV, calculăm sinusul unghiului BMV^\widehat{BMV}: sin⁡(BMV^)=VBBM=8 cm16 cm=12\sin(\widehat{BMV}) = \frac{VB}{BM} = \frac{8\text{ cm}}{16\text{ cm}} = \frac{1}{2} Cum unghiul BMV^\widehat{BMV} este ascuțit, măsura sa este: m(BMV^)=30∘m(\widehat{BMV}) = 30^\circ
  • Măsura unghiului dintre dreapta BMBM și planul (VDM)(VDM) este de 30∘30^\circ. (2p)