Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului (12−12:3):8 este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor: în paranteza rotundă se efectuează mai întâi împărțirea, apoi scăderea:
12:3=4
Efectuăm scăderea din paranteză:
12−4=8
Efectuăm împărțirea finală:
8:8=1
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1.
(5p)
2. Un obiect costă 60 de lei. După o scumpire cu 10%, obiectul costă … de lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea scumpirii cu 10% din prețul inițial:
10010⋅60=6 lei
Calculăm prețul final după scumpire:
60+6=66 lei
Metodă alternativă: Prețul după scumpire reprezintă 100%+10%=110% din prețul inițial:
110%⋅60=100110⋅60=1,1⋅60=66 lei
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.
(5p)
3. Cel mai mare număr din mulțimea {−4,−1,0,1,4} este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Ordonăm elementele mulțimii în ordine crescătoare pe axa numerelor reale:
−4<−1<0<1<4
Cel mai mare număr din mulțime este cel situat cel mai la dreapta pe axa numerelor, anume 4.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4.
(5p)
4. În triunghiul ABC cu BC=8 cm, punctul M este mijlocul laturii AB și punctul N este mijlocul laturii AC. Lungimea segmentului MN este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece M este mijlocul laturii AB și N este mijlocul laturii AC, segmentul MN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului ABC, deci MN este linie mijlocie în triunghiul ABC.
Conform proprietății liniei mijlocii într-un triunghi, lungimea acesteia este egală cu jumătate din lungimea laturii paralele cu ea (BC):
MN=2BC
Înlocuim BC=8 cm:
MN=28=4 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară ABCA′B′C′ cu AA′⊥(ABC). Unghiul dreptelor AA′ și BC are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Ipoteza precizează că AA′⊥(ABC).
Prin definiția perpendicularei pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe toate dreptele incluse în acel plan.
Deoarece dreapta BC este inclusă în planul bazei, BC⊂(ABC), rezultă:
AA′⊥BC
Două drepte perpendiculare formează un unghi cu măsura de 90∘.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
6. În tabelul de mai jos este prezentată repartiția celor 1300 de elevi ai unui liceu în funcție de gruparea limbilor străine studiate. Fiecare elev studiază două limbi străine.
Limbile străine studiate
Engleză — Franceză
Engleză — Germană
Engleză — Spaniolă
Franceză — Germană
Franceză — Spaniolă
Procent
60%
15%
10%
5%
Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care studiază Franceză — Spaniolă este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma procentelor corespunzătoare tuturor elevilor din liceu este 100%.
Aflăm procentul elevilor care studiază gruparea Franceză — Spaniolă:
p%=100%−(60%+15%+10%+5%)=100%−90%=10%
Calculăm numărul de elevi ce corespunde procentului de 10% din totalul de 1300 de elevi:
10% din 1300=10010⋅1300=130
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 130.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCD cu AD=BC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Etape de Notare și Realizare:
Se desenează un patrulater convex cu două laturi paralele de lungimi diferite (bazele AB și CD) și laturile neparalele congruente (AD=BC). (4p)
Însumând aceste egalități, termenii intermediari se reduc:
b=(1−21)+(21−31)+(31−41)+(41−51)b=1−51=54
Calculul mediei geometrice:
Formula mediei geometrice este mg=a⋅b:
mg=5⋅54=4=2(3p)
3. Prețul unui obiect este de 400 de lei. După o reducere cu 10% din preț, urmează o nouă reducere cu 10% din noul preț. Calculați cu ce procent s-a micșorat prețul inițial al obiectului după cele două reduceri. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Calculul prețului după prima reducere:
Valoarea primei reduceri cu 10% este:
10010⋅400=40 lei
Prețul obiectului după prima reducere devine:
p1=400−40=360 lei(2p)
Calculul prețului după a doua reducere:
A doua reducere este de 10% aplicată noului preț de 360 lei:
10010⋅360=36 lei
Prețul final după cele două reduceri succesive devine:
p2=360−36=324 lei
Determinarea procentului de micșorare față de prețul inițial:
Micșorarea totală a prețului este:
Δp=400−324=76 lei
Fie p% procentul căutat. Scriem ecuația:
100p⋅400=76⟺4p=76⟺p=476=19
Așadar, prețul inițial al obiectului s-a micșorat cu 19%.
(3p)
4. Se consideră numerele:
x=(25144+16−49)⋅5
și
y=(48+35)(43−45)−(3+2)+126−∣−3∣
a) Arătați că x=27. (5p)
b) Arătați că numărul N=x+y este natural. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Calculul numărului x:
Extragem radicalul din fracție:
25144=25144=512
Calculăm termenul de sub radicalul compus:
16−49=16−7=9=3(3p)
Înlocuim aceste valori în expresia lui x:
x=(512+3)⋅5=(512+15)⋅5=527⋅5=27(2p)
b) Calculul numărului y și determinarea numărului N:
Prelucrăm termenii expresiei lui y:
Observăm că 48=16⋅3=43 și 45=9⋅5=35.
Produsul primilor doi factori devine o diferență de pătrate:
(43+35)(43−35)=(43)2−(35)2=48−45=3
Al doilea termen este −(3+2)=−3−2.
Raționalizăm sau simplificăm fracția 126:
126=236=33=3
Modulul numărului negativ:
∣−3∣=3⟹−∣−3∣=−3
Adunăm toți termenii pentru y:
y=3−(3+2)+3−3=3−3−2+3−3=−2(3p)
Calculăm numărul N=x+y:
N=27+(−2)=25=5
Deoarece 5∈N, numărul N este natural.
(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(4x+3)2−(3−4x)2+(2x−1)(x−5)−2(x+9)2+160
unde x este număr real. Arătați că E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(10)=85. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
Aducerea expresiei E(x) la forma simplificată:
Dezvoltăm fiecare termen al expresiei:
Primul binom la pătrat:
(4x+3)2=16x2+24x+9
Al doilea binom la pătrat:
(3−4x)2=9−24x+16x2
Diferența primelor două pătrate devine:
(4x+3)2−(3−4x)2=(16x2+24x+9)−(9−24x+16x2)=48x
Termenul cu pătratul sumei:
−2(x+9)2=−2(x2+18x+81)=−2x2−36x−162
Reducem termenii asemenea în E(x):
E(x)=48x+(2x2−11x+5)+(−2x2−36x−162)+160E(x)=(2x2−2x2)+(48x−11x−36x)+(5−162+160)E(x)=x+3
pentru orice număr real x.
(3p)
Calculul sumei E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(10):
Înlocuim expresia E(k)=k+3 pentru fiecare k∈{1,2,…,10}:
E(1)+E(2)+⋯+E(10)=(1+3)+(2+3)+⋯+(10+3)
Din egalitatea primelor două rapoarte avem:
AMAB=ACBC⟹AB⋅AC=AM⋅BC
Deoarece triunghiul ABC este isoscel cu AB=AC, înlocuim AB cu AC:
AC⋅AC=AM⋅BC⟺AC2=AM⋅BC(2p)
2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu AB=6 cm. Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 36 cm2. (5p)
b) Determinați măsura unghiului dreptelor A′B și D′O. (5p)
c) Se consideră punctul M, proiecția punctului D pe planul (AD′C). Demonstrați că punctele D, M și B′ sunt coliniare. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a) Aria patrulaterului ABCD:
Patrulaterul ABCD reprezintă baza cubului ABCDA′B′C′D′, fiind deci un pătrat cu lungimea laturii AB=6 cm.
(3p)
Aria pătratului ABCD este dată de formula:
AABCD=AB2=62=36 cm2(2p)
b) Măsura unghiului dreptelor A′B și D′O:
În cubul dat, muchiile A′D′ și BC sunt paralele și congruente (A′D′∥BC și A′D′=BC).
Rezultă că patrulaterul A′D′CB este paralelogram, ceea ce implică:
A′B∥D′C
Unghiul dintre două drepte necoplanare este egal cu unghiul format de paralelele duse la acestea printr-un punct convenabil; înlocuind A′B cu D′C, unghiul devine:
∢(A′B,D′O)=∢(D′C,D′O)=∠CD′O(2p)
Analizăm triunghiul D′AC:
AC este diagonala pătratului bazei ABCD: AC=AB2=62 cm.
D′A este diagonala pătratului feței ADD′A′: D′A=AB2=62 cm.
D′C este diagonala pătratului feței DCC′D′: D′C=AB2=62 cm.
Toate laturile triunghiului D′AC sunt egale (AC=D′A=D′C=62 cm), deci triunghiul D′AC este echilateral.
Punctul O este intersecția diagonalelor pătratului ABCD, prin urmare O este mijlocul segmentului AC.
În triunghiul echilateral D′AC, mediana D′O este și bisectoarea unghiului AD′C.
Într-un triunghi echilateral, fiecare unghi are măsura de 60∘, deci m(∠AD′C)=60∘.
Deducem:
m(∠CD′O)=2m(∠AD′C)=260∘=30∘
Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele A′B și D′O este de 30∘.
(3p)
c) Coliniaritatea punctelor D, M și B′:
Deoarece ABCDA′B′C′D′ este cub, muchiile care pornesc din vârful D sunt congruente:
DA=DD′=DC=6 cm
Punctul M este proiecția punctului D pe planul (AD′C), deci DM⊥(AD′C), cu M∈(AD′C).
Triunghiurile ΔDMA, ΔDMD′ și ΔDMC sunt triunghiuri dreptunghice în M, au cateta DM comună și ipotenuzele congruente (DA=DD′=DC).
Conform cazului de congruență I.C. (ipotenuză-catetă):
ΔDMA≡ΔDMD′≡ΔDMC⟹MA=MD′=MC
Punctul M este situat la distanțe egale de vârfurile triunghiului D′AC, deci M este centrul cercului circumscris triunghiului D′AC. Fiind triunghi echilateral, M este și centrul de greutate al triunghiului D′AC.
(2p)
Considerăm acum vârful opus B′. Distanțele de la B′ la vârfurile triunghiului D′AC sunt diagonale ale fețelor cubului:
B′A=B′D′=B′C=62 cm
Fie N proiecția punctului B′ pe planul (AD′C), deci B′N⊥(AD′C), cu N∈(AD′C).
Triunghiurile dreptunghice ΔB′NA, ΔB′ND′ și ΔB′NC au cateta B′N comună și ipotenuzele egale (B′A=B′D′=B′C).
Rezultă ΔB′NA≡ΔB′ND′≡ΔB′NC, de unde:
NA=ND′=NC
Prin urmare, N este tot centrul cercului circumscris triunghiului D′AC.
Cum centrul cercului circumscris unui triunghi este unic, obținem N=M.
Aceasta arată că segmentul B′M este perpendicular pe planul (AD′C):
B′M⊥(AD′C)
Întrucât DM⊥(AD′C) și B′M⊥(AD′C), ambele segmente sunt perpendiculare pe același plan în același punct M.
Din unicitatea perpendicularei ridicate dintr-un punct pe un plan rezultă că dreptele DM și B′M coincid, ceea ce demonstrează că punctele D, M și B′ sunt coliniare.
(3p)