BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 29

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 29

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (9−9:3):6(9 - 9 : 3) : 6 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: în paranteza rotundă se efectuează mai întâi împărțirea, apoi scăderea: 9:3=39 : 3 = 3
  • Efectuăm scăderea din paranteză: 9−3=69 - 3 = 6
  • Efectuăm împărțirea finală: 6:6=16 : 6 = 1

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.

(5p)


2. Zece kilograme de mere costă 3030 de lei. Un kilogram de mere de același fel costă …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm metoda reducerii la unitate pentru a determina prețul unui kilogram de mere: 30:10=3 lei30 : 10 = 3\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


3. Dacă A={−3,−2,−1,0}A = \{-3, -2, -1, 0\} și B={0,1,2,3}B = \{0, 1, 2, 3\}, atunci A∩B={… }A \cap B = \{\dots\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția a două mulțimi A∩BA \cap B reprezintă mulțimea elementelor comune celor două mulțimi.
  • Comparăm elementele mulțimilor A={−3,−2,−1,0}A = \{-3, -2, -1, 0\} și B={0,1,2,3}B = \{0, 1, 2, 3\}:
    • Singurul element comun este 00.
  • Așadar: A∩B={0}A \cap B = \{0\}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00 (sau {0}\{0\}).

(5p)


4. Triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC are ipotenuza BC=102 cmBC = 10\sqrt{2}\text{ cm}. Aria acestui triunghi este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (prin lungimea catetelor):

    • În triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC cu unghiul drept în AA, catetele sunt egale: AB=AC=cAB = AC = c.
    • Conform teoremei lui Pitagora: BC2=AB2+AC2  ⟺  (102)2=c2+c2  ⟺  200=2c2  ⟺  c2=100  ⟹  c=10 cmBC^2 = AB^2 + AC^2 \iff (10\sqrt{2})^2 = c^2 + c^2 \iff 200 = 2c^2 \iff c^2 = 100 \implies c = 10\text{ cm}
    • Aria triunghiului dreptunghic este semiprodusul catetelor: AΔABC=AB⋅AC2=10⋅102=1002=50 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{10 \cdot 10}{2} = \frac{100}{2} = 50\text{ cm}^2
  • Metoda 2 (prin înălțimea corespunzătoare ipotenuzei):

    • În orice triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este și mediană, deci este egală cu jumătatea ipotenuzei: hi=BC2=1022=52 cmh_i = \frac{BC}{2} = \frac{10\sqrt{2}}{2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}
    • Calculăm aria triunghiului: AΔABC=BC⋅hi2=102⋅522=10⋅5⋅22=50 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{BC \cdot h_i}{2} = \frac{10\sqrt{2} \cdot 5\sqrt{2}}{2} = \frac{10 \cdot 5 \cdot 2}{2} = 50\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Unghiul dreptelor VOVO și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteză avem VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), ceea ce înseamnă că dreapta VOVO este perpendiculară pe planul bazei.
  • Conform definiției perpendicularei pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan: VO⊥(ABC) și BC⊂(ABC)  ⟹  VO⊥BCVO \perp (ABC) \text{ și } BC \subset (ABC) \implies VO \perp BC
  • Deoarece dreptele VOVO și BCBC sunt perpendiculare, măsura unghiului format de ele este de 90∘90^\circ: m(∠(VO,BC))=90∘m(\angle(VO, BC)) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată situația statistică a notelor obținute de elevii unei clase a VIII-a la un test.

Nota la test45678910
Număr de elevi0236544

Conform tabelului, media notelor obținute de elevii clasei a VIII-a la test este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total al elevilor care au susținut testul: N=0+2+3+6+5+4+4=24 eleviN = 0 + 2 + 3 + 6 + 5 + 4 + 4 = 24\text{ elevi}
  • Calculăm suma tuturor notelor obținute de elevi: S=4⋅0+5⋅2+6⋅3+7⋅6+8⋅5+9⋅4+10⋅4S = 4 \cdot 0 + 5 \cdot 2 + 6 \cdot 3 + 7 \cdot 6 + 8 \cdot 5 + 9 \cdot 4 + 10 \cdot 4 S=0+10+18+42+40+36+40=186S = 0 + 10 + 18 + 42 + 40 + 36 + 40 = 186
  • Calculăm media aritmetică ponderată a notelor: ma=SN=18624m_a = \frac{S}{N} = \frac{186}{24}
  • Simplificăm fracția prin 66: ma=186:624:6=314=7,75m_a = \frac{186 : 6}{24 : 6} = \frac{31}{4} = 7{,}75

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7,757,75.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDMNPQABCDMNPQ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează în perspectivă cavaleră un paralelipiped dreptunghic:
    • Baza inferioară este un paralelogram reprezentând dreptunghiul ABCDABCD.
    • Muchiile laterale AM,BN,CP,DQAM, BN, CP, DQ se trasează paralele, egale și verticale.
    • Baza superioară este paralelogramul MNPQMNPQ.
    • Muchiile ascunse privirii (de regulă AD,CD,DQAD, CD, DQ sau muchiile din spate) se desenează cu linii întrerupte.
  • Se notează corect toate cele opt vârfuri: ABCDMNPQABCDMNPQ.

Barem oficial:

  • Desenează paralelipipedul dreptunghic (4p)
  • Notează paralelipipedul dreptunghic ABCDMNPQABCDMNPQ (1p)

(5p)


2. Determinați numărul natural de trei cifre, care are cifra unităților 9 și care se divide cu fiecare dintre cifrele sale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm numărul căutat cu n=ab9‾n = \overline{ab9}, unde a,b∈{1,2,3,…,9}a, b \in \{1, 2, 3, \dots, 9\} sunt cifre nenule (dacă vreo cifră ar fi 0, împărțirea la acea cifră nu ar avea sens).
  • Deoarece numărul nn se divide cu cifra unităților sale, rezultă că: 9∣n9 \mid n
  • Conform criteriului de divizibilitate cu 99, suma cifrelor numărului trebuie să fie divizibilă cu 99: 9∣(a+b+9)  ⟹  9∣(a+b)9 \mid (a + b + 9) \implies 9 \mid (a + b) (2p)
  • Deoarece cifra unităților este 99, numărul n=ab9‾n = \overline{ab9} este impar.
  • Din ipoteză, nn se divide cu fiecare dintre cifrele sale, adică a∣na \mid n și b∣nb \mid n. Deoarece un număr impar poate avea doar divizori impari, rezultă că ambele cifre aa și bb sunt numere impare: a,b∈{1,3,5,7,9}a, b \in \{1, 3, 5, 7, 9\}
  • Suma a două numere impare este întotdeauna un număr par: a+b este numa˘r para + b \text{ este număr par}
  • Deoarece a,b≤9a, b \le 9, suma lor maximă este a+b≤9+9=18a + b \le 9 + 9 = 18, iar valoarea minimă este 1+1=21 + 1 = 2.
  • Singurul multiplu par al lui 99 din intervalul [2,18][2, 18] este 1818: a+b=18a + b = 18
  • Întrucât a≤9a \le 9 și b≤9b \le 9, singura soluție posibilă este: a=9șib=9a = 9 \quad \text{și} \quad b = 9
  • Obținem numărul n=999n = 999.
  • Verificare: 999999 are cifra unităților 99 și se divide cu fiecare dintre cifrele sale (999:9=111999 : 9 = 111).

Numărul căutat este 999999.

(3p)


3. În două cartiere locuiesc 2100 de persoane. Numărul locuitorilor din primul cartier reprezintă jumătate din numărul locuitorilor din al doilea cartier. Determinați numărul locuitorilor din fiecare cartier. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx numărul de locuitori din primul cartier.
  • Deoarece numărul locuitorilor din primul cartier reprezintă jumătate din cel din al doilea cartier, numărul locuitorilor din al doilea cartier este dublul primului, adică 2x2x. (3p)
  • Suma locuitorilor din cele două cartiere este de 21002100: x+2x=2100x + 2x = 2100 3x=2100  ⟹  x=21003=7003x = 2100 \implies x = \frac{2100}{3} = 700
  • Așadar, în primul cartier locuiesc 700700 de persoane.
  • În al doilea cartier locuiesc: 2⋅700=1400 de persoane2 \cdot 700 = 1400\text{ de persoane}

(2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(3−26+4−323+5−425):(5−2)a = \left( \frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{4} - \sqrt{3}}{2\sqrt{3}} + \frac{\sqrt{5} - \sqrt{4}}{2\sqrt{5}} \right) : (\sqrt{5} - \sqrt{2}) și b=(3−7)2+84b = (\sqrt{3} - \sqrt{7})^2 + \sqrt{84}

a) Arătați că a=110a = \frac{1}{\sqrt{10}}. (5p)

b) Calculați a2020⋅b1010a^{2020} \cdot b^{1010}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  • Desfacem fiecare fracție din paranteză în diferență de fracții:
    • Prima fracție: 3−26=36−26=12−13\frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{6}} - \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}}
    • A doua fracție (observăm că 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12}): 4−323=2−323=223−323=13−12=13−14\frac{\sqrt{4} - \sqrt{3}}{2\sqrt{3}} = \frac{2 - \sqrt{3}}{2\sqrt{3}} = \frac{2}{2\sqrt{3}} - \frac{\sqrt{3}}{2\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{4}}
    • A treia fracție (observăm că 25=202\sqrt{5} = \sqrt{20}): 5−425=5−225=525−225=12−15=14−15\frac{\sqrt{5} - \sqrt{4}}{2\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5} - 2}{2\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}}{2\sqrt{5}} - \frac{2}{2\sqrt{5}} = \frac{1}{2} - \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{1}{\sqrt{4}} - \frac{1}{\sqrt{5}}
  • Însumăm termenii din paranteză prin telescopare: (12−13)+(13−14)+(14−15)=12−15\left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{4}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{4}} - \frac{1}{\sqrt{5}}\right) = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{5}}
  • Aducem la numitor comun: 12−15=5−210\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5} - \sqrt{2}}{\sqrt{10}} (3p)
  • Împărțim la (5−2)(\sqrt{5} - \sqrt{2}): a=5−210:(5−2)=5−210⋅15−2=110a = \frac{\sqrt{5} - \sqrt{2}}{\sqrt{10}} : (\sqrt{5} - \sqrt{2}) = \frac{\sqrt{5} - \sqrt{2}}{\sqrt{10}} \cdot \frac{1}{\sqrt{5} - \sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{10}} (2p)

Rezolvare Subpunctul b):

  • Calculăm numărul bb:
    • Dezvoltăm binomul la pătrat: (3−7)2=(3)2−2⋅3⋅7+(7)2=3−221+7=10−221(\sqrt{3} - \sqrt{7})^2 = (\sqrt{3})^2 - 2 \cdot \sqrt{3} \cdot \sqrt{7} + (\sqrt{7})^2 = 3 - 2\sqrt{21} + 7 = 10 - 2\sqrt{21}
    • Scoatem factori de sub radical pentru 84\sqrt{84}: 84=4⋅21=221\sqrt{84} = \sqrt{4 \cdot 21} = 2\sqrt{21}
    • Înlocuim în expresia lui bb: b=10−221+221=10b = 10 - 2\sqrt{21} + 2\sqrt{21} = 10 (3p)
  • Calculăm produsul cerut: a2020=(110)2020=[(110)2]1010=(110)1010=1101010a^{2020} = \left(\frac{1}{\sqrt{10}}\right)^{2020} = \left[\left(\frac{1}{\sqrt{10}}\right)^2\right]^{1010} = \left(\frac{1}{10}\right)^{1010} = \frac{1}{10^{1010}}
  • Înmulțim cu b1010=101010b^{1010} = 10^{1010}: a2020⋅b1010=1101010⋅101010=1a^{2020} \cdot b^{1010} = \frac{1}{10^{1010}} \cdot 10^{1010} = 1 (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(x+1)2−(x−1)2+(2x+1)2−(2x−1)2E(x) = (x + 1)^2 - (x - 1)^2 + (2x + 1)^2 - (2x - 1)^2 unde xx este număr real. Știind că nn este un număr natural pentru care E(n)E(n) este pătratul unui număr natural, arătați că nn se divide cu 3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (prin dezvoltare directă):

    • Dezvoltăm fiecare termen: (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 (x−1)2=x2−2x+1  ⟹  (x+1)2−(x−1)2=(x2+2x+1)−(x2−2x+1)=4x(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1 \implies (x + 1)^2 - (x - 1)^2 = (x^2 + 2x + 1) - (x^2 - 2x + 1) = 4x (2x+1)2=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = 4x^2 + 4x + 1 (2x−1)2=4x2−4x+1  ⟹  (2x+1)2−(2x−1)2=(4x2+4x+1)−(4x2−4x+1)=8x(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1 \implies (2x + 1)^2 - (2x - 1)^2 = (4x^2 + 4x + 1) - (4x^2 - 4x + 1) = 8x
    • Însumăm rezultatele: E(x)=4x+8x=12xE(x) = 4x + 8x = 12x pentru orice număr real xx.
  • Metoda 2 (folosind formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B)):

    • Pentru prima diferență: (x+1)2−(x−1)2=[(x+1)−(x−1)][(x+1)+(x−1)]=2⋅2x=4x(x + 1)^2 - (x - 1)^2 = [(x + 1) - (x - 1)][(x + 1) + (x - 1)] = 2 \cdot 2x = 4x
    • Pentru a doua diferență: (2x+1)2−(2x−1)2=[(2x+1)−(2x−1)][(2x+1)+(2x−1)]=2⋅4x=8x(2x + 1)^2 - (2x - 1)^2 = [(2x + 1) - (2x - 1)][(2x + 1) + (2x - 1)] = 2 \cdot 4x = 8x
    • Obținem: E(x)=4x+8x=12xE(x) = 4x + 8x = 12x (3p)
  • Analiza divizibilității lui nn cu 3:

    • Înlocuim x=nx = n, unde n∈Nn \in \mathbb{N}: E(n)=12n=4⋅3n=22⋅3nE(n) = 12n = 4 \cdot 3n = 2^2 \cdot 3n
    • Știm că E(n)E(n) este pătratul unui număr natural, deci există k∈Nk \in \mathbb{N} astfel încât: 22⋅3n=k22^2 \cdot 3n = k^2
    • Împărțind prin 222^2, rezultă că 3n3n este pătratul unui număr rațional (și întreg): 3n=(k2)23n = \left(\frac{k}{2}\right)^2
    • Într-un pătrat perfect, toți factorii primi apar la puteri pare în descompunerea în factori primi.
    • Deoarece factorul prim 33 apare deja o dată în produsul 3n3n, pentru ca exponentul lui 33 în descompunerea lui 3n3n să fie par, numărul nn trebuie să conțină factorul prim 33 la o putere impară (cel puțin puterea 1).
    • Așadar, nn este multiplu de 33, adică: 3∣n3 \mid n (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 sunt reprezentate un paralelogram ABCDABCD cu AB=5 cmAB = 5\text{ cm}, BC=7 cmBC = 7\text{ cm} și, în exteriorul paralelogramului ABCDABCD, pătratele ABEFABEF și ADMNADMN.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că segmentele NFNF și ACAC sunt congruente. (5p)

c) Demonstrați că dreptele ACAC și NFNF sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Perimetrul patrulaterului ABCDABCD:

  • Patrulaterul ABCDABCD este paralelogram, deci laturile opuse sunt congruente două câte două: CD=AB=5 cmșiAD=BC=7 cmCD = AB = 5\text{ cm} \quad \text{și} \quad AD = BC = 7\text{ cm}
  • Perimetrul paralelogramului este dat de: PABCD=2⋅(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2 \cdot (AB + BC) (3p)
  • Înlocuim lungimile laturilor: PABCD=2⋅(5+7)=2⋅12=24 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2 \cdot (5 + 7) = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm} (2p)

b) Demonstrația congruenței segmentelor NFNF și ACAC:

  • Analizăm unghiurile formate în jurul punctului AA:
    • Pătratul ADMNADMN are unghiul m(∠NAD)=90∘m(\angle NAD) = 90^\circ.
    • Pătratul ABEFABEF are unghiul m(∠BAF)=90∘m(\angle BAF) = 90^\circ.
  • Suma măsurilor unghiurilor în jurul punctului AA este de 360∘360^\circ: m(∠NAF)=360∘−m(∠NAD)−m(∠BAD)−m(∠BAF)m(\angle NAF) = 360^\circ - m(\angle NAD) - m(\angle BAD) - m(\angle BAF) m(∠NAF)=360∘−90∘−m(∠BAD)−90∘=180∘−m(∠BAD)m(\angle NAF) = 360^\circ - 90^\circ - m(\angle BAD) - 90^\circ = 180^\circ - m(\angle BAD)
  • În paralelogramul ABCDABCD, unghiurile consecutive ∠BAD\angle BAD și ∠ADC\angle ADC sunt interne de aceeași parte a secantei (suplementare): m(∠ADC)=180∘−m(∠BAD)m(\angle ADC) = 180^\circ - m(\angle BAD)
  • Rezultă că unghiurile ∠NAF\angle NAF și ∠ADC\angle ADC au aceeași măsură: ∠NAF≡∠ADC\angle NAF \equiv \angle ADC (2p)
  • Comparăm triunghiurile ΔNAF\Delta NAF și ΔADC\Delta ADC:
    • AF=ABAF = AB (laturi ale pătratului ABEFABEF) și AB=CDAB = CD (laturi opuse în paralelogramul ABCDABCD), deci AF=CDAF = CD.
    • ∠NAF≡∠ADC\angle NAF \equiv \angle ADC (demonstrat anterior).
    • NA=ADNA = AD (laturi ale pătratului ADMNADMN).
  • Conform cazului de congruență L.U.L. (Latură-Unghi-Latură): ΔNAF≡ΔADC\Delta NAF \equiv \Delta ADC
  • Din congruența triunghiurilor rezultă că și laturile omoloage sunt congruente: NF=ACNF = AC (3p)

c) Demonstrația perpendicularității dreptelor ACAC și NFNF:

  • Fie {P}=AC∩NF\{P\} = AC \cap NF.
  • Din congruența triunghiurilor ΔNAF≡ΔADC\Delta NAF \equiv \Delta ADC (demonstrată la subpunctul b), unghiurile omoloage sunt congruente: ∠AFN≡∠DCA  ⟺  ∠AFP≡∠DCA\angle AFN \equiv \angle DCA \iff \angle AFP \equiv \angle DCA
  • Deoarece ABCDABCD este paralelogram, avem AB∥CDAB \parallel CD, iar secanta ACAC determină unghiuri alterne interne congruente: ∠DCA≡∠BAC\angle DCA \equiv \angle BAC
  • Prin tranzitivitate, obținem: ∠AFP≡∠BAC\angle AFP \equiv \angle BAC
  • Considerăm dreptele prin punctul AA: unghiul ∠BAF\angle BAF este unghiul drept al pătratului ABEFABEF, deci: m(∠BAF)=90∘  ⟺  m(∠PAF)+m(∠BAC)=90∘m(\angle BAF) = 90^\circ \iff m(\angle PAF) + m(\angle BAC) = 90^\circ (2p)
  • Înlocuind m(∠BAC)=m(∠AFP)m(\angle BAC) = m(\angle AFP) în egalitatea de mai sus, avem: m(∠PAF)+m(∠AFP)=90∘m(\angle PAF) + m(\angle AFP) = 90^\circ
  • În triunghiul ΔAPF\Delta APF, suma măsurilor unghiurilor este de 180∘180^\circ: m(∠APF)=180∘−[m(∠PAF)+m(∠AFP)]=180∘−90∘=90∘m(\angle APF) = 180^\circ - [m(\angle PAF) + m(\angle AFP)] = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ
  • Deoarece m(∠APF)=90∘m(\angle APF) = 90^\circ, dreptele APAP și PFPF sunt perpendiculare, ceea ce demonstrează că: AC⊥NFAC \perp NF (3p)

2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și dreapta MOMO perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), unde OO este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC, MO=6 cmMO = 6\text{ cm}. Punctul NN este mijlocul segmentului BCBC.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 54 cm54\text{ cm}. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta MAMA și planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că distanța de la punctul AA la planul (MBC)(MBC) este egală cu 18217 cm\frac{18\sqrt{21}}{7}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Perimetrul triunghiului ABCABC:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, având toate cele trei laturi congruente: AB=BC=CA=18 cmAB = BC = CA = 18\text{ cm}
  • Perimetrul triunghiului este dat de: PΔABC=3⋅AB\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot AB (3p)
  • Înlocuim lungimea laturii: PΔABC=3⋅18=54 cm\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot 18 = 54\text{ cm} (2p)

b) Măsura unghiului dintre dreapta MAMA și planul (ABC)(ABC):

  • Din ipoteză, MO⊥(ABC)MO \perp (ABC), cu O∈(ABC)O \in (ABC).
  • Proiecția punctului MM pe planul (ABC)(ABC) este punctul OO, iar proiecția punctului AA pe planul (ABC)(ABC) este chiar AA (deoarece A∈(ABC)A \in (ABC)).
  • Așadar, proiecția segmentului MAMA pe planul (ABC)(ABC) este segmentul AOAO: pr(ABC)(MA)=AO\text{pr}_{(ABC)}(MA) = AO
  • Unghiul dintre dreapta MAMA și planul (ABC)(ABC) este unghiul dintre dreaptă și proiecția ei pe plan: m(∠(MA,(ABC)))=m(∠(MA,AO))=m(∠MAO)m(\angle(MA, (ABC))) = m(\angle(MA, AO)) = m(\angle MAO) (2p)
  • În triunghiul echilateral ABCABC, înălțimea corespunzătoare laturii BCBC este segmentul ANAN: AN=AB32=1832=93 cmAN = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}
  • Într-un triunghi echilateral, centrul cercului circumscris OO coincide cu centrul de greutate, fiind situat la două treimi de vârf și o treime de bază pe fiecare mediană: AO=23⋅AN=23⋅93=63 cmAO = \frac{2}{3} \cdot AN = \frac{2}{3} \cdot 9\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Triunghiul ΔMOA\Delta MOA este dreptunghic în OO (MO⊥AOMO \perp AO). Calculăm tangenta unghiului ∠MAO\angle MAO: tg⁡(∠MAO)=cateta opusa˘cateta ala˘turata˘=MOAO=663=13=33\operatorname{tg}(\angle MAO) = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{cateta alăturată}} = \frac{MO}{AO} = \frac{6}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}
  • Deoarece tg⁡30∘=33\operatorname{tg} 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{3}, rezultă: m(∠MAO)=30∘m(\angle MAO) = 30^\circ (3p)

c) Distanța de la punctul AA la planul (MBC)(MBC):

  • Construirea perpendicularei pe plan:

    • MO⊥(ABC)MO \perp (ABC) și BC⊂(ABC)  ⟹  MO⊥BCBC \subset (ABC) \implies MO \perp BC.
    • Triunghiul ABCABC este echilateral, iar NN este mijlocul laturii BCBC, deci mediana ANAN este și înălțime: AN⊥BC  ⟹  ON⊥BCAN \perp BC \implies ON \perp BC.
    • Avem MO⊥BCMO \perp BC și ON⊥BCON \perp BC, cu MO∩ON={O}MO \cap ON = \{O\} în planul (MON)(MON), deci: BC⊥(MON)BC \perp (MON)
    • Deoarece BC⊂(MBC)BC \subset (MBC), planurile (MBC)(MBC) și (MON)(MON) sunt perpendiculare, iar dreapta lor de intersecție este MNMN: (MBC)∩(MON)=MN(MBC) \cap (MON) = MN
    • În planul (MON)(MON), construim perpendiculara din AA pe dreapta de intersecție MNMN: AP⊥MN,P∈MNAP \perp MN, \quad P \in MN
    • Cum BC⊥(MON)BC \perp (MON) și AP⊂(MON)AP \subset (MON), rezultă BC⊥APBC \perp AP, adică AP⊥BCAP \perp BC.
    • Întrucât AP⊥MNAP \perp MN și AP⊥BCAP \perp BC, cu MN∩BC={N}MN \cap BC = \{N\} în planul (MBC)(MBC), deducem: AP⊥(MBC)AP \perp (MBC)
    • Prin urmare, distanța de la punctul AA la planul (MBC)(MBC) este lungimea segmentului APAP: d(A,(MBC))=APd(A, (MBC)) = AP (2p)
  • Calculul lungimii segmentului APAP:

    • Calculăm ONON, apotema bazei: ON=13⋅AN=13⋅93=33 cmON = \frac{1}{3} \cdot AN = \frac{1}{3} \cdot 9\sqrt{3} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic ΔMON\Delta MON (m(∠MON)=90∘m(\angle MON) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza MNMN: MN=MO2+ON2=62+(33)2=36+27=63=37 cmMN = \sqrt{MO^2 + ON^2} = \sqrt{6^2 + (3\sqrt{3})^2} = \sqrt{36 + 27} = \sqrt{63} = 3\sqrt{7}\text{ cm}
    • În triunghiul ΔMAN\Delta MAN, punctele A,O,NA, O, N sunt coliniare, iar MO⊥ANMO \perp AN, deci MOMO este înălțimea corespunzătoare bazei ANAN.
    • De asemenea, AP⊥MNAP \perp MN, deci APAP este înălțimea corespunzătoare bazei MNMN.
    • Exprimăm aria triunghiului ΔMAN\Delta MAN în două moduri: AΔMAN=AN⋅MO2=MN⋅AP2\mathcal{A}_{\Delta MAN} = \frac{AN \cdot MO}{2} = \frac{MN \cdot AP}{2} AN⋅MO=MN⋅AP  ⟹  AP=AN⋅MOMNAN \cdot MO = MN \cdot AP \implies AP = \frac{AN \cdot MO}{MN}
    • Înlocuim valorile numerice: AP=93⋅637=54337=1837AP = \frac{9\sqrt{3} \cdot 6}{3\sqrt{7}} = \frac{54\sqrt{3}}{3\sqrt{7}} = \frac{18\sqrt{3}}{\sqrt{7}}
    • Raționalizăm numitorul prin înmulțire cu 7\sqrt{7}: AP=183⋅77=18217 cmAP = \frac{18\sqrt{3} \cdot \sqrt{7}}{7} = \frac{18\sqrt{21}}{7}\text{ cm}
    • Așadar: d(A,(MBC))=18217 cmd(A, (MBC)) = \frac{18\sqrt{21}}{7}\text{ cm} (3p)