BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 31

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 31

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 3⋅5−(10−20:4)⋅33 \cdot 5 - (10 - 20 : 4) \cdot 3 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: în paranteză efectuăm mai întâi împărțirea, apoi scăderea: 20:4=520 : 4 = 5
  • Calculăm diferența din paranteză: 10−5=510 - 5 = 5
  • Efectuăm operațiile de înmulțire: 3⋅5=153 \cdot 5 = 15 (10−20:4)⋅3=5⋅3=15(10 - 20 : 4) \cdot 3 = 5 \cdot 3 = 15
  • Efectuăm scăderea finală: 15−15=015 - 15 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Un kilogram de mere costă 2,50 lei. Patru kilograme de mere de același fel costă …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Costul a patru kilograme de mere este de patru ori costul unui singur kilogram: 4⋅2,50=10 lei4 \cdot 2{,}50 = 10\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


3. Numărul de elemente ale mulțimii A={x∈N∣x≤4}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x \le 4\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm elementele mulțimii AA, care sunt numerele naturale mai mici sau egale cu 44: A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}
  • Numărăm elementele mulțimii: card(A)=5\text{card}(A) = 5

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are aria egală cu 30 cm230\text{ cm}^2. Știind că AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, lungimea laturii ADAD este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aria unui dreptunghi este produsul lungimilor laturilor adiacente: AABCD=AB⋅AD\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD
  • Înlocuim datele cunoscute din enunț: 30=6⋅AD30 = 6 \cdot AD
  • Aflăm lungimea laturii ADAD: AD=306=5 cmAD = \frac{30}{6} = 5\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor DD′DD' și B′C′B'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', dreapta DD′DD' este o muchie laterală verticală, paralelă cu muchia CC′CC': DD′∥CC′DD' \parallel CC'
  • Unghiul dintre dreptele DD′DD' și B′C′B'C' este egal cu unghiul dintre dreptele paralele CC′CC' și B′C′B'C': ∠(DD′,B′C′)=∠(CC′,B′C′)=∠CC′B′\angle(DD', B'C') = \angle(CC', B'C') = \angle CC'B'
  • Deoarece fața BCC′B′BCC'B' este un pătrat, muchia verticală CC′CC' este perpendiculară pe muchia bazei superioare B′C′B'C': CC′⊥B′C′  ⟹  m(∠CC′B′)=90∘CC' \perp B'C' \implies m(\angle CC'B') = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate informații despre temperatura, în °C, înregistrată în fiecare dintre zilele unei săptămâni.

Diagrama temperaturilor

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică temperatură înregistrate în acea săptămână este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă temperaturile înregistrate în fiecare zi a săptămânii:
    • Luni: 15∘C15^\circ\text{C}
    • Marți: 11∘C11^\circ\text{C}
    • Miercuri: 8∘C8^\circ\text{C}
    • Joi: 4∘C4^\circ\text{C}
    • Vineri: 0∘C0^\circ\text{C}
    • Sâmbătă: −3∘C-3^\circ\text{C}
    • Duminică: 2∘C2^\circ\text{C}
  • Identificăm valorile extreme:
    • Cea mai mare temperatură este Tmax⁡=15∘CT_{\max} = 15^\circ\text{C} (înregistrată luni).
    • Cea mai mică temperatură este Tmin⁡=−3∘CT_{\min} = -3^\circ\text{C} (înregistrată sâmbătă).
  • Calculăm diferența cerută: Tmax⁡−Tmin⁡=15∘C−(−3∘C)=15+3=18∘CT_{\max} - T_{\min} = 15^\circ\text{C} - (-3^\circ\text{C}) = 15 + 3 = 18^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1818.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez ABCDABCD cu bazele ABAB și CDCD, CD<ABCD < AB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează un patrulater convex cu două laturi orizontale paralele de lungimi inegale. (4p)
  • Se notează vârfurile în sens trigonometric sau orar, respectând cerința din ipoteză: baza mare ABAB este la bază, iar baza mică CDCD este la partea superioară, astfel încât AB∥CDAB \parallel CD și CD<ABCD < AB. (1p)

2. Determinați numerele naturale xx, yy, zz, știind că acestea sunt invers proporționale cu numerele 22, 33, 44 și că xy+yz+xz=54xy + yz + xz = 54. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele x,y,zx, y, z fiind invers proporționale cu 2,3,42, 3, 4, produsele corespunzătoare sunt constante: 2x=3y=4z=k,unde k∈N2x = 3y = 4z = k, \quad \text{unde } k \in \mathbb{N}
  • Exprimăm numerele în funcție de coeficientul kk: x=k2,y=k3,z=k4x = \frac{k}{2}, \quad y = \frac{k}{3}, \quad z = \frac{k}{4} (2p)
  • Înlocuim aceste expresii în relația xy+yz+xz=54xy + yz + xz = 54: k2⋅k3+k3⋅k4+k2⋅k4=54\frac{k}{2} \cdot \frac{k}{3} + \frac{k}{3} \cdot \frac{k}{4} + \frac{k}{2} \cdot \frac{k}{4} = 54 k26+k212+k28=54\frac{k^2}{6} + \frac{k^2}{12} + \frac{k^2}{8} = 54
  • Aducem fracțiile la numitorul comun 2424: 4k2+2k2+3k224=54  ⟺  9k224=54  ⟺  3k28=54\frac{4k^2 + 2k^2 + 3k^2}{24} = 54 \iff \frac{9k^2}{24} = 54 \iff \frac{3k^2}{8} = 54
  • Rezolvăm ecuația pentru k2k^2: k2=54⋅83=18⋅8=144k^2 = \frac{54 \cdot 8}{3} = 18 \cdot 8 = 144
  • Cum kk este număr natural, obținem: k=144=12k = \sqrt{144} = 12
  • Calculăm valorile numerice ale numerelor căutate: x=122=6x = \frac{12}{2} = 6 y=123=4y = \frac{12}{3} = 4 z=124=3z = \frac{12}{4} = 3

Numerele căutate sunt x=6x = 6, y=4y = 4 și z=3z = 3.

(3p)


3. Andrei are trofeele câștigate la șah aranjate pe două rafturi ale bibliotecii, astfel încât pe primul raft sunt cu două trofee mai multe decât pe al doilea raft. Dacă mută trei trofee de pe primul raft pe al doilea, atunci pe al doilea raft vor fi de două ori mai multe trofee decât pe primul raft. Determinați numărul de trofee câștigate la șah, pe care le are Andrei pe cele două rafturi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx numărul de trofee aflate inițial pe al doilea raft.
  • Pe primul raft sunt cu două trofee mai multe decât pe al doilea raft, deci numărul inițial de pe primul raft este: x+2x + 2 (2p)
  • Andrei mută 33 trofee de pe primul raft pe al doilea raft:
    • Pe primul raft rămân: (x+2)−3=x−1(x + 2) - 3 = x - 1 trofee.
    • Pe al doilea raft vor fi: x+3x + 3 trofee.
  • Scriem ecuația pe baza ipotezei că pe al doilea raft vor fi de două ori mai multe trofee decât pe primul raft: x+3=2(x−1)x + 3 = 2(x - 1) x+3=2x−2x + 3 = 2x - 2 2x−x=3+2  ⟹  x=52x - x = 3 + 2 \implies x = 5
  • Aflăm numărul total de trofee de pe cele două rafturi:
    • Pe al doilea raft sunt 55 trofee.
    • Pe primul raft sunt 5+2=75 + 2 = 7 trofee.
    • Numărul total este: 7+5=12 trofee7 + 5 = 12\text{ trofee}

Andrei are în total 1212 trofee câștigate la șah.

(3p)


4. Se consideră numerele reale: a=1−12+12−122+14−142a = 1 - \frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{2} - \frac{1}{2\sqrt{2}} + \frac{1}{4} - \frac{1}{4\sqrt{2}} și b=(0,(6)+213):(13+23)2b = \left(0,(6) + 2\frac{1}{3}\right) : \left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{\sqrt{3}}\right)^2

a) Arătați că a=7(2−2)8a = \frac{7(2 - \sqrt{2})}{8}. (5p)

b) Arătați că (2+2)a=3b−54(2 + \sqrt{2})a = 3b - \frac{5}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul și simplificarea numărului aa:

  • Grupăm termenii raționali și termenii iraționali (care conțin 2\sqrt{2} la numitor): a=(1+12+14)−(12+122+142)a = \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) - \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{2\sqrt{2}} + \frac{1}{4\sqrt{2}}\right)
  • Calculăm suma termenilor raționali aducând la numitorul comun 44: 1+12+14=4+2+14=741 + \frac{1}{2} + \frac{1}{4} = \frac{4 + 2 + 1}{4} = \frac{7}{4}
  • În a doua paranteză dăm factor comun pe 12\frac{1}{\sqrt{2}}: 12+122+142=12(1+12+14)=12⋅74=742\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{2\sqrt{2}} + \frac{1}{4\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}}\left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) = \frac{1}{\sqrt{2}} \cdot \frac{7}{4} = \frac{7}{4\sqrt{2}}
  • Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 2\sqrt{2}: 742=728\frac{7}{4\sqrt{2}} = \frac{7\sqrt{2}}{8}
  • Înlocuim în expresia lui aa și aducem la numitorul comun 88: a=74−728=14−728=7(2−2)8a = \frac{7}{4} - \frac{7\sqrt{2}}{8} = \frac{14 - 7\sqrt{2}}{8} = \frac{7(2 - \sqrt{2})}{8} (3p + 2p = 5p)

b) Demonstrația egalității (2+2)a=3b−54(2 + \sqrt{2})a = 3b - \frac{5}{4}:

  • Calculăm mai întâi valoarea numărului bb:
    • Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară ireductibilă: 0,(6)=69=230,(6) = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}
    • Introducem întregii în fracție: 213=2⋅3+13=732\frac{1}{3} = \frac{2 \cdot 3 + 1}{3} = \frac{7}{3}
    • Calculăm prima paranteză: 0,(6)+213=23+73=93=30,(6) + 2\frac{1}{3} = \frac{2}{3} + \frac{7}{3} = \frac{9}{3} = 3
    • Calculăm a doua paranteză: 13+23=33=3\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}
    • Ridicăm la pătrat: (3)2=3\left(\sqrt{3}\right)^2 = 3
    • Efectuăm împărțirea pentru a afla bb: b=3:3=1b = 3 : 3 = 1 (3p)
  • Calculăm membrul stâng al egalității folosind formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2(u + v)(u - v) = u^2 - v^2: (2+2)a=(2+2)⋅7(2−2)8=7⋅(22−(2)2)8=7⋅(4−2)8=7⋅28=148=74(2 + \sqrt{2})a = (2 + \sqrt{2}) \cdot \frac{7(2 - \sqrt{2})}{8} = \frac{7 \cdot (2^2 - (\sqrt{2})^2)}{8} = \frac{7 \cdot (4 - 2)}{8} = \frac{7 \cdot 2}{8} = \frac{14}{8} = \frac{7}{4}
  • Calculăm membrul drept al egalității înlocuind b=1b = 1: 3b−54=3⋅1−54=12−54=743b - \frac{5}{4} = 3 \cdot 1 - \frac{5}{4} = \frac{12 - 5}{4} = \frac{7}{4}
  • Deoarece ambii membri sunt egali cu 74\frac{7}{4}, rezultă că: (2+2)a=3b−54(2 + \sqrt{2})a = 3b - \frac{5}{4} (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(x−2)(x+2)+(x+2)2−(x−2)2−x(x+8)+5E(x) = (x - 2)(x + 2) + (x + 2)^2 - (x - 2)^2 - x(x + 8) + 5 unde xx este număr real. Calculați: E(1)−2E(2)+3E(3)−4E(4)+⋯+9E(9)−10E(10)E(1) - 2E(2) + 3E(3) - 4E(4) + \dots + 9E(9) - 10E(10) (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x): (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4 (x+2)2=x2+4x+4(x + 2)^2 = x^2 + 4x + 4 (x−2)2=x2−4x+4(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4 x(x+8)=x2+8xx(x + 8) = x^2 + 8x
  • Înlocuim dezvoltările în formula expresiei E(x)E(x): E(x)=(x2−4)+(x2+4x+4)−(x2−4x+4)−(x2+8x)+5E(x) = (x^2 - 4) + (x^2 + 4x + 4) - (x^2 - 4x + 4) - (x^2 + 8x) + 5 E(x)=x2−4+x2+4x+4−x2+4x−4−x2−8x+5E(x) = x^2 - 4 + x^2 + 4x + 4 - x^2 + 4x - 4 - x^2 - 8x + 5
  • Reducem termenii asemenea:
    • Pentru x2x^2: x2+x2−x2−x2=0x^2 + x^2 - x^2 - x^2 = 0
    • Pentru xx: 4x+4x−8x=04x + 4x - 8x = 0
    • Termenul liber: −4+4−4+5=1-4 + 4 - 4 + 5 = 1
  • Prin urmare, expresia este constantă pentru orice număr real xx: E(x)=1,pentru orice x∈RE(x) = 1, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R} (3p)
  • Cum E(x)=1E(x) = 1 pentru orice număr real, toate valorile E(1),E(2),…,E(10)E(1), E(2), \dots, E(10) sunt egale cu 11: E(1)=E(2)=E(3)=⋯=E(10)=1E(1) = E(2) = E(3) = \dots = E(10) = 1
  • Înlocuim aceste valori în suma cerută: S=1⋅E(1)−2⋅E(2)+3⋅E(3)−4⋅E(4)+⋯+9⋅E(9)−10⋅E(10)S = 1 \cdot E(1) - 2 \cdot E(2) + 3 \cdot E(3) - 4 \cdot E(4) + \dots + 9 \cdot E(9) - 10 \cdot E(10) S=1−2+3−4+5−6+7−8+9−10S = 1 - 2 + 3 - 4 + 5 - 6 + 7 - 8 + 9 - 10
  • Grupăm termenii doi câte doi: S=(1−2)+(3−4)+(5−6)+(7−8)+(9−10)S = (1 - 2) + (3 - 4) + (5 - 6) + (7 - 8) + (9 - 10) S=(−1)+(−1)+(−1)+(−1)+(−1)=−5S = (-1) + (-1) + (-1) + (-1) + (-1) = -5

Rezultatul calculului este −5-5.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BC=8 cmBC = 8\text{ cm}. Punctele EE și FF sunt mijloacele laturilor ABAB și CDCD, punctul MM este simetricul punctului DD față de punctul EE și punctul NN este simetricul punctului BB față de punctul FF.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu 40 cm40\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că punctele MM, BB și CC sunt coliniare. (5p)

c) Demonstrați că, dacă segmentele ACAC și MNMN sunt congruente, atunci dreptele AMAM și ANAN sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul perimetrului paralelogramului ABCDABCD:

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente două câte două (CD=AB=12 cmCD = AB = 12\text{ cm} și AD=BC=8 cmAD = BC = 8\text{ cm}).
  • Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este dat de formula: PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) (3p)
  • Înlocuim lungimile laturilor date în enunț: PABCD=2(12+8)=2⋅20=40 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(12 + 8) = 2 \cdot 20 = 40\text{ cm} (2p)

b) Demonstrația coliniarității punctelor MM, BB și CC:

  • Punctul MM este simetricul punctului DD față de EE, ceea ce înseamnă că EE este mijlocul segmentului DMDM.
  • Din ipoteză, punctul EE este și mijlocul laturii ABAB.
  • Patrulaterul AMBDAMBD are diagonalele ABAB și DMDM care se intersectează în punctul lor comun de mijloc EE. Un patrulater ale cărui diagonale se înjumătățesc este paralelogram, deci: AMBD este paralelogramAMBD \text{ este paralelogram}
  • Din proprietățile paralelogramului AMBDAMBD deducem că laturile opuse sunt paralele: MB∥ADMB \parallel AD (3p)
  • Pe de altă parte, în paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: BC∥ADBC \parallel AD
  • Prin punctul BB trece o unică paralelă la dreapta ADAD (conform axiomei paralelelor a lui Euclid).
  • Dreptele MBMB și BCBC fiind ambele paralele cu aceeași dreaptă ADAD și conținând punctul comun BB, ele coincid, ceea ce demonstrează că punctele MM, BB și CC sunt coliniare. (2p)

c) Demonstrația perpendicularității dreptelor AMAM și ANAN:

  • Punctul NN este simetricul punctului BB față de FF, deci FF este mijlocul segmentului BNBN.
  • Din ipoteză, FF este și mijlocul laturii CDCD.
  • Patrulaterul BCNDBCND are diagonalele CDCD și BNBN care se înjumătățesc în punctul FF, așadar: BCND este paralelogram  ⟹  DN∥BC și DN=BCBCND \text{ este paralelogram} \implies DN \parallel BC \text{ și } DN = BC
  • Deoarece ABCDABCD este paralelogram, avem AD∥BCAD \parallel BC și AD=BCAD = BC.
  • Din DN∥BCDN \parallel BC și AD∥BCAD \parallel BC rezultă că punctele AA, DD și NN sunt coliniare.
  • Lungimea segmentului ANAN este: AN=AD+DN=BC+BC=2BC=2⋅8=16 cmAN = AD + DN = BC + BC = 2BC = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm} (2p)
  • În mod analog, din coliniaritatea punctelor M,B,CM, B, C demonstrată la punctul b), avem MB∥ADMB \parallel AD și MB=AD=BCMB = AD = BC, deci: MC=MB+BC=2BC=16 cmMC = MB + BC = 2BC = 16\text{ cm} MC∥AD∥ANMC \parallel AD \parallel AN
  • În patrulaterul AMCNAMCN, laturile opuse ANAN și MCMC sunt paralele și congruente (AN∥MCAN \parallel MC și AN=MC=16 cmAN = MC = 16\text{ cm}). Rezultă că: AMCN este paralelogramAMCN \text{ este paralelogram}
  • Diagonalele paralelogramului AMCNAMCN sunt segmentele ACAC și MNMN.
  • Din ipoteză, segmentele ACAC și MNMN sunt congruente (AC=MNAC = MN).
  • Un paralelogram cu diagonalele congruente este dreptunghi, deci AMCNAMCN este dreptunghi.
  • Într-un dreptunghi, unghiurile formate de laturile adiacente au măsura de 90∘90^\circ, de unde obținem: ∠MAN=90∘  ⟹  AM⊥AN\angle MAN = 90^\circ \implies AM \perp AN (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AC=123 cmAC = 12\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), cu VO=6 cmVO = 6\text{ cm}. Punctele MM, NN și PP sunt situate pe segmentele VBVB, VCVC și, respectiv, VOVO astfel încât VMVB=23\frac{VM}{VB} = \frac{2}{3}, CN=4 cmCN = 4\text{ cm} și VPPO=2\frac{VP}{PO} = 2.

Figura 3

a) Arătați că lungimea segmentului COCO este egală cu 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că planele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC) sunt paralele. (5p)

c) Determinați distanța dintre planele paralele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul lungimii segmentului COCO:

  • Patrulaterul ABCDABCD este romb, iar diagonalele sale ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, care este mijlocul ambelor diagonale.
  • Lungimea segmentului COCO este jumătate din lungimea diagonalei ACAC: CO=AC2CO = \frac{AC}{2} (3p)
  • Înlocuim lungimea AC=123 cmAC = 12\sqrt{3}\text{ cm}: CO=1232=63 cmCO = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm} (2p)

b) Demonstrația relației (MNP)∥(ABC)(MNP) \parallel (ABC):

  • Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și CO⊂(ABC)CO \subset (ABC), dreapta VOVO este perpendiculară pe COCO, deci triunghiul ΔVOC\Delta VOC este dreptunghic în OO (m(∠VOC)=90∘m(\angle VOC) = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ΔVOC\Delta VOC pentru a calcula lungimea ipotenuzei VCVC: VC2=VO2+CO2=62+(63)2=36+108=144  ⟹  VC=144=12 cmVC^2 = VO^2 + CO^2 = 6^2 + (6\sqrt{3})^2 = 36 + 108 = 144 \implies VC = \sqrt{144} = 12\text{ cm}
  • Punctul NN se află pe segmentul VCVC, iar CN=4 cmCN = 4\text{ cm}, deci lungimea segmentului VNVN este: VN=VC−CN=12−4=8 cmVN = VC - CN = 12 - 4 = 8\text{ cm}
  • Raportul pe muchia VCVC devine: VNVC=812=23\frac{VN}{VC} = \frac{8}{12} = \frac{2}{3}
  • În triunghiul ΔVBC\Delta VBC, punctele M∈VBM \in VB și N∈VCN \in VC determină rapoarte egale: VMVB=VNVC=23\frac{VM}{VB} = \frac{VN}{VC} = \frac{2}{3}
  • Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul ΔVBC\Delta VBC, obținem: MN∥BCMN \parallel BC (2p)
  • Din ipoteză avem VPPO=2\frac{VP}{PO} = 2, adică VP=2⋅POVP = 2 \cdot PO. Cum P∈VOP \in VO, avem VO=VP+PO=2PO+PO=3POVO = VP + PO = 2PO + PO = 3PO, de unde: VPVO=23\frac{VP}{VO} = \frac{2}{3}
  • În triunghiul ΔVOB\Delta VOB, avem: VMVB=VPVO=23  ⟹  MP∥BO\frac{VM}{VB} = \frac{VP}{VO} = \frac{2}{3} \implies MP \parallel BO
  • Dreptele MNMN și MPMP sunt două drepte concurente conținute în planul (MNP)(MNP) (MN∩MP={M}MN \cap MP = \{M\}).
  • Dreptele BCBC și BOBO sunt două drepte concurente conținute în planul (ABC)(ABC) (BC∩BO={B}BC \cap BO = \{B\}).
  • Conform teoremei de paralelism a două plane (dacă două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu două drepte concurente din alt plan, atunci cele două plane sunt paralele): (MNP)∥(ABC)(MNP) \parallel (ABC) (3p)

c) Determinarea distanței dintre planele paralele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC):

  • Dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC): VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)
  • Deoarece planele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC) sunt paralele, o dreaptă perpendiculară pe unul dintre ele este perpendiculară și pe celălalt plan: VO⊥(MNP)VO \perp (MNP)
  • Punctul PP se află pe segmentul VOVO, deci intersecția dreptei VOVO cu planul (MNP)(MNP) este chiar punctul PP: VO∩(MNP)={P}VO \cap (MNP) = \{P\}
  • De asemenea, intersecția dreptei VOVO cu planul (ABC)(ABC) este punctul OO: VO∩(ABC)={O}VO \cap (ABC) = \{O\}
  • Segmentul POPO este perpendicular comun pe ambele plane paralele, prin urmare distanța dintre planele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC) este egală cu lungimea segmentului POPO: d((MNP),(ABC))=PO\text{d}((MNP), (ABC)) = PO (3p)
  • Știm că VO=6 cmVO = 6\text{ cm} și VPPO=2  ⟹  VP=2PO\frac{VP}{PO} = 2 \implies VP = 2PO.
  • Scriem suma lungimilor: VP+PO=VO  ⟺  2PO+PO=6  ⟺  3PO=6  ⟹  PO=2 cmVP + PO = VO \iff 2PO + PO = 6 \iff 3PO = 6 \implies PO = 2\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța dintre planele paralele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC) este: d((MNP),(ABC))=2 cm\text{d}((MNP), (ABC)) = 2\text{ cm} (2p)