BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 28

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 28

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (12−12:3):8(12 - 12 : 3) : 8 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: în paranteza rotundă se efectuează mai întâi împărțirea, apoi scăderea: 12:3=412 : 3 = 4
  • Efectuăm scăderea din paranteză: 12−4=812 - 4 = 8
  • Efectuăm împărțirea finală: 8:8=18 : 8 = 1

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.

(5p)


2. Un obiect costă 6060 de lei. După o scumpire cu 10%10\%, obiectul costă …\dots de lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii cu 10%10\% din prețul inițial: 10100⋅60=6 lei\frac{10}{100} \cdot 60 = 6\text{ lei}
  • Calculăm prețul final după scumpire: 60+6=66 lei60 + 6 = 66\text{ lei}
  • Metodă alternativă: Prețul după scumpire reprezintă 100%+10%=110%100\% + 10\% = 110\% din prețul inițial: 110%⋅60=110100⋅60=1,1⋅60=66 lei110\% \cdot 60 = \frac{110}{100} \cdot 60 = 1{,}1 \cdot 60 = 66\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6666.

(5p)


3. Cel mai mare număr din mulțimea {−4,−1,0,1,4}\{-4, -1, 0, 1, 4\} este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ordonăm elementele mulțimii în ordine crescătoare pe axa numerelor reale: −4<−1<0<1<4-4 < -1 < 0 < 1 < 4
  • Cel mai mare număr din mulțime este cel situat cel mai la dreapta pe axa numerelor, anume 44.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


4. În triunghiul ABCABC cu BC=8 cmBC = 8\text{ cm}, punctul MM este mijlocul laturii ABAB și punctul NN este mijlocul laturii ACAC. Lungimea segmentului MNMN este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul laturii ABAB și NN este mijlocul laturii ACAC, segmentul MNMN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului ABCABC, deci MNMN este linie mijlocie în triunghiul ABCABC.
  • Conform proprietății liniei mijlocii într-un triunghi, lungimea acesteia este egală cu jumătate din lungimea laturii paralele cu ea (BCBC): MN=BC2MN = \frac{BC}{2}
  • Înlocuim BC=8 cmBC = 8\text{ cm}: MN=82=4 cmMN = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC). Unghiul dreptelor AA′AA' și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ipoteza precizează că AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC).
  • Prin definiția perpendicularei pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe toate dreptele incluse în acel plan.
  • Deoarece dreapta BCBC este inclusă în planul bazei, BC⊂(ABC)BC \subset (ABC), rezultă: AA′⊥BCAA' \perp BC
  • Două drepte perpendiculare formează un unghi cu măsura de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată repartiția celor 13001300 de elevi ai unui liceu în funcție de gruparea limbilor străine studiate. Fiecare elev studiază două limbi străine.

Limbile străine studiateEngleză — FrancezăEngleză — GermanăEngleză — SpaniolăFranceză — GermanăFranceză — Spaniolă
Procent60%60\%15%15\%10%10\%5%5\%

Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor care studiază Franceză — Spaniolă este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma procentelor corespunzătoare tuturor elevilor din liceu este 100%100\%.
  • Aflăm procentul elevilor care studiază gruparea Franceză — Spaniolă: p%=100%−(60%+15%+10%+5%)=100%−90%=10%p\% = 100\% - (60\% + 15\% + 10\% + 5\%) = 100\% - 90\% = 10\%
  • Calculăm numărul de elevi ce corespunde procentului de 10%10\% din totalul de 13001300 de elevi: 10% din 1300=10100⋅1300=13010\% \text{ din } 1300 = \frac{10}{100} \cdot 1300 = 130

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 130130.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCDABCD cu AD=BCAD = BC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Notare și Realizare:

  • Se desenează un patrulater convex cu două laturi paralele de lungimi diferite (bazele ABAB și CDCD) și laturile neparalele congruente (AD=BCAD = BC). (4p)
  • Se notează corect vârfurile trapezului isoscel: A,B,C,DA, B, C, D, asigurând notația circulară corespunzătoare condiției AD=BCAD = BC. (1p)

2. Calculați media geometrică a numerelor aa și bb, unde aa este cel mai mare divizor comun al numerelor 2525 și 105105, iar: b=11⋅2+12⋅3+13⋅4+14⋅5b = \frac{1}{1 \cdot 2} + \frac{1}{2 \cdot 3} + \frac{1}{3 \cdot 4} + \frac{1}{4 \cdot 5} (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Determinarea numărului aa:

    • Descompunem numerele 2525 și 105105 în factori primi: 25=5225 = 5^2 105=3⋅5⋅7105 = 3 \cdot 5 \cdot 7
    • Cel mai mare divizor comun se obține luând factorii primi comuni la puterea cea mai mică: c.m.m.d.c.(25,105)=5\text{c.m.m.d.c.}(25, 105) = 5
    • Așadar, a=5a = 5. (2p)
  2. Calculul numărului bb prin descompunere telescopică:

    • Folosim identitatea algebrică 1k(k+1)=1k−1k+1\frac{1}{k(k+1)} = \frac{1}{k} - \frac{1}{k+1}: 11⋅2=1−12\frac{1}{1 \cdot 2} = 1 - \frac{1}{2} 12⋅3=12−13\frac{1}{2 \cdot 3} = \frac{1}{2} - \frac{1}{3} 13⋅4=13−14\frac{1}{3 \cdot 4} = \frac{1}{3} - \frac{1}{4} 14⋅5=14−15\frac{1}{4 \cdot 5} = \frac{1}{4} - \frac{1}{5}
    • Însumând aceste egalități, termenii intermediari se reduc: b=(1−12)+(12−13)+(13−14)+(14−15)b = \left(1 - \frac{1}{2}\right) + \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3}\right) + \left(\frac{1}{3} - \frac{1}{4}\right) + \left(\frac{1}{4} - \frac{1}{5}\right) b=1−15=45b = 1 - \frac{1}{5} = \frac{4}{5}
  3. Calculul mediei geometrice:

    • Formula mediei geometrice este mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}: mg=5⋅45=4=2m_g = \sqrt{5 \cdot \frac{4}{5}} = \sqrt{4} = 2 (3p)

3. Prețul unui obiect este de 400400 de lei. După o reducere cu 10%10\% din preț, urmează o nouă reducere cu 10%10\% din noul preț. Calculați cu ce procent s-a micșorat prețul inițial al obiectului după cele două reduceri. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Calculul prețului după prima reducere:

    • Valoarea primei reduceri cu 10%10\% este: 10100⋅400=40 lei\frac{10}{100} \cdot 400 = 40\text{ lei}
    • Prețul obiectului după prima reducere devine: p1=400−40=360 leip_1 = 400 - 40 = 360\text{ lei} (2p)
  2. Calculul prețului după a doua reducere:

    • A doua reducere este de 10%10\% aplicată noului preț de 360360 lei: 10100⋅360=36 lei\frac{10}{100} \cdot 360 = 36\text{ lei}
    • Prețul final după cele două reduceri succesive devine: p2=360−36=324 leip_2 = 360 - 36 = 324\text{ lei}
  3. Determinarea procentului de micșorare față de prețul inițial:

    • Micșorarea totală a prețului este: Δp=400−324=76 lei\Delta p = 400 - 324 = 76\text{ lei}
    • Fie p%p\% procentul căutat. Scriem ecuația: p100⋅400=76  ⟺  4p=76  ⟺  p=764=19\frac{p}{100} \cdot 400 = 76 \iff 4p = 76 \iff p = \frac{76}{4} = 19
    • Așadar, prețul inițial al obiectului s-a micșorat cu 19%19\%. (3p)

4. Se consideră numerele: x=(14425+16−49)⋅5x = \left(\sqrt{\frac{144}{25}} + \sqrt{16 - \sqrt{49}}\right) \cdot 5 și y=(48+35)(43−45)−(3+2)+612−∣−3∣y = (\sqrt{48} + 3\sqrt{5})(4\sqrt{3} - \sqrt{45}) - (\sqrt{3} + 2) + \frac{6}{\sqrt{12}} - |-3|

a) Arătați că x=27x = 27. (5p)

b) Arătați că numărul N=x+yN = \sqrt{x + y} este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Calculul numărului xx:

  • Extragem radicalul din fracție: 14425=14425=125\sqrt{\frac{144}{25}} = \frac{\sqrt{144}}{\sqrt{25}} = \frac{12}{5}
  • Calculăm termenul de sub radicalul compus: 16−49=16−7=9=3\sqrt{16 - \sqrt{49}} = \sqrt{16 - 7} = \sqrt{9} = 3 (3p)
  • Înlocuim aceste valori în expresia lui xx: x=(125+3)⋅5=(12+155)⋅5=275⋅5=27x = \left(\frac{12}{5} + 3\right) \cdot 5 = \left(\frac{12 + 15}{5}\right) \cdot 5 = \frac{27}{5} \cdot 5 = 27 (2p)

b) Calculul numărului yy și determinarea numărului NN:

  • Prelucrăm termenii expresiei lui yy:
    • Observăm că 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3} și 45=9⋅5=35\sqrt{45} = \sqrt{9 \cdot 5} = 3\sqrt{5}.
    • Produsul primilor doi factori devine o diferență de pătrate: (43+35)(43−35)=(43)2−(35)2=48−45=3(4\sqrt{3} + 3\sqrt{5})(4\sqrt{3} - 3\sqrt{5}) = (4\sqrt{3})^2 - (3\sqrt{5})^2 = 48 - 45 = 3
    • Al doilea termen este −(3+2)=−3−2-(\sqrt{3} + 2) = -\sqrt{3} - 2.
    • Raționalizăm sau simplificăm fracția 612\frac{6}{\sqrt{12}}: 612=623=33=3\frac{6}{\sqrt{12}} = \frac{6}{2\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}
    • Modulul numărului negativ: ∣−3∣=3  ⟹  −∣−3∣=−3|-3| = 3 \implies -|-3| = -3
  • Adunăm toți termenii pentru yy: y=3−(3+2)+3−3=3−3−2+3−3=−2y = 3 - (\sqrt{3} + 2) + \sqrt{3} - 3 = 3 - \sqrt{3} - 2 + \sqrt{3} - 3 = -2 (3p)
  • Calculăm numărul N=x+yN = \sqrt{x + y}: N=27+(−2)=25=5N = \sqrt{27 + (-2)} = \sqrt{25} = 5
  • Deoarece 5∈N5 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural. (2p)

5. Se consideră expresia: E(x)=(4x+3)2−(3−4x)2+(2x−1)(x−5)−2(x+9)2+160E(x) = (4x + 3)^2 - (3 - 4x)^2 + (2x - 1)(x - 5) - 2(x + 9)^2 + 160 unde xx este număr real. Arătați că E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(10)=85E(1) + E(2) + E(3) + \dots + E(10) = 85. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma simplificată:

    • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei:
      • Primul binom la pătrat: (4x+3)2=16x2+24x+9(4x + 3)^2 = 16x^2 + 24x + 9
      • Al doilea binom la pătrat: (3−4x)2=9−24x+16x2(3 - 4x)^2 = 9 - 24x + 16x^2
      • Diferența primelor două pătrate devine: (4x+3)2−(3−4x)2=(16x2+24x+9)−(9−24x+16x2)=48x(4x + 3)^2 - (3 - 4x)^2 = (16x^2 + 24x + 9) - (9 - 24x + 16x^2) = 48x
      • Produsul parantezelor: (2x−1)(x−5)=2x2−10x−x+5=2x2−11x+5(2x - 1)(x - 5) = 2x^2 - 10x - x + 5 = 2x^2 - 11x + 5
      • Termenul cu pătratul sumei: −2(x+9)2=−2(x2+18x+81)=−2x2−36x−162-2(x + 9)^2 = -2(x^2 + 18x + 81) = -2x^2 - 36x - 162
    • Reducem termenii asemenea în E(x)E(x): E(x)=48x+(2x2−11x+5)+(−2x2−36x−162)+160E(x) = 48x + (2x^2 - 11x + 5) + (-2x^2 - 36x - 162) + 160 E(x)=(2x2−2x2)+(48x−11x−36x)+(5−162+160)E(x) = (2x^2 - 2x^2) + (48x - 11x - 36x) + (5 - 162 + 160) E(x)=x+3E(x) = x + 3 pentru orice număr real xx. (3p)
  2. Calculul sumei E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(10)E(1) + E(2) + E(3) + \dots + E(10):

    • Înlocuim expresia E(k)=k+3E(k) = k + 3 pentru fiecare k∈{1,2,…,10}k \in \{1, 2, \dots, 10\}: E(1)+E(2)+⋯+E(10)=(1+3)+(2+3)+⋯+(10+3)E(1) + E(2) + \dots + E(10) = (1 + 3) + (2 + 3) + \dots + (10 + 3)
    • Regrupăm termenii: =(1+2+3+⋯+10)+3+3+⋯+3⏟10 termeni= (1 + 2 + 3 + \dots + 10) + \underbrace{3 + 3 + \dots + 3}_{10 \text{ termeni}}
    • Aplicăm formula lui Gauss pentru suma primelor 1010 numere naturale nenule: 1+2+⋯+10=10⋅112=551 + 2 + \dots + 10 = \frac{10 \cdot 11}{2} = 55
    • Suma cerută este: 55+10⋅3=55+30=8555 + 10 \cdot 3 = 55 + 30 = 85 (2p)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi isoscel ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și m(∠BAC)=120∘m(\angle BAC) = 120^\circ. Punctul MM este situat pe latura BCBC, astfel încât AM⊥ABAM \perp AB.

Figura 2

a) Arătați că măsura unghiului ABCABC este de 30∘30^\circ. (5p)

b) Calculați lungimea segmentului BMBM. (5p)

c) Demonstrați că AC2=AM⋅BCAC^2 = AM \cdot BC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Măsura unghiului ABCABC:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, deci unghiurile alăturate bazei BCBC sunt congruente: ∠ABC≡∠ACB  ⟹  m(∠ABC)=m(∠ACB)\angle ABC \equiv \angle ACB \implies m(\angle ABC) = m(\angle ACB)
  • Suma măsurilor unghiurilor oricărui triunghi este de 180∘180^\circ: m(∠ABC)+m(∠ACB)+m(∠BAC)=180∘m(\angle ABC) + m(\angle ACB) + m(\angle BAC) = 180^\circ (3p)
  • Înlocuim m(∠BAC)=120∘m(\angle BAC) = 120^\circ: 2⋅m(∠ABC)=180∘−120∘=60∘  ⟹  m(∠ABC)=60∘2=30∘2 \cdot m(\angle ABC) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ \implies m(\angle ABC) = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ (2p)

b) Lungimea segmentului BMBM:

  • Din ipoteză avem AM⊥ABAM \perp AB, ceea ce înseamnă că triunghiul ABMABM este dreptunghic în AA, cu ipotenuza BMBM.
  • Deoarece m(∠ABM)=m(∠ABC)=30∘m(\angle ABM) = m(\angle ABC) = 30^\circ, aplicăm funcția trigonometrică cosinus în triunghiul dreptunghic ABMABM: cos⁡(∠ABM)=cateta ala˘turata˘ipotenuza˘=ABBM\cos(\angle ABM) = \frac{\text{cateta alăturată}}{\text{ipotenuză}} = \frac{AB}{BM} (2p)
  • Înlocuim valorile cunoscute (cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2} și AB=12 cmAB = 12\text{ cm}): 32=12BM  ⟹  BM=12⋅23=243\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{12}{BM} \implies BM = \frac{12 \cdot 2}{\sqrt{3}} = \frac{24}{\sqrt{3}}
  • Raționalizăm numitorul: BM=2433=83 cmBM = \frac{24\sqrt{3}}{3} = 8\sqrt{3}\text{ cm} (3p)

c) Demonstrația relației AC2=AM⋅BCAC^2 = AM \cdot BC:

  • Determinăm măsura unghiului MACMAC: m(∠MAC)=m(∠BAC)−m(∠BAM)=120∘−90∘=30∘m(\angle MAC) = m(\angle BAC) - m(\angle BAM) = 120^\circ - 90^\circ = 30^\circ
  • În triunghiul ABCABC, avem m(∠ACB)=30∘m(\angle ACB) = 30^\circ (conform subpunctului a).
  • Deoarece în triunghiul MACMAC unghiurile alăturate laturii ACAC au măsurile m(∠MAC)=30∘m(\angle MAC) = 30^\circ și m(∠MCA)=30∘m(\angle MCA) = 30^\circ, rezultă că: m(∠AMC)=180∘−(30∘+30∘)=120∘m(\angle AMC) = 180^\circ - (30^\circ + 30^\circ) = 120^\circ
  • Comparăm triunghiurile ABCABC și MACMAC:
    • ∠ACB≡∠MCA\angle ACB \equiv \angle MCA (unghi comun cu măsura de 30∘30^\circ)
    • ∠BAC≡∠AMC\angle BAC \equiv \angle AMC (ambele unghiuri au măsura de 120∘120^\circ)
    • ∠ABC≡∠MAC\angle ABC \equiv \angle MAC (ambele unghiuri au măsura de 30∘30^\circ)
  • Conform cazului de asemănare U.U. (Unghi-Unghi): ΔABC∼ΔMAC\Delta ABC \sim \Delta MAC (3p)
  • Scriem proporționalitatea laturilor omoloage: ABMA=BCAC=ACMC\frac{AB}{MA} = \frac{BC}{AC} = \frac{AC}{MC}
  • Din egalitatea primelor două rapoarte avem: ABAM=BCAC  ⟹  AB⋅AC=AM⋅BC\frac{AB}{AM} = \frac{BC}{AC} \implies AB \cdot AC = AM \cdot BC
  • Deoarece triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, înlocuim ABAB cu ACAC: AC⋅AC=AM⋅BC  ⟺  AC2=AM⋅BCAC \cdot AC = AM \cdot BC \iff AC^2 = AM \cdot BC (2p)

2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dreptelor A′BA'B și D′OD'O. (5p)

c) Se consideră punctul MM, proiecția punctului DD pe planul (AD′C)(AD'C). Demonstrați că punctele DD, MM și B′B' sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Aria patrulaterului ABCDABCD:

  • Patrulaterul ABCDABCD reprezintă baza cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fiind deci un pătrat cu lungimea laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. (3p)
  • Aria pătratului ABCDABCD este dată de formula: AABCD=AB2=62=36 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 6^2 = 36\text{ cm}^2 (2p)

b) Măsura unghiului dreptelor A′BA'B și D′OD'O:

  • În cubul dat, muchiile A′D′A'D' și BCBC sunt paralele și congruente (A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BCA'D' = BC).
  • Rezultă că patrulaterul A′D′CBA'D'CB este paralelogram, ceea ce implică: A′B∥D′CA'B \parallel D'C
  • Unghiul dintre două drepte necoplanare este egal cu unghiul format de paralelele duse la acestea printr-un punct convenabil; înlocuind A′BA'B cu D′CD'C, unghiul devine: ∢(A′B,D′O)=∢(D′C,D′O)=∠CD′O\sphericalangle(A'B, D'O) = \sphericalangle(D'C, D'O) = \angle CD'O (2p)
  • Analizăm triunghiul D′ACD'AC:
    • ACAC este diagonala pătratului bazei ABCDABCD: AC=AB2=62 cmAC = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}.
    • D′AD'A este diagonala pătratului feței ADD′A′ADD'A': D′A=AB2=62 cmD'A = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}.
    • D′CD'C este diagonala pătratului feței DCC′D′DCC'D': D′C=AB2=62 cmD'C = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Toate laturile triunghiului D′ACD'AC sunt egale (AC=D′A=D′C=62 cmAC = D'A = D'C = 6\sqrt{2}\text{ cm}), deci triunghiul D′ACD'AC este echilateral.
  • Punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului ABCDABCD, prin urmare OO este mijlocul segmentului ACAC.
  • În triunghiul echilateral D′ACD'AC, mediana D′OD'O este și bisectoarea unghiului AD′CAD'C.
  • Într-un triunghi echilateral, fiecare unghi are măsura de 60∘60^\circ, deci m(∠AD′C)=60∘m(\angle AD'C) = 60^\circ.
  • Deducem: m(∠CD′O)=m(∠AD′C)2=60∘2=30∘m(\angle CD'O) = \frac{m(\angle AD'C)}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele A′BA'B și D′OD'O este de 30∘30^\circ. (3p)

c) Coliniaritatea punctelor DD, MM și B′B':

  • Deoarece ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este cub, muchiile care pornesc din vârful DD sunt congruente: DA=DD′=DC=6 cmDA = DD' = DC = 6\text{ cm}
  • Punctul MM este proiecția punctului DD pe planul (AD′C)(AD'C), deci DM⊥(AD′C)DM \perp (AD'C), cu M∈(AD′C)M \in (AD'C).
  • Triunghiurile ΔDMA\Delta DMA, ΔDMD′\Delta DMD' și ΔDMC\Delta DMC sunt triunghiuri dreptunghice în MM, au cateta DMDM comună și ipotenuzele congruente (DA=DD′=DCDA = DD' = DC).
  • Conform cazului de congruență I.C. (ipotenuză-catetă): ΔDMA≡ΔDMD′≡ΔDMC  ⟹  MA=MD′=MC\Delta DMA \equiv \Delta DMD' \equiv \Delta DMC \implies MA = MD' = MC
  • Punctul MM este situat la distanțe egale de vârfurile triunghiului D′ACD'AC, deci MM este centrul cercului circumscris triunghiului D′ACD'AC. Fiind triunghi echilateral, MM este și centrul de greutate al triunghiului D′ACD'AC. (2p)
  • Considerăm acum vârful opus B′B'. Distanțele de la B′B' la vârfurile triunghiului D′ACD'AC sunt diagonale ale fețelor cubului: B′A=B′D′=B′C=62 cmB'A = B'D' = B'C = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Fie NN proiecția punctului B′B' pe planul (AD′C)(AD'C), deci B′N⊥(AD′C)B'N \perp (AD'C), cu N∈(AD′C)N \in (AD'C).
  • Triunghiurile dreptunghice ΔB′NA\Delta B'NA, ΔB′ND′\Delta B'ND' și ΔB′NC\Delta B'NC au cateta B′NB'N comună și ipotenuzele egale (B′A=B′D′=B′CB'A = B'D' = B'C).
  • Rezultă ΔB′NA≡ΔB′ND′≡ΔB′NC\Delta B'NA \equiv \Delta B'ND' \equiv \Delta B'NC, de unde: NA=ND′=NCNA = ND' = NC
  • Prin urmare, NN este tot centrul cercului circumscris triunghiului D′ACD'AC.
  • Cum centrul cercului circumscris unui triunghi este unic, obținem N=MN = M.
  • Aceasta arată că segmentul B′MB'M este perpendicular pe planul (AD′C)(AD'C): B′M⊥(AD′C)B'M \perp (AD'C)
  • Întrucât DM⊥(AD′C)DM \perp (AD'C) și B′M⊥(AD′C)B'M \perp (AD'C), ambele segmente sunt perpendiculare pe același plan în același punct MM.
  • Din unicitatea perpendicularei ridicate dintr-un punct pe un plan rezultă că dreptele DMDM și B′MB'M coincid, ceea ce demonstrează că punctele DD, MM și B′B' sunt coliniare. (3p)