BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 30

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 30

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 10−2⋅(10−10:2)10 - 2 \cdot (10 - 10 : 2) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: în paranteză se efectuează mai întâi împărțirea, apoi scăderea: 10:2=510 : 2 = 5
  • Calculăm diferența din paranteză: 10−5=510 - 5 = 5
  • Efectuăm operația de înmulțire: 2⋅5=102 \cdot 5 = 10
  • Efectuăm scăderea finală: 10−10=010 - 10 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Dacă x−16=16\frac{x - 1}{6} = \frac{1}{6}, atunci numărul real xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Două fracții cu același numitor nenul sunt egale dacă și numai dacă numărătorii lor sunt egali: x−1=1x - 1 = 1
  • Adunăm 11 în ambii membri ai ecuației: x=1+1  ⟹  x=2x = 1 + 1 \implies x = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural de două cifre divizibil cu 10 este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt cuprinse în intervalul [10,99][10, 99].
  • Criteriul de divizibilitate cu 1010: un număr natural este divizibil cu 1010 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00.
  • Numerele naturale de două cifre divizibile cu 1010 sunt: 10,20,30,40,50,60,70,80,9010, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90
  • Cel mai mare dintre acestea este 9090.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


4. Un cerc are raza r=10 cmr = 10\text{ cm}. Lungimea acestui cerc este egală cu …π cm\dots \pi\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea unui cerc de rază rr este dată de formula: L=2πr\mathcal{L} = 2\pi r
  • Înlocuim raza cercului r=10 cmr = 10\text{ cm}: L=2π⋅10=20π cm\mathcal{L} = 2\pi \cdot 10 = 20\pi\text{ cm}
  • Deoarece factorul π\pi și unitatea de măsură cm\text{cm} sunt deja prezente în textul enunțului, numărul care completează spațiul punctat este 2020.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Unghiul dreptelor AEAE și EGEG are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia laterală AEAE a cubului este perpendiculară pe planul bazei superioare (EFGH)(EFGH): AE⊥(EFGH)AE \perp (EFGH)
  • Dreapta EGEG este diagonala bazei superioare a cubului, deci este inclusă în planul acesteia: EG⊂(EFGH)EG \subset (EFGH)
  • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, ea este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan: AE⊥EGAE \perp EG
  • Rezultă că unghiul dreptelor AEAE și EGEG are măsura de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul următor sunt prezentate informații despre numărul de vizitatori ai unui site de știri, în cinci zile consecutive ale unei săptămâni.

Ziualunimarțimiercurijoivineri
Nr. de vizitatori9569555220642085566535695

Conform tabelului, numărul de vizitatori ai site-ului în ziua de luni este mai mare decât numărul de vizitatori ai site-ului în ziua de vineri cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din tabel extragem numărul de vizitatori pentru cele două zile menționate:
    • Luni: 95 69595\,695 vizitatori
    • Vineri: 35 69535\,695 vizitatori
  • Calculăm diferența dintre numărul de vizitatori de luni și cel de vineri: 95 695−35 695=60 00095\,695 - 35\,695 = 60\,000

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6000060000.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră cu vârful VV și baza pătratul ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează baza piramidei în perspectivă cavaleră sub forma unui paralelogram, reprezentând pătratul ABCDABCD. (4p)
  • Se alege vârful VV deasupra bazei și se unesc muchiile laterale VAVA, VBVB, VCVC, VDVD, respectând convenția de reprezentare: liniile vizibile se trasează continuu, iar muchiile ascunse (în mod obișnuit ADAD, ABAB sau CDCD, în funcție de orientare) cu linie întreruptă. (1p)

2. Determinați numerele naturale de trei cifre care sunt de 34 de ori mai mari decât suma cifrelor lor. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie numărul de trei cifre abc‾\overline{abc}, unde a,b,ca, b, c sunt cifre în baza 1010, cu a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b,c∈{0,1,…,9}b, c \in \{0, 1, \dots, 9\}.
  • Scriem descompunerea zecimală a numărului: abc‾=100a+10b+c\overline{abc} = 100a + 10b + c
  • Conform ipotezei, numărul este de 3434 de ori mai mare decât suma cifrelor sale: 100a+10b+c=34(a+b+c)100a + 10b + c = 34(a + b + c)
  • Desfacem paranteza din membrul drept: 100a+10b+c=34a+34b+34c100a + 10b + c = 34a + 34b + 34c
  • Grupăm termenii, scăzând 34a+10b+c34a + 10b + c din ambii membri: 66a=24b+33c66a = 24b + 33c
  • Împărțim ambii membri ai egalității prin 33: 22a=8b+11c22a = 8b + 11c
  • Izolăm termenul 8b8b: 11(2a−c)=8b11(2a - c) = 8b (3p)
  • Deoarece 1111 este număr prim și gcd⁡(11,8)=1\gcd(11, 8) = 1, rezultă că 1111 divide produsul 8b8b, deci 11∣b11 \mid b.
  • Întrucât bb este cifră (0≤b≤90 \le b \le 9), singurul multiplu de 1111 admisibil este: b=0b = 0
  • Înlocuind b=0b = 0 în ecuație, obținem: 11(2a−c)=0  ⟹  2a−c=0  ⟺  c=2a11(2a - c) = 0 \implies 2a - c = 0 \iff c = 2a
  • Analizăm valorile posibile pentru cifra a∈{1,2,3,…,9}a \in \{1, 2, 3, \dots, 9\} astfel încât c≤9c \le 9:
    • Pentru a=1  ⟹  c=2a = 1 \implies c = 2, obținem numărul 102102. (Verificare: 34⋅(1+0+2)=34⋅3=10234 \cdot (1 + 0 + 2) = 34 \cdot 3 = 102)
    • Pentru a=2  ⟹  c=4a = 2 \implies c = 4, obținem numărul 204204. (Verificare: 34⋅(2+0+4)=34⋅6=20434 \cdot (2 + 0 + 4) = 34 \cdot 6 = 204)
    • Pentru a=3  ⟹  c=6a = 3 \implies c = 6, obținem numărul 306306. (Verificare: 34⋅(3+0+6)=34⋅9=30634 \cdot (3 + 0 + 6) = 34 \cdot 9 = 306)
    • Pentru a=4  ⟹  c=8a = 4 \implies c = 8, obținem numărul 408408. (Verificare: 34⋅(4+0+8)=34⋅12=40834 \cdot (4 + 0 + 8) = 34 \cdot 12 = 408)
    • Pentru a≥5  ⟹  c=2a≥10a \ge 5 \implies c = 2a \ge 10, ceea ce este imposibil deoarece cc este cifră.
  • Numerele naturale de trei cifre căutate sunt: 102102, 204204, 306306 și 408408.

(2p)


3. Vârsta unei mame este de 3 ori mai mare decât vârsta fiicei ei, iar vârsta tatălui este cu 4 ani mai mare decât vârsta mamei. Suma vârstelor celor trei este 88 de ani. Calculați vârsta tatălui. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu tt vârsta tatălui, cu mm vârsta mamei și cu ff vârsta fiicei.
  • Din enunț deducem relațiile dintre vârste exprimate în funcție de tt: m=t−4m = t - 4 f=m3=t−43f = \frac{m}{3} = \frac{t - 4}{3} (2p)
  • Suma celor trei vârste este 8888 de ani: f+m+t=88f + m + t = 88
  • Înlocuim expresiile în ecuație: t−43+(t−4)+t=88\frac{t - 4}{3} + (t - 4) + t = 88 t−43+2t−4=88  ⟺  t−43+2t=92\frac{t - 4}{3} + 2t - 4 = 88 \iff \frac{t - 4}{3} + 2t = 92
  • Înmulțim ambii membri cu 33 pentru a elimina numitorul: (t−4)+6t=276  ⟺  7t−4=276  ⟺  7t=280(t - 4) + 6t = 276 \iff 7t - 4 = 276 \iff 7t = 280
  • Aflăm vârsta tatălui: t=2807=40 anit = \frac{280}{7} = 40\text{ ani}

Vârsta tatălui este de 4040 de ani.

(3p)


4. Se consideră numerele reale: a=(2+3−5)(2+3+5):6a = (\sqrt{2} + \sqrt{3} - \sqrt{5})(\sqrt{2} + \sqrt{3} + \sqrt{5}) : \sqrt{6} și b=11⋅3+12⋅4+13⋅5+14⋅6b = \frac{1}{1 \cdot 3} + \frac{1}{2 \cdot 4} + \frac{1}{3 \cdot 5} + \frac{1}{4 \cdot 6}

a) Arătați că a=2a = 2. (5p)

b) Calculați (8a−30b)100(8a - 30b)^{100}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculul numărului aa:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2, luând x=2+3x = \sqrt{2} + \sqrt{3} și y=5y = \sqrt{5}: (2+3−5)(2+3+5)=(2+3)2−(5)2(\sqrt{2} + \sqrt{3} - \sqrt{5})(\sqrt{2} + \sqrt{3} + \sqrt{5}) = (\sqrt{2} + \sqrt{3})^2 - (\sqrt{5})^2
  • Dezvoltăm pătratul binomului: (2+3)2=(2)2+223+(3)2=2+26+3=5+26(\sqrt{2} + \sqrt{3})^2 = (\sqrt{2})^2 + 2\sqrt{2}\sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 2 + 2\sqrt{6} + 3 = 5 + 2\sqrt{6}
  • Scădem (5)2=5(\sqrt{5})^2 = 5: (5+26)−5=26(5 + 2\sqrt{6}) - 5 = 2\sqrt{6} (3p)
  • Împărțim rezultatul obținut la 6\sqrt{6}: a=266=2a = \frac{2\sqrt{6}}{\sqrt{6}} = 2 (2p)

b) Calculul numărului bb și al expresiei (8a−30b)100(8a - 30b)^{100}:

  • Calculăm fracțiile din expresia lui bb: b=13+18+115+124b = \frac{1}{3} + \frac{1}{8} + \frac{1}{15} + \frac{1}{24}
  • Grupăm fracțiile convenabil pentru simplificarea calculului: 13+115=5+115=615=25\frac{1}{3} + \frac{1}{15} = \frac{5 + 1}{15} = \frac{6}{15} = \frac{2}{5} 18+124=3+124=424=16\frac{1}{8} + \frac{1}{24} = \frac{3 + 1}{24} = \frac{4}{24} = \frac{1}{6}
  • Însumăm cele două rezultate parțiale: b=25+16=12+530=1730b = \frac{2}{5} + \frac{1}{6} = \frac{12 + 5}{30} = \frac{17}{30} (3p)
  • Înlocuim valorile a=2a = 2 și b=1730b = \frac{17}{30} în expresia din paranteză: 8a−30b=8⋅2−30⋅1730=16−17=−18a - 30b = 8 \cdot 2 - 30 \cdot \frac{17}{30} = 16 - 17 = -1
  • Ridicăm la puterea 100100: (8a−30b)100=(−1)100=1(8a - 30b)^{100} = (-1)^{100} = 1 (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(x+3)2−(x+1)2−(x+3)(x−3)+(x+1)(x−1)E(x) = (x + 3)^2 - (x + 1)^2 - (x + 3)(x - 3) + (x + 1)(x - 1) unde xx este număr real. Determinați numerele naturale nn pentru care E(n)≤20E(n) \le 20. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei: (x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 (x+3)(x−3)=x2−9(x + 3)(x - 3) = x^2 - 9 (x+1)(x−1)=x2−1(x + 1)(x - 1) = x^2 - 1
  • Înlocuim dezvoltările în expresia E(x)E(x), acordând atenție distribuirii semnelor minus: E(x)=(x2+6x+9)−(x2+2x+1)−(x2−9)+(x2−1)E(x) = (x^2 + 6x + 9) - (x^2 + 2x + 1) - (x^2 - 9) + (x^2 - 1) E(x)=x2+6x+9−x2−2x−1−x2+9+x2−1E(x) = x^2 + 6x + 9 - x^2 - 2x - 1 - x^2 + 9 + x^2 - 1
  • Reducem termenii asemenea: E(x)=(x2−x2−x2+x2)+(6x−2x)+(9−1+9−1)E(x) = (x^2 - x^2 - x^2 + x^2) + (6x - 2x) + (9 - 1 + 9 - 1) E(x)=4x+16E(x) = 4x + 16 pentru orice număr real xx. (3p)
  • Punem condiția E(n)≤20E(n) \le 20, unde n∈Nn \in \mathbb{N}: 4n+16≤20  ⟺  4n≤20−16  ⟺  4n≤4  ⟺  n≤14n + 16 \le 20 \iff 4n \le 20 - 16 \iff 4n \le 4 \iff n \le 1
  • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt: n=0saun=1n = 0 \quad \text{sau} \quad n = 1

Numerele naturale căutate sunt 00 și 11.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=32 cmBC = 32\text{ cm} și BD=8 cmBD = 8\text{ cm}, unde AD⊥BCAD \perp BC, D∈BCD \in BC. Punctul MM este mijlocul laturii ACAC.

Figura 2

a) Arătați că AB=16 cmAB = 16\text{ cm}. (5p)

b) Calculați aria patrulaterului ABDMABDM. (5p)

c) Demonstrați că, dacă NN este punctul de intersecție a dreptelor ABAB și DMDM, atunci segmentele MNMN și ACAC sunt congruente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul lungimii laturii ABAB:

  • În triunghiul ΔABC\Delta ABC dreptunghic în AA, segmentul ADAD este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei (AD⊥BCAD \perp BC, D∈BCD \in BC).
  • Conform teoremei catetei, pătratul lungimii catetei ABAB este egal cu produsul dintre lungimea ipotenuzei BCBC și lungimea proiecției sale pe ipotenuză, BDBD: AB2=BD⋅BCAB^2 = BD \cdot BC (3p)
  • Înlocuim valorile date în ipoteză (BD=8 cmBD = 8\text{ cm} și BC=32 cmBC = 32\text{ cm}): AB2=8⋅32=256  ⟹  AB=256=16 cmAB^2 = 8 \cdot 32 = 256 \implies AB = \sqrt{256} = 16\text{ cm} (2p)

b) Calculul ariei patrulaterului ABDMABDM:

  • Determinăm mai întâi lungimea segmentului DCDC: DC=BC−BD=32−8=24 cmDC = BC - BD = 32 - 8 = 24\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC, aplicăm teorema înălțimii pentru a afla ADAD: AD=BD⋅DC=8⋅24=192=83 cmAD = \sqrt{BD \cdot DC} = \sqrt{8 \cdot 24} = \sqrt{192} = 8\sqrt{3}\text{ cm}
  • Triunghiul ΔABD\Delta ABD este dreptunghic în DD (AD⊥BDAD \perp BD), deci aria sa este semiprodusul catetelor: AΔABD=BD⋅AD2=8⋅832=323 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABD} = \frac{BD \cdot AD}{2} = \frac{8 \cdot 8\sqrt{3}}{2} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2 (2p)
  • În triunghiul dreptunghic ΔADC\Delta ADC (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ), punctul MM este mijlocul ipotenuzei ACAC, ceea ce înseamnă că DMDM este mediană. Într-un triunghi, mediana împarte triunghiul în două triunghiuri cu arii egale: AΔAMD=12⋅AΔADC=12⋅DC⋅AD2=24⋅834=483 cm2\mathcal{A}_{\Delta AMD} = \frac{1}{2} \cdot \mathcal{A}_{\Delta ADC} = \frac{1}{2} \cdot \frac{DC \cdot AD}{2} = \frac{24 \cdot 8\sqrt{3}}{4} = 48\sqrt{3}\text{ cm}^2
  • Patrulaterul ABDMABDM este reuniunea triunghiurilor ΔABD\Delta ABD și ΔAMD\Delta AMD, care au doar segmentul comun ADAD la frontieră. Aria sa este suma ariilor celor două triunghiuri: AABDM=AΔABD+AΔAMD=323+483=803 cm2\mathcal{A}_{ABDM} = \mathcal{A}_{\Delta ABD} + \mathcal{A}_{\Delta AMD} = 32\sqrt{3} + 48\sqrt{3} = 80\sqrt{3}\text{ cm}^2 (3p)

c) Demonstrația congruenței segmentelor MNMN și ACAC:

  • În triunghiul dreptunghic ΔABC\Delta ABC (m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ): cos⁡(∠B)=ABBC=1632=12  ⟹  m(∠B)=60∘\cos(\angle B) = \frac{AB}{BC} = \frac{16}{32} = \frac{1}{2} \implies m(\angle B) = 60^\circ
  • Suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ, de unde: m(∠ACB)=90∘−60∘=30∘m(\angle ACB) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ΔADC\Delta ADC, segmentul DMDM este mediana corespunzătoare ipotenuzei ACAC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic: DM=MC=MA=AC2DM = MC = MA = \frac{AC}{2}
  • Deoarece DM=MCDM = MC, triunghiul ΔDMC\Delta DMC este isoscel cu baza CDCD, având: m(∠MDC)=m(∠MCD)=30∘m(\angle MDC) = m(\angle MCD) = 30^\circ
  • Măsura unghiului ∠DMC\angle DMC este: m(∠DMC)=180∘−(30∘+30∘)=120∘m(\angle DMC) = 180^\circ - (30^\circ + 30^\circ) = 120^\circ
  • Punctele DD, MM, NN fiind coliniare, unghiul ∠AMN\angle AMN este suplementar unghiului ∠AMD\angle AMD. Deoarece m(∠AMD)=180∘−m(∠DMC)=60∘m(\angle AMD) = 180^\circ - m(\angle DMC) = 60^\circ, rezultă: m(∠AMN)=60∘m(\angle AMN) = 60^\circ (2p)
  • Punctul NN se află pe dreapta ABAB, iar AB⊥ACAB \perp AC, prin urmare triunghiul ΔAMN\Delta AMN este dreptunghic în AA (m(∠MAN)=90∘m(\angle MAN) = 90^\circ).
  • Întrucât m(∠AMN)=60∘m(\angle AMN) = 60^\circ, celălalt unghi ascuțit al triunghiului are măsura: m(∠ANM)=90∘−60∘=30∘m(\angle ANM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ în triunghiul dreptunghic ΔAMN\Delta AMN, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ (AMAM) este egală cu jumătatea ipotenuzei (MNMN): AM=MN2  ⟺  MN=2⋅AMAM = \frac{MN}{2} \iff MN = 2 \cdot AM
  • Dar MM este mijlocul segmentului ACAC, deci: AC=2⋅AMAC = 2 \cdot AM
  • Din cele două egalități obținem direct: MN=ACMN = AC ceea ce arată că segmentele MNMN și ACAC sunt congruente. (3p)

2. În Figura 3 este reprezentată o prismă patrulateră ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCDABCD, AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC). Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în OO, iar dreptele BC′BC' și B′CB'C se intersectează în MM.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că dreapta DC′DC' este paralelă cu planul (COM)(COM). (5p)

c) Demonstrați că, dacă punctul NN este simetricul punctului OO față de punctul MM, atunci punctele A′A', B′B', C′C' și NN sunt coplanare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Perimetrul patrulaterului ABCDABCD:

  • Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, deci toate cele patru laturi au lungimi egale.
  • Formula perimetrului pătratului este: PABCD=4⋅AB\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot AB (3p)
  • Înlocuim lungimea laturii: PABCD=4⋅6=24 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot 6 = 24\text{ cm} (2p)

b) Demonstrația relației DC′∥(COM)DC' \parallel (COM):

  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, care este centrul pătratului: AC∩BD={O}  ⟹  O este mijlocul segmentului BDAC \cap BD = \{O\} \implies O \text{ este mijlocul segmentului } BD
  • Fața laterală BCC′B′BCC'B' a prismei drepte este dreptunghi, iar diagonalele BC′BC' și B′CB'C se intersectează în punctul MM: BC′∩B′C={M}  ⟹  M este mijlocul segmentului BC′BC' \cap B'C = \{M\} \implies M \text{ este mijlocul segmentului } BC'
  • Privim triunghiul ΔBDC′\Delta BDC':
    • OO este mijlocul laturii BDBD.
    • MM este mijlocul laturii BC′BC'.
  • Segmentul OMOM unește mijloacele a două laturi ale triunghiului ΔBDC′\Delta BDC', deci OMOM este linie mijlocie în triunghiul ΔBDC′\Delta BDC': OM∥DC′OM \parallel DC' (3p)
  • Deoarece OM⊂(COM)OM \subset (COM) și dreapta DC′DC' nu este inclusă în planul (COM)(COM), aplicăm criteriul de paralelism dintre o dreaptă și un plan: DC′∥(COM)DC' \parallel (COM) (2p)

c) Demonstrația coplanarității punctelor A′A', B′B', C′C' și NN:

  • Din enunț, punctul NN este simetricul punctului OO față de MM, ceea ce înseamnă că MM este mijlocul segmentului ONON.
  • Din proprietățile dreptunghiului BCC′B′BCC'B', punctul MM este și mijlocul segmentului B′CB'C.
  • În patrulaterul OCNB′OCNB', diagonalele sunt segmentele ONON și B′CB'C, iar ambele au același mijloc, punctul MM.
  • Un patrulater convex în care diagonalele se înjumătățesc este paralelogram, deci OCNB′OCNB' este paralelogram: B′N∥OCB'N \parallel OC (3p)
  • Punctul OO se află pe diagonala ACAC, ceea ce înseamnă că dreapta OCOC coincide cu dreapta ACAC, deci: B′N∥ACB'N \parallel AC
  • În prisma patrulateră ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', planele bazelor (ABCD)(ABCD) și (A′B′C′D′)(A'B'C'D') sunt paralele. Intersecțiile lor cu planul diagonal (AA′C′C)(AA'C'C) sunt paralele: AC∥A′C′AC \parallel A'C'
  • Din relațiile B′N∥ACB'N \parallel AC și A′C′∥ACA'C' \parallel AC, conform tranzitivității relației de paralelism, obținem: B′N∥A′C′B'N \parallel A'C'
  • Dreapta A′C′A'C' este inclusă în planul bazei superioare (A′B′C′)(A'B'C'). Prin punctul B′B' din acest plan se poate duce o unică paralelă la dreapta A′C′A'C', și anume o dreaptă conținută în planul (A′B′C′)(A'B'C').
  • Prin urmare, dreapta B′NB'N este inclusă în planul (A′B′C′)(A'B'C'), ceea ce implică N∈(A′B′C′)N \in (A'B'C').
  • Deoarece punctele A′A', B′B', C′C' și NN aparțin aceluiași plan (planul bazei superioare a prismei), rezultă că punctele A′A', B′B', C′C' și NN sunt coplanare. (2p)