BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 32

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 32

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 6−6⋅(10−20:2)6 - 6 \cdot (10 - 20 : 2) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: calculăm mai întâi paranteza rotundă, efectuând mai întâi împărțirea: 20:2=1020 : 2 = 10
  • Calculăm diferența din paranteză: 10−10=010 - 10 = 0
  • Efectuăm înmulțirea: 6⋅0=06 \cdot 0 = 0
  • Efectuăm scăderea finală: 6−0=66 - 0 = 6

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


2. Dacă 5a3=20b\frac{5a}{3} = \frac{20}{b}, atunci numărul 5ab5ab este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor): 5a3=20b  ⟺  5a⋅b=3⋅20\frac{5a}{3} = \frac{20}{b} \iff 5a \cdot b = 3 \cdot 20
  • Efectuăm calculul produsului din membrul drept: 5ab=605ab = 60

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


3. Produsul elementelor mulțimii M={x∈N∣x−2≤2}M = \{x \in \mathbb{N} \mid x - 2 \le 2\} este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm inecuația din definiția mulțimii: x−2≤2  ⟺  x≤2+2  ⟺  x≤4x - 2 \le 2 \iff x \le 2 + 2 \iff x \le 4
  • Deoarece x∈Nx \in \mathbb{N}, numerele naturale mai mici sau egale cu 44 sunt: M={0,1,2,3,4}M = \{0, 1, 2, 3, 4\}
  • Produsul elementelor mulțimii conține factorul 00: 0⋅1⋅2⋅3⋅4=00 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 3 \cdot 4 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


4. Linia mijlocie a trapezului ABCDABCD este MN=12 cmMN = 12\text{ cm}. Suma lungimilor bazelor acestui trapez este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor: MN=B+b2MN = \frac{B + b}{2}
  • Înlocuim MN=12 cmMN = 12\text{ cm}: B+b2=12  ⟺  B+b=12⋅2=24 cm\frac{B + b}{2} = 12 \iff B + b = 12 \cdot 2 = 24\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2424.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor BDBD și AA′AA' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia laterală AA′AA' a cubului este perpendiculară pe planul bazei inferioare (ABCD)(ABCD): AA′⊥(ABCD)AA' \perp (ABCD)
  • Dreapta BDBD este diagonala bazei inferioare, deci este inclusă în planul bazei: BD⊂(ABCD)BD \subset (ABCD)
  • O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan: AA′⊥BD  ⟹  m(∠(BD,AA′))=90∘AA' \perp BD \implies m(\angle(BD, AA')) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei școli la un test.

Punctaj5678910
Nr. elevi61415152525

Conform informațiilor din tabel, probabilitatea ca, alegând un elev din această școală, acesta să aibă la acest test un punctaj mai mic sau egal cu 8 este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de elevi (numărul cazurilor posibile): Ntotal=6+14+15+15+25+25=20+30+50=100N_{\text{total}} = 6 + 14 + 15 + 15 + 25 + 25 = 20 + 30 + 50 = 100
  • Identificăm numărul elevilor cu punctaj mai mic sau egal cu 8 (punctajele 5, 6, 7 sau 8) — numărul cazurilor favorabile: Nfav=6+14+15+15=50N_{\text{fav}} = 6 + 14 + 15 + 15 = 50
  • Calculăm probabilitatea cerută: P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibile=50100=12P = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}} = \frac{50}{100} = \frac{1}{2}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 12\frac{1}{2} (sau 0,50{,}5).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCDABCD cu m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ și bazele ABAB și CDCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează un patrulater convex cu două laturi paralele ABAB și CDCD, și latura ADAD perpendiculară pe ambele baze. (4p)
  • Se notează corect vârfurile A,B,C,DA, B, C, D astfel încât m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ și AB∥CDAB \parallel CD. (1p)

2. Determinați numerele naturale de două cifre care împărțite pe rând la 6 și la 15 dau de fiecare dată restul 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} un număr natural de două cifre (10≤ab‾≤9910 \le \overline{ab} \le 99).
  • Din teorema împărțirii cu rest avem: ab‾=6x+5,unde 5<6 și x∈N\overline{ab} = 6x + 5, \quad \text{unde } 5 < 6 \text{ și } x \in \mathbb{N} ab‾=15y+5,unde 5<15 și y∈N\overline{ab} = 15y + 5, \quad \text{unde } 5 < 15 \text{ și } y \in \mathbb{N}
  • Scăzând 55 din ambele egalități: ab‾−5=6xșiab‾−5=15y\overline{ab} - 5 = 6x \quad \text{și} \quad \overline{ab} - 5 = 15y deci numărul ab‾−5\overline{ab} - 5 este divizibil atât cu 66, cât și cu 1515. (2p)
  • Determinăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 66 și 1515: 6=2⋅3,15=3⋅5  ⟹  [6,15]=2⋅3⋅5=306 = 2 \cdot 3, \quad 15 = 3 \cdot 5 \implies [6, 15] = 2 \cdot 3 \cdot 5 = 30
  • Multiplii comuni ai numerelor 66 și 1515 sunt multiplii lui 3030: ab‾−5∈{30k∣k∈N}\overline{ab} - 5 \in \{30k \mid k \in \mathbb{N}\}
  • Cum 10≤ab‾≤9910 \le \overline{ab} \le 99, scăzând 55 obținem 5≤ab‾−5≤945 \le \overline{ab} - 5 \le 94: ab‾−5∈{30,60,90}\overline{ab} - 5 \in \{30, 60, 90\}
  • Rezolvăm pentru fiecare valoare:
    • ab‾−5=30  ⟹  ab‾=35\overline{ab} - 5 = 30 \implies \overline{ab} = 35
    • ab‾−5=60  ⟹  ab‾=65\overline{ab} - 5 = 60 \implies \overline{ab} = 65
    • ab‾−5=90  ⟹  ab‾=95\overline{ab} - 5 = 90 \implies \overline{ab} = 95

Numerele naturale de două cifre căutate sunt 3535, 6565 și 9595.

(3p)


3. Un automobil a parcurs un traseu în trei etape. În prima etapă a parcurs cu 20 km20\text{ km} mai puțin decât 23\frac{2}{3} din lungimea traseului, în a doua etapă a parcurs cu 15 km15\text{ km} mai mult decât 35\frac{3}{5} din rest, iar în ultima etapă, restul de 65 km65\text{ km}. Determinați lungimea traseului parcurs de automobil. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx lungimea totală a traseului parcurs de automobil, exprimată în kilometri.
  • Exprimăm distanța parcursă în fiecare etapă:
    • În prima etapă automobilul parcurge: d1=23x−20d_1 = \frac{2}{3}x - 20
    • Restul rămas după prima etapă este: r1=x−d1=x−(23x−20)=13x+20r_1 = x - d_1 = x - \left(\frac{2}{3}x - 20\right) = \frac{1}{3}x + 20
    • În a doua etapă automobilul parcurge cu 15 km15\text{ km} mai mult decât 35\frac{3}{5} din acest rest: d2=35(13x+20)+15d_2 = \frac{3}{5}\left(\frac{1}{3}x + 20\right) + 15
    • În a treia etapă automobilul parcurge restul de 65 km65\text{ km}: d3=65d_3 = 65
  • Scriem ecuația întregului traseu: (23x−20)+[35(13x+20)+15]+65=x\left(\frac{2}{3}x - 20\right) + \left[\frac{3}{5}\left(\frac{1}{3}x + 20\right) + 15\right] + 65 = x (3p)
  • Desfacem parantezele și grupăm termenii: 23x−20+15x+12+15+65=x\frac{2}{3}x - 20 + \frac{1}{5}x + 12 + 15 + 65 = x (23+15)x+72=x\left(\frac{2}{3} + \frac{1}{5}\right)x + 72 = x 10+315x+72=x  ⟺  1315x+72=x\frac{10 + 3}{15}x + 72 = x \iff \frac{13}{15}x + 72 = x x−1315x=72  ⟺  215x=72x - \frac{13}{15}x = 72 \iff \frac{2}{15}x = 72
  • Aflăm valoarea lui xx: x=72⋅152=36⋅15=540 kmx = \frac{72 \cdot 15}{2} = 36 \cdot 15 = 540\text{ km}

Lungimea traseului parcurs de automobil este de 540 km540\text{ km}.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: a=3(42+33)−2(24+3)a = \sqrt{3}(4\sqrt{2} + 3\sqrt{3}) - 2(\sqrt{24} + 3) și b=∣5−33∣+2(32−32)+123b = |5 - 3\sqrt{3}| + 2\left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) + \frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}}

a) Arătați că a=3a = 3. (5p)

b) Arătați că numărul n=a+b2n = \frac{a + b}{2} aparține intervalului (3,23)(3, 2\sqrt{3}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul numărului aa:

  • Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor: a=3⋅42+3⋅33−224−2⋅3a = \sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2} + \sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} - 2\sqrt{24} - 2 \cdot 3
  • Calculăm fiecare termen: 3⋅42=46\sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2} = 4\sqrt{6} 3⋅33=3⋅3=9\sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} = 3 \cdot 3 = 9 24=4⋅6=26  ⟹  224=2⋅26=46\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6} \implies 2\sqrt{24} = 2 \cdot 2\sqrt{6} = 4\sqrt{6} 2⋅3=62 \cdot 3 = 6 (3p)
  • Înlocuim termenii calculați: a=46+9−46−6=(46−46)+(9−6)=3a = 4\sqrt{6} + 9 - 4\sqrt{6} - 6 = (4\sqrt{6} - 4\sqrt{6}) + (9 - 6) = 3 (2p)

b) Calculul numărului bb și demonstrarea apartenenței lui nn la interval:

  • Determinăm semnul expresiei din modul: 5=25și33=32⋅3=275 = \sqrt{25} \quad \text{și} \quad 3\sqrt{3} = \sqrt{3^2 \cdot 3} = \sqrt{27} Deoarece 25<2725 < 27, avem 5<335 < 3\sqrt{3}, deci 5−33<05 - 3\sqrt{3} < 0. Prin urmare: ∣5−33∣=−(5−33)=33−5|5 - 3\sqrt{3}| = -(5 - 3\sqrt{3}) = 3\sqrt{3} - 5
  • Calculăm termenul din a doua paranteză: 2(32−32)=2⋅32−2⋅32=3−32\left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 2 \cdot \frac{3}{2} - 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3 - \sqrt{3}
  • Simplificăm raportul radicalilor: 123=123=4=2\frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{12}{3}} = \sqrt{4} = 2
  • Însumăm toți termenii pentru a determina bb: b=(33−5)+(3−3)+2=(33−3)+(−5+3+2)=23+0=23b = (3\sqrt{3} - 5) + (3 - \sqrt{3}) + 2 = (3\sqrt{3} - \sqrt{3}) + (-5 + 3 + 2) = 2\sqrt{3} + 0 = 2\sqrt{3} (3p)
  • Calculăm valoarea numărului nn: n=a+b2=3+232n = \frac{a + b}{2} = \frac{3 + 2\sqrt{3}}{2}
  • Comparăm numărul 33 cu 232\sqrt{3}: 3=9<12=23  ⟹  3<233 = \sqrt{9} < \sqrt{12} = 2\sqrt{3} \implies 3 < 2\sqrt{3}
  • Verificăm inegalitățile de apartenență la intervalul (3,23)(3, 2\sqrt{3}):
    • Deoarece 3<233 < 2\sqrt{3}, adunând 33 în ambii membri obținem: 3+3<3+23  ⟺  6<3+23  ⟺  3<3+232=n3 + 3 < 3 + 2\sqrt{3} \iff 6 < 3 + 2\sqrt{3} \iff 3 < \frac{3 + 2\sqrt{3}}{2} = n
    • Deoarece 3<233 < 2\sqrt{3}, adunând 232\sqrt{3} în ambii membri obținem: 3+23<23+23=43  ⟺  n=3+232<233 + 2\sqrt{3} < 2\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 4\sqrt{3} \iff n = \frac{3 + 2\sqrt{3}}{2} < 2\sqrt{3}
  • Rezultă 3<n<233 < n < 2\sqrt{3}, deci numărul nn aparține intervalului (3,23)(3, 2\sqrt{3}). (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=((x+4)2−3(x+4)−1)(x2+5x−3)+9E(x) = \left((x + 4)^2 - 3(x + 4) - 1\right)(x^2 + 5x - 3) + 9 unde xx este număr real. Arătați că, pentru orice număr natural aa, numărul E(a)E(a) este pătratul unui număr natural par. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm primul factor din produsul expresiei E(x)E(x): (x+4)2−3(x+4)−1=(x2+8x+16)−(3x+12)−1=x2+5x+3(x + 4)^2 - 3(x + 4) - 1 = (x^2 + 8x + 16) - (3x + 12) - 1 = x^2 + 5x + 3
  • Înlocuim în expresia inițială: E(x)=(x2+5x+3)(x2+5x−3)+9E(x) = (x^2 + 5x + 3)(x^2 + 5x - 3) + 9
  • Notând t=x2+5xt = x^2 + 5x, recunoaștem formula diferenței de pătrate (t+3)(t−3)=t2−9(t + 3)(t - 3) = t^2 - 9: E(x)=(x2+5x)2−32+9=(x2+5x)2−9+9=(x2+5x)2E(x) = (x^2 + 5x)^2 - 3^2 + 9 = (x^2 + 5x)^2 - 9 + 9 = (x^2 + 5x)^2 pentru orice număr real xx. (3p)
  • Pentru un număr natural aa, expresia devine: E(a)=(a2+5a)2=[a(a+5)]2E(a) = (a^2 + 5a)^2 = [a(a + 5)]^2
  • Analizăm paritatea produsului a(a+5)a(a + 5):
    • Diferența celor doi factori este (a+5)−a=5(a + 5) - a = 5, un număr impar. Prin urmare, termenii aa și a+5a + 5 au parități diferite:
      • Dacă aa este par, atunci produsul a(a+5)a(a + 5) este par.
      • Dacă aa este impar, atunci a+5a + 5 este par, deci produsul a(a+5)a(a + 5) este par.
    • În ambele cazuri, numărul natural a(a+5)a(a + 5) este par.
  • Notând numărul natural par a(a+5)=2ka(a + 5) = 2k, cu k∈Nk \in \mathbb{N}, deducem: E(a)=(2k)2E(a) = (2k)^2
  • Așadar, numărul E(a)E(a) este pătratul unui număr natural par. (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și m(∠BAD)=45∘m(\angle BAD) = 45^\circ. În exteriorul paralelogramului ABCDABCD se construiesc pătratele ADEFADEF și ABMNABMN.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 32 cm32\text{ cm}. (5p)

b) Calculați aria patrulaterului ABCDABCD. (5p)

c) Demonstrați că punctul AA este ortocentrul triunghiului CFNCFN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul perimetrului paralelogramului ABCDABCD:

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două: CD=AB=10 cmșiBC=AD=6 cmCD = AB = 10\text{ cm} \quad \text{și} \quad BC = AD = 6\text{ cm}
  • Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este dat de formula: PABCD=2(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) (3p)
  • Înlocuim lungimile laturilor date: PABCD=2(10+6)=2⋅16=32 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(10 + 6) = 2 \cdot 16 = 32\text{ cm} (2p)

b) Calculul ariei paralelogramului ABCDABCD:

  • Construim înălțimea DP⊥ABDP \perp AB, cu P∈ABP \in AB.
  • În triunghiul ΔAPD\Delta APD, măsura unghiului ∠APD\angle APD este de 90∘90^\circ și m(∠PAD)=45∘m(\angle PAD) = 45^\circ, deci ΔAPD\Delta APD este un triunghi dreptunghic isoscel.
  • Exprimăm lungimea înălțimii DPDP: DP=AD⋅sin⁡(∠PAD)=6⋅sin⁡45∘=6⋅22=32 cmDP = AD \cdot \sin(\angle PAD) = 6 \cdot \sin 45^\circ = 6 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm} (2p)
  • Aria paralelogramului ABCDABCD este produsul dintre lungimea bazei și înălțimea corespunzătoare: AABCD=AB⋅DP=10⋅32=302 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot DP = 10 \cdot 3\sqrt{2} = 30\sqrt{2}\text{ cm}^2 (3p)

c) Demonstrația faptului că punctul AA este ortocentrul triunghiului CFNCFN:

  • Într-un paralelogram, unghiurile alăturate aceleiași laturi sunt suplementare: m(∠ADC)=180∘−m(∠BAD)=180∘−45∘=135∘m(\angle ADC) = 180^\circ - m(\angle BAD) = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ
  • ADEFADEF este pătrat de latură ADAD, iar DFDF este diagonala acestui pătrat. Diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept, deci: m(∠ADF)=45∘m(\angle ADF) = 45^\circ
  • Calculăm măsura unghiului format de semidreptele DCDC și DFDF: m(∠CDF)=m(∠ADC)+m(∠ADF)=135∘+45∘=180∘m(\angle CDF) = m(\angle ADC) + m(\angle ADF) = 135^\circ + 45^\circ = 180^\circ Prin urmare, punctele CC, DD și FF sunt coliniare, ceea ce arată că dreapta CFCF coincide cu dreapta suport a laturii CDCD.
  • Deoarece ABMNABMN este pătrat, latura NANA este perpendiculară pe latura ABAB: NA⊥ABNA \perp AB
  • Cum în paralelogramul ABCDABCD laturile opuse sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), deducem: NA⊥CD  ⟹  NA⊥CFNA \perp CD \implies NA \perp CF Așadar, dreapta NANA conține înălțimea dusă din vârful NN pe latura opusă CFCF a triunghiului ΔCFN\Delta CFN. (2p)
  • În mod analog, analizăm unghiul ∠ABC\angle ABC: m(∠ABC)=180∘−m(∠BAD)=180∘−45∘=135∘m(\angle ABC) = 180^\circ - m(\angle BAD) = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ
  • În pătratul ABMNABMN, segmentul BNBN este diagonală, deci: m(∠ABN)=45∘m(\angle ABN) = 45^\circ
  • Obținem: m(∠NBC)=m(∠ABN)+m(∠ABC)=45∘+135∘=180∘m(\angle NBC) = m(\angle ABN) + m(\angle ABC) = 45^\circ + 135^\circ = 180^\circ ceea ce arată că punctele NN, BB și CC sunt coliniare (dreapta NCNC coincide cu dreapta suport a laturii BCBC).
  • În pătratul ADEFADEF, latura FAFA este perpendiculară pe latura ADAD: FA⊥ADFA \perp AD
  • Cum AD∥BCAD \parallel BC, deducem: FA⊥BC  ⟹  FA⊥NCFA \perp BC \implies FA \perp NC Așadar, dreapta FAFA conține înălțimea dusă din vârful FF pe latura opusă NCNC a triunghiului ΔCFN\Delta CFN.
  • Înălțimile din vârfurile NN și FF se intersectează în punctul comun al dreptelor lor suport: NA∩FA={A}NA \cap FA = \{A\}
  • Fiind punctul de intersecție al a două înălțimi din triunghiul ΔCFN\Delta CFN, punctul AA este ortocentrul triunghiului CFNCFN. (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și dreptele AMAM, BNBN, CPCP și DQDQ, perpendiculare pe planul (ABC)(ABC), astfel încât punctele MM, NN, PP și QQ sunt situate de aceeași parte a planului (ABC)(ABC) și AM=2 cmAM = 2\text{ cm}, BN=8 cmBN = 8\text{ cm}, CP=10 cmCP = 10\text{ cm} și DQ=4 cmDQ = 4\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar punctul EE este mijlocul segmentului MPMP.

Figura 3

a) Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 72 cm272\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că dreapta EOEO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că punctele MM, NN, PP și QQ sunt coplanare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul ariei triunghiului ABCABC:

  • Deoarece ABCDABCD este pătrat, unghiul ∠ABC\angle ABC este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ), iar triunghiul ΔABC\Delta ABC este dreptunghic isoscel în BB, cu catetele AB=BC=12 cmAB = BC = 12\text{ cm}.
  • Aria triunghiului dreptunghic este dată de semisuma produsului catetelor: AΔABC=AB⋅BC2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot BC}{2} (3p)
  • Înlocuim lungimile laturilor: AΔABC=12⋅122=1442=72 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{12 \cdot 12}{2} = \frac{144}{2} = 72\text{ cm}^2 (2p)

b) Demonstrația relației EO⊥(ABC)EO \perp (ABC):

  • Din ipoteză avem AM⊥(ABC)AM \perp (ABC) și CP⊥(ABC)CP \perp (ABC).
  • Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele: AM∥CPAM \parallel CP
  • Dreptele paralele AMAM și CPCP determină planul (ACPM)(ACPM), care conține diagonala ACAC.
  • Cum AM∥CPAM \parallel CP și AM≠CPAM \neq CP (2 cm≠10 cm2\text{ cm} \neq 10\text{ cm}), patrulaterul ACPMACPM este un trapez dreptunghic în spațiu, cu bazele AMAM și CPCP.
  • Punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului ACAC.
  • Punctul EE este mijlocul segmentului MPMP.
  • Segmentul EOEO unește mijloacele laturilor neparalele ale trapezului ACPMACPM, prin urmare EOEO este linia mijlocie a trapezului ACPMACPM. (3p)
  • Proprietatea liniei mijlocii asigură că: EO∥AM(și EO∥CP)EO \parallel AM \quad (\text{și } EO \parallel CP) iar lungimea sa este: EO=AM+CP2=2+102=122=6 cmEO = \frac{AM + CP}{2} = \frac{2 + 10}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Deoarece EO∥AMEO \parallel AM și AM⊥(ABC)AM \perp (ABC), rezultă că: EO⊥(ABC)EO \perp (ABC) (2p)

c) Demonstrația coplanarității punctelor MM, NN, PP și QQ:

  • Fie FF mijlocul segmentului NQNQ.
  • Dreptele BNBN și DQDQ sunt perpendiculare pe planul (ABC)(ABC), deci: BN∥DQBN \parallel DQ
  • Dreptele paralele BNBN și DQDQ determină planul (BDQN)(BDQN), care conține diagonala BDBD.
  • Cum BN≠DQBN \neq DQ (8 cm≠4 cm8\text{ cm} \neq 4\text{ cm}), patrulaterul BDQNBDQN este un trapez cu bazele BNBN și DQDQ.
  • Punctul OO este mijlocul diagonalei BDBD, iar FF este mijlocul segmentului NQNQ.
  • Rezultă că segmentul FOFO este linia mijlocie a trapezului BDQNBDQN.
  • Deducem că: FO∥BNșiFO=BN+DQ2=8+42=122=6 cmFO \parallel BN \quad \text{și} \quad FO = \frac{BN + DQ}{2} = \frac{8 + 4}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} (2p)
  • Deoarece BN⊥(ABC)BN \perp (ABC) și FO∥BNFO \parallel BN, obținem că: FO⊥(ABC)FO \perp (ABC)
  • Ambele drepte EOEO și FOFO sunt perpendiculare pe planul (ABC)(ABC) în același punct OO. Într-un punct al unui plan se poate ridica o unică perpendiculară pe acel plan, deci dreptele EOEO și FOFO coincid.
  • Punctele EE și FF se află pe această perpendiculară unică, de aceeași parte a planului (ABC)(ABC), la aceeași distanță față de OO: EO=FO=6 cm  ⟹  E≡FEO = FO = 6\text{ cm} \implies E \equiv F
  • Astfel, punctele EE și FF coincid, ceea ce înseamnă că mijlocul segmentului MPMP este identic cu mijlocul segmentului NQNQ.
  • Segmentele MPMP și NQNQ se intersectează în punctul lor comun de mijloc EE, deci sunt concurente.
  • Patrulaterul MNPQMNPQ ale cărui diagonale se intersectează și se înjumătățesc este un paralelogram, ceea ce demonstrează că punctele MM, NN, PP și QQ sunt coplanare. (3p)