Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 6−6⋅(10−20:2) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor: calculăm mai întâi paranteza rotundă, efectuând mai întâi împărțirea:
20:2=10
Calculăm diferența din paranteză:
10−10=0
Efectuăm înmulțirea:
6⋅0=0
Efectuăm scăderea finală:
6−0=6
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6.
(5p)
2. Dacă 35a=b20, atunci numărul 5ab este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
35a=b20⟺5a⋅b=3⋅20
Efectuăm calculul produsului din membrul drept:
5ab=60
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 60.
(5p)
3. Produsul elementelor mulțimii M={x∈N∣x−2≤2} este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rezolvăm inecuația din definiția mulțimii:
x−2≤2⟺x≤2+2⟺x≤4
Deoarece x∈N, numerele naturale mai mici sau egale cu 4 sunt:
M={0,1,2,3,4}
Produsul elementelor mulțimii conține factorul 0:
0⋅1⋅2⋅3⋅4=0
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 0.
(5p)
4. Linia mijlocie a trapezului ABCD este MN=12 cm. Suma lungimilor bazelor acestui trapez este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor:
MN=2B+b
Înlocuim MN=12 cm:
2B+b=12⟺B+b=12⋅2=24 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 24.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Unghiul dreptelor BD și AA′ are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Muchia laterală AA′ a cubului este perpendiculară pe planul bazei inferioare (ABCD):
AA′⊥(ABCD)
Dreapta BD este diagonala bazei inferioare, deci este inclusă în planul bazei:
BD⊂(ABCD)
O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan:
AA′⊥BD⟹m(∠(BD,AA′))=90∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
6. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei școli la un test.
Punctaj
5
6
7
8
9
10
Nr. elevi
6
14
15
15
25
25
Conform informațiilor din tabel, probabilitatea ca, alegând un elev din această școală, acesta să aibă la acest test un punctaj mai mic sau egal cu 8 este egală cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul total de elevi (numărul cazurilor posibile):
Ntotal=6+14+15+15+25+25=20+30+50=100
Identificăm numărul elevilor cu punctaj mai mic sau egal cu 8 (punctajele 5, 6, 7 sau 8) — numărul cazurilor favorabile:
Nfav=6+14+15+15=50
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 21 (sau 0,5).
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCD cu m(∠DAB)=90∘ și bazele AB și CD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Se desenează un patrulater convex cu două laturi paralele AB și CD, și latura AD perpendiculară pe ambele baze. (4p)
Se notează corect vârfurile A,B,C,D astfel încât m(∠DAB)=90∘ și AB∥CD. (1p)
2. Determinați numerele naturale de două cifre care împărțite pe rând la 6 și la 15 dau de fiecare dată restul 5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie ab un număr natural de două cifre (10≤ab≤99).
Din teorema împărțirii cu rest avem:
ab=6x+5,unde 5<6și x∈Nab=15y+5,unde 5<15și y∈N
Scăzând 5 din ambele egalități:
ab−5=6xșiab−5=15y
deci numărul ab−5 este divizibil atât cu 6, cât și cu 15.
(2p)
Determinăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 6 și 15:
6=2⋅3,15=3⋅5⟹[6,15]=2⋅3⋅5=30
Multiplii comuni ai numerelor 6 și 15 sunt multiplii lui 30:
ab−5∈{30k∣k∈N}
Cum 10≤ab≤99, scăzând 5 obținem 5≤ab−5≤94:
ab−5∈{30,60,90}
Rezolvăm pentru fiecare valoare:
ab−5=30⟹ab=35
ab−5=60⟹ab=65
ab−5=90⟹ab=95
Numerele naturale de două cifre căutate sunt 35, 65 și 95.
(3p)
3. Un automobil a parcurs un traseu în trei etape. În prima etapă a parcurs cu 20 km mai puțin decât 32 din lungimea traseului, în a doua etapă a parcurs cu 15 km mai mult decât 53 din rest, iar în ultima etapă, restul de 65 km. Determinați lungimea traseului parcurs de automobil. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie x lungimea totală a traseului parcurs de automobil, exprimată în kilometri.
Exprimăm distanța parcursă în fiecare etapă:
În prima etapă automobilul parcurge:
d1=32x−20
Restul rămas după prima etapă este:
r1=x−d1=x−(32x−20)=31x+20
În a doua etapă automobilul parcurge cu 15 km mai mult decât 53 din acest rest:
d2=53(31x+20)+15
În a treia etapă automobilul parcurge restul de 65 km:
d3=65
Însumăm toți termenii pentru a determina b:
b=(33−5)+(3−3)+2=(33−3)+(−5+3+2)=23+0=23(3p)
Calculăm valoarea numărului n:
n=2a+b=23+23
Comparăm numărul 3 cu 23:
3=9<12=23⟹3<23
Verificăm inegalitățile de apartenență la intervalul (3,23):
Deoarece 3<23, adunând 3 în ambii membri obținem:
3+3<3+23⟺6<3+23⟺3<23+23=n
Deoarece 3<23, adunând 23 în ambii membri obținem:
3+23<23+23=43⟺n=23+23<23
Rezultă 3<n<23, deci numărul n aparține intervalului (3,23).
(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=((x+4)2−3(x+4)−1)(x2+5x−3)+9
unde x este număr real. Arătați că, pentru orice număr natural a, numărul E(a) este pătratul unui număr natural par. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm primul factor din produsul expresiei E(x):
(x+4)2−3(x+4)−1=(x2+8x+16)−(3x+12)−1=x2+5x+3
Înlocuim în expresia inițială:
E(x)=(x2+5x+3)(x2+5x−3)+9
Notând t=x2+5x, recunoaștem formula diferenței de pătrate (t+3)(t−3)=t2−9:
E(x)=(x2+5x)2−32+9=(x2+5x)2−9+9=(x2+5x)2
pentru orice număr real x.
(3p)
Pentru un număr natural a, expresia devine:
E(a)=(a2+5a)2=[a(a+5)]2
Analizăm paritatea produsului a(a+5):
Diferența celor doi factori este (a+5)−a=5, un număr impar. Prin urmare, termenii a și a+5 au parități diferite:
Dacă a este par, atunci produsul a(a+5) este par.
Dacă a este impar, atunci a+5 este par, deci produsul a(a+5) este par.
În ambele cazuri, numărul natural a(a+5) este par.
Notând numărul natural par a(a+5)=2k, cu k∈N, deducem:
E(a)=(2k)2
Așadar, numărul E(a) este pătratul unui număr natural par.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCD cu AB=10 cm, AD=6 cm și m(∠BAD)=45∘. În exteriorul paralelogramului ABCD se construiesc pătratele ADEF și ABMN.
a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCD este egal cu 32 cm. (5p)
b) Calculați aria patrulaterului ABCD. (5p)
c) Demonstrați că punctul A este ortocentrul triunghiului CFN. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul perimetrului paralelogramului ABCD:
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două:
CD=AB=10 cmșiBC=AD=6 cm
Perimetrul paralelogramului ABCD este dat de formula:
PABCD=2(AB+AD)(3p)
Aria paralelogramului ABCD este produsul dintre lungimea bazei și înălțimea corespunzătoare:
AABCD=AB⋅DP=10⋅32=302 cm2(3p)
c) Demonstrația faptului că punctul A este ortocentrul triunghiului CFN:
Într-un paralelogram, unghiurile alăturate aceleiași laturi sunt suplementare:
m(∠ADC)=180∘−m(∠BAD)=180∘−45∘=135∘
ADEF este pătrat de latură AD, iar DF este diagonala acestui pătrat. Diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept, deci:
m(∠ADF)=45∘
Calculăm măsura unghiului format de semidreptele DC și DF:
m(∠CDF)=m(∠ADC)+m(∠ADF)=135∘+45∘=180∘
Prin urmare, punctele C, D și F sunt coliniare, ceea ce arată că dreapta CF coincide cu dreapta suport a laturii CD.
Deoarece ABMN este pătrat, latura NA este perpendiculară pe latura AB:
NA⊥AB
Cum în paralelogramul ABCD laturile opuse sunt paralele (AB∥CD), deducem:
NA⊥CD⟹NA⊥CF
Așadar, dreapta NA conține înălțimea dusă din vârful N pe latura opusă CF a triunghiului ΔCFN.
(2p)
În mod analog, analizăm unghiul ∠ABC:
m(∠ABC)=180∘−m(∠BAD)=180∘−45∘=135∘
În pătratul ABMN, segmentul BN este diagonală, deci:
m(∠ABN)=45∘
Obținem:
m(∠NBC)=m(∠ABN)+m(∠ABC)=45∘+135∘=180∘
ceea ce arată că punctele N, B și C sunt coliniare (dreapta NC coincide cu dreapta suport a laturii BC).
În pătratul ADEF, latura FA este perpendiculară pe latura AD:
FA⊥AD
Cum AD∥BC, deducem:
FA⊥BC⟹FA⊥NC
Așadar, dreapta FA conține înălțimea dusă din vârful F pe latura opusă NC a triunghiului ΔCFN.
Înălțimile din vârfurile N și F se intersectează în punctul comun al dreptelor lor suport:
NA∩FA={A}
Fiind punctul de intersecție al a două înălțimi din triunghiul ΔCFN, punctul A este ortocentrul triunghiului CFN.
(3p)
2. În Figura 3 este reprezentat un pătrat ABCD cu AB=12 cm și dreptele AM, BN, CP și DQ, perpendiculare pe planul (ABC), astfel încât punctele M, N, P și Q sunt situate de aceeași parte a planului (ABC) și AM=2 cm, BN=8 cm, CP=10 cm și DQ=4 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD, iar punctul E este mijlocul segmentului MP.
a) Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 72 cm2. (5p)
b) Demonstrați că dreapta EO este perpendiculară pe planul (ABC). (5p)
c) Demonstrați că punctele M, N, P și Q sunt coplanare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul ariei triunghiului ABC:
Deoarece ABCD este pătrat, unghiul ∠ABC este drept (m(∠ABC)=90∘), iar triunghiul ΔABC este dreptunghic isoscel în B, cu catetele AB=BC=12 cm.
Aria triunghiului dreptunghic este dată de semisuma produsului catetelor:
AΔABC=2AB⋅BC(3p)
Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele:
AM∥CP
Dreptele paralele AM și CP determină planul (ACPM), care conține diagonala AC.
Cum AM∥CP și AM=CP (2 cm=10 cm), patrulaterul ACPM este un trapez dreptunghic în spațiu, cu bazele AM și CP.
Punctul O este intersecția diagonalelor pătratului ABCD, deci O este mijlocul segmentului AC.
Punctul E este mijlocul segmentului MP.
Segmentul EO unește mijloacele laturilor neparalele ale trapezului ACPM, prin urmare EO este linia mijlocie a trapezului ACPM.
(3p)
Proprietatea liniei mijlocii asigură că:
EO∥AM(și EO∥CP)
iar lungimea sa este:
EO=2AM+CP=22+10=212=6 cm
Deoarece EO∥AM și AM⊥(ABC), rezultă că:
EO⊥(ABC)(2p)
c) Demonstrația coplanarității punctelor M, N, P și Q:
Fie F mijlocul segmentului NQ.
Dreptele BN și DQ sunt perpendiculare pe planul (ABC), deci:
BN∥DQ
Dreptele paralele BN și DQ determină planul (BDQN), care conține diagonala BD.
Cum BN=DQ (8 cm=4 cm), patrulaterul BDQN este un trapez cu bazele BN și DQ.
Punctul O este mijlocul diagonalei BD, iar F este mijlocul segmentului NQ.
Rezultă că segmentul FO este linia mijlocie a trapezului BDQN.
Deducem că:
FO∥BNșiFO=2BN+DQ=28+4=212=6 cm(2p)
Deoarece BN⊥(ABC) și FO∥BN, obținem că:
FO⊥(ABC)
Ambele drepte EO și FO sunt perpendiculare pe planul (ABC) în același punct O. Într-un punct al unui plan se poate ridica o unică perpendiculară pe acel plan, deci dreptele EO și FO coincid.
Punctele E și F se află pe această perpendiculară unică, de aceeași parte a planului (ABC), la aceeași distanță față de O:
EO=FO=6 cm⟹E≡F
Astfel, punctele E și F coincid, ceea ce înseamnă că mijlocul segmentului MP este identic cu mijlocul segmentului NQ.
Segmentele MP și NQ se intersectează în punctul lor comun de mijloc E, deci sunt concurente.
Patrulaterul MNPQ ale cărui diagonale se intersectează și se înjumătățesc este un paralelogram, ceea ce demonstrează că punctele M, N, P și Q sunt coplanare.
(3p)