BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 27

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 27

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 10+6⋅(40−20⋅2)10 + 6 \cdot (40 - 20 \cdot 2) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. În paranteză, efectuăm mai întâi înmulțirea: 20⋅2=4020 \cdot 2 = 40

    2. Efectuăm scăderea din paranteză: 40−40=040 - 40 = 0

    3. Efectuăm înmulțirea din afara parantezei: 6⋅0=06 \cdot 0 = 0

    4. Efectuăm adunarea finală: 10+0=1010 + 0 = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


2. Numărul care reprezintă o treime din 3030 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O treime dintr-un număr înseamnă înmulțirea fracției 13\frac{1}{3} cu numărul respectiv: 13⋅30=303=10\frac{1}{3} \cdot 30 = \frac{30}{3} = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


3. Cel mai mare număr prim din mulțimea M={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}M = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr prim este un număr natural mai mare strict decât 11 care are exact doi divizori: 11 și el însuși.

  • Numerele 00 și 11 nu sunt prime.

  • Identificăm numerele prime din mulțimea MM: {2,3,5,7}\{2, 3, 5, 7\}

  • Dintre acestea, cel mai mare număr prim este 77.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are perimetrul de 20 cm20\text{ cm}. Lungimea laturii acestui pătrat este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Perimetrul unui pătrat cu latura ll este dat de formula: P=4⋅l\mathcal{P} = 4 \cdot l

  • Înlocuim valoarea perimetrului dat (P=20 cm\mathcal{P} = 20\text{ cm}): 4⋅l=20  ⟺  l=204=5 cm4 \cdot l = 20 \iff l = \frac{20}{4} = 5\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor BDBD și A′C′A'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1 — Cubul ABCDA'B'C'D'

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina măsura unghiului dintre dreptele necoplanare BDBD și A′C′A'C', înlocuim una dintre drepte cu o paralelă care se intersectează cu cealaltă.

  • În pătratul bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D', diagonala A′C′A'C' este paralelă cu diagonala corespunzătoare a bazei inferioare, ACAC: A′C′∥ACA'C' \parallel AC

  • Rezultă că unghiul dintre dreptele BDBD și A′C′A'C' este egal cu unghiul dintre dreptele BDBD și ACAC: m(∠(BD,A′C′))=m(∠(BD,AC))m(\angle(BD, A'C')) = m(\angle(BD, AC))

  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD sunt perpendiculare: AC⊥BD  ⟹  m(∠(BD,AC))=90∘AC \perp BD \implies m(\angle(BD, AC)) = 90^\circ

  • Prin urmare, măsura unghiului căutat este de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate temperaturile medii înregistrate la o stație meteo, pentru fiecare dintre lunile unui an.

Diagrama temperaturilor medii lunare

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre temperatura înregistrată în luna decembrie și temperatura înregistrată în luna ianuarie este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă valorile temperaturilor corespunzătoare celor două luni vizate:

    • În luna decembrie, temperatura medie înregistrată a fost de 5∘C5^\circ\text{C}.
    • În luna ianuarie, temperatura medie înregistrată a fost de −5∘C-5^\circ\text{C}.
  • Calculăm diferența dintre temperatura din decembrie și temperatura din ianuarie: 5∘C−(−5∘C)=5+5=10∘C5^\circ\text{C} - (-5^\circ\text{C}) = 5 + 5 = 10^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, un dreptunghi ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  • Trasarea figurii geometrice: Cu ajutorul riglei și echerului, se desenează un paralelogram cu un unghi drept (laturile opuse paralele și congruente două câte două, toate cele patru unghiuri având măsura de 90∘90^\circ). (4p)
  • Notarea vârfurilor: Se notează consecutiv cele patru vârfuri cu litere mari de tipar (A,B,C,DA, B, C, D), în sensul acelor de ceasornic sau trigonometric. (1p)

2. Se consideră numerele reale: x=(1−12)(1−13)(1−14)(1−15)x = \left(1 - \frac{1}{2}\right)\left(1 - \frac{1}{3}\right)\left(1 - \frac{1}{4}\right)\left(1 - \frac{1}{5}\right) și y=(1−25−14):(34−59)y = \left(1 - \frac{2}{5} - \frac{1}{4}\right) : \left(\frac{3}{4} - \frac{5}{9}\right)

Arătați că media aritmetică a numerelor xx și yy este egală cu 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul xx, efectuând scăderile din fiecare paranteză: 1−12=121 - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

    1−13=231 - \frac{1}{3} = \frac{2}{3}

    1−14=341 - \frac{1}{4} = \frac{3}{4}

    1−15=451 - \frac{1}{5} = \frac{4}{5}

  • Înlocuim și simplificăm succesiv termenii produsului telescopic: x=12⋅23⋅34⋅45=15x = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{4} \cdot \frac{4}{5} = \frac{1}{5}

(2p)

  • Calculăm numărul yy:

    1. În prima paranteză, aducem fracțiile la numitorul comun 2020: 1−25−14=2020−820−520=20−8−520=7201 - \frac{2}{5} - \frac{1}{4} = \frac{20}{20} - \frac{8}{20} - \frac{5}{20} = \frac{20 - 8 - 5}{20} = \frac{7}{20}

    2. În a doua paranteză, aducem fracțiile la numitorul comun 3636: 34−59=2736−2036=27−2036=736\frac{3}{4} - \frac{5}{9} = \frac{27}{36} - \frac{20}{36} = \frac{27 - 20}{36} = \frac{7}{36}

    3. Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții: y=720:736=720⋅367=3620=95y = \frac{7}{20} : \frac{7}{36} = \frac{7}{20} \cdot \frac{36}{7} = \frac{36}{20} = \frac{9}{5}

  • Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy: ma=x+y2=15+952=1052=22=1m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{\frac{1}{5} + \frac{9}{5}}{2} = \frac{\frac{10}{5}}{2} = \frac{2}{2} = 1

(3p)


3. Prețul unui obiect a crescut cu 10%10\% și apoi noul preț s-a redus cu 10%10\%. Prețul final este egal cu 198198 de lei. Determinaţi prețul inițial al obiectului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului (x>0x > 0).

  • Etapa 1 — Scumpirea cu 10%10\%: Noul preț după creștere este: p1=x+10%⋅x=x+10100x=x+0,1x=1,1x=1110xp_1 = x + 10\% \cdot x = x + \frac{10}{100}x = x + 0{,}1x = 1{,}1x = \frac{11}{10}x

  • Etapa 2 — Reducerea cu 10%10\% din noul preț: Prețul final este: p2=p1−10%⋅p1=p1−10100p1=0,9⋅p1p_2 = p_1 - 10\% \cdot p_1 = p_1 - \frac{10}{100}p_1 = 0{,}9 \cdot p_1

    p2=0,9⋅(1,1x)=0,99x=99100xp_2 = 0{,}9 \cdot (1{,}1x) = 0{,}99x = \frac{99}{100}x

  • Scriem ecuația corespunzătoare prețului final de 198198 de lei: (x+10100x)−10100(x+10100x)=198  ⟺  99100x=198\left(x + \frac{10}{100}x\right) - \frac{10}{100}\left(x + \frac{10}{100}x\right) = 198 \iff \frac{99}{100}x = 198

(3p)

  • Rezolvăm ecuația pentru a afla prețul inițial xx: x=198⋅10099=2⋅100=200 leix = 198 \cdot \frac{100}{99} = 2 \cdot 100 = 200\text{ lei}

Prețul inițial al obiectului a fost de 200200 de lei.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(299+299):3214a = \left(2^{99} + 2^{99}\right) : 32^{14} b=22−(1−2)2+505b = \sqrt{2^2} - \sqrt{(1 - \sqrt{2})^2} + \frac{\sqrt{50}}{5}

a) Arătați că a=230a = 2^{30}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dăm factor comun termenul 2992^{99} din paranteză: 299+299=299⋅(1+1)=299⋅21=299+1=21002^{99} + 2^{99} = 2^{99} \cdot (1 + 1) = 2^{99} \cdot 2^1 = 2^{99 + 1} = 2^{100}

  • Scriem numărul 321432^{14} ca putere a bazei 22, observând că 32=2532 = 2^5: 3214=(25)14=25⋅14=27032^{14} = (2^5)^{14} = 2^{5 \cdot 14} = 2^{70}

(3p)

  • Efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază prin scăderea exponenților: a=2100:270=2100−70=230a = 2^{100} : 2^{70} = 2^{100 - 70} = 2^{30}

(2p)


b) Arătați că a<b20a < b^{20}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm fiecare termen al numărului bb:

    1. Primul termen: 22=2\sqrt{2^2} = 2

    2. Al doilea termen: conform definiției radicalului, x2=∣x∣\sqrt{x^2} = |x|. Deoarece 1<21 < \sqrt{2}, avem 1−2<01 - \sqrt{2} < 0, deci: (1−2)2=∣1−2∣=−(1−2)=2−1\sqrt{(1 - \sqrt{2})^2} = |1 - \sqrt{2}| = -(1 - \sqrt{2}) = \sqrt{2} - 1

    3. Al treilea termen: scoatem factorii de sub radical (50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}): 505=525=2\frac{\sqrt{50}}{5} = \frac{5\sqrt{2}}{5} = \sqrt{2}

  • Înlocuim termenii în expresia lui bb: b=2−(2−1)+2=2−2+1+2=3b = 2 - (\sqrt{2} - 1) + \sqrt{2} = 2 - \sqrt{2} + 1 + \sqrt{2} = 3

(3p)

  • Comparăm numărul a=230a = 2^{30} cu numărul b20=320b^{20} = 3^{20}: a<b20  ⟺  230<320a < b^{20} \iff 2^{30} < 3^{20}

  • Scriem ambele puteri cu exponentul comun 1010: 230=(23)10=8102^{30} = (2^3)^{10} = 8^{10}

    320=(32)10=9103^{20} = (3^2)^{10} = 9^{10}

  • Deoarece bazele sunt pozitive și 8<98 < 9, rezultă în mod evident că: 810<910  ⟺  230<320  ⟺  a<b208^{10} < 9^{10} \iff 2^{30} < 3^{20} \iff a < b^{20} relație adevărată.

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(3x+4)2−2(3x+4)(3x−4)+(3x−4)2E(x) = (3x + 4)^2 - 2(3x + 4)(3x - 4) + (3x - 4)^2 unde xx este număr real. Determinați numărul natural nn pentru care E(n)=n3E(n) = n^3. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Restrângerea ca pătrat de binom): Observăm că expresia respectă identitatea fundamentală: a2−2ab+b2=(a−b)2a^2 - 2ab + b^2 = (a - b)^2 unde a=3x+4a = 3x + 4 și b=3x−4b = 3x - 4.

  • Înlocuim termenii: E(x)=[(3x+4)−(3x−4)]2E(x) = \left[(3x + 4) - (3x - 4)\right]^2

    E(x)=(3x+4−3x+4)2=82=64E(x) = (3x + 4 - 3x + 4)^2 = 8^2 = 64 pentru orice număr real xx.

  • Metoda 2 (Dezvoltare directă): (3x+4)2=9x2+24x+16(3x + 4)^2 = 9x^2 + 24x + 16

    −2(3x+4)(3x−4)=−2(9x2−16)=−18x2+32-2(3x + 4)(3x - 4) = -2(9x^2 - 16) = -18x^2 + 32

    (3x−4)2=9x2−24x+16(3x - 4)^2 = 9x^2 - 24x + 16

    E(x)=(9−18+9)x2+(24−24)x+(16+32+16)=0x2+0x+64=64E(x) = (9 - 18 + 9)x^2 + (24 - 24)x + (16 + 32 + 16) = 0x^2 + 0x + 64 = 64

(3p)

  • Ecuația din enunț devine: E(n)=n3  ⟺  64=n3  ⟺  n3=43E(n) = n^3 \iff 64 = n^3 \iff n^3 = 4^3

  • Deoarece nn este număr natural, obținem soluția unică: n=4n = 4

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctele distincte DD și EE sunt situate în exteriorul triunghiului ABCABC astfel încât triunghiurile ABDABD și ACEACE sunt echilaterale. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.

Figura 2 — Triunghiul echilateral ABC și triunghiurile exterioare ABD și ACE

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCEABCE este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este echilateral cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, prin urmare toate laturile sale sunt egale: AC=BC=AB=6 cmAC = BC = AB = 6\text{ cm}

(2p)

  • Triunghiul △ACE\triangle ACE este echilateral și are latura comună AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, deci: CE=EA=AC=6 cmCE = EA = AC = 6\text{ cm}

  • Perimetrul patrulaterului ABCEABCE este suma lungimilor laturilor sale: PABCE=AB+BC+CE+EA=6+6+6+6=4⋅6=24 cm\mathcal{P}_{ABCE} = AB + BC + CE + EA = 6 + 6 + 6 + 6 = 4 \cdot 6 = 24\text{ cm}

(3p)


b) Determinați distanța de la punctul EE la dreapta BDBD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AB=BC=CE=EA=6 cmAB = BC = CE = EA = 6\text{ cm}, patrulaterul ABCEABCE este romb.

  • Într-un romb, diagonala este și bisectoarea unghiului din care pleacă, prin urmare semidreapta (BE(BE este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC: m(∠ABE)=12⋅m(∠ABC)=12⋅60∘=30∘m(\angle ABE) = \frac{1}{2} \cdot m(\angle ABC) = \frac{1}{2} \cdot 60^\circ = 30^\circ

  • Triunghiul △ABD\triangle ABD este echilateral, deci m(∠ABD)=60∘m(\angle ABD) = 60^\circ.

  • Calculăm măsura unghiului ∠DBE\angle DBE: m(∠DBE)=m(∠ABD)+m(∠ABE)=60∘+30∘=90∘m(\angle DBE) = m(\angle ABD) + m(\angle ABE) = 60^\circ + 30^\circ = 90^\circ

  • Deoarece m(∠DBE)=90∘m(\angle DBE) = 90^\circ, rezultă că EB⊥BDEB \perp BD, prin urmare distanța de la punctul EE la dreapta BDBD este lungimea segmentului EBEB: d(E,BD)=EBd(E, BD) = EB

(3p)

  • Verificăm coliniaritatea punctelor DD, AA și EE: m(∠DAE)=m(∠DAB)+m(∠BAC)+m(∠CAE)=60∘+60∘+60∘=180∘m(\angle DAE) = m(\angle DAB) + m(\angle BAC) + m(\angle CAE) = 60^\circ + 60^\circ + 60^\circ = 180^\circ de unde deducem că punctele DD, AA și EE sunt coliniare, iar lungimea segmentului DEDE este: DE=DA+AE=6+6=12 cmDE = DA + AE = 6 + 6 = 12\text{ cm}

  • Triunghiul △BED\triangle BED este dreptunghic în BB (m(∠DBE)=90∘m(\angle DBE) = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora: EB=DE2−BD2=122−62=144−36=108=63 cmEB = \sqrt{DE^2 - BD^2} = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{144 - 36} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Prin urmare, distanța de la punctul EE la dreapta BDBD este egală cu 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}.

(2p)


c) Calculați aria triunghiului CMQCMQ, unde QQ este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și EMEM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În rombul ABCEABCE, laturile opuse sunt paralele: BC∥AEBC \parallel AE.

  • Deoarece M∈BCM \in BC și Q∈AC∩EMQ \in AC \cap EM, aplicând teorema unghiurilor alterne interne în triunghiurile △MQC\triangle MQC și △EQA\triangle EQA, deducem: △MQC∼△EQA  ⟹  CQQA=CMAE\triangle MQC \sim \triangle EQA \implies \frac{CQ}{QA} = \frac{CM}{AE}

  • Punctul MM este mijlocul segmentului BC=6 cmBC = 6\text{ cm}, deci CM=3 cmCM = 3\text{ cm}. Latura AE=6 cmAE = 6\text{ cm}. CQQA=36=12  ⟹  QA=2CQ\frac{CQ}{QA} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2} \implies QA = 2CQ

  • Cum AC=CQ+QA=3CQ=6 cmAC = CQ + QA = 3CQ = 6\text{ cm}, deducem că: CQ=2 cmșiQA=4 cmCQ = 2\text{ cm} \quad \text{și} \quad QA = 4\text{ cm}

(2p)

  • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, mediana AMAM este și înălțime (AM⊥BCAM \perp BC): AM=AB32=632=33 cmAM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

  • Fie QN⊥BCQN \perp BC, cu N∈BCN \in BC. Dreptele QNQN și AMAM fiind ambele perpendiculare pe BCBC, rezultă că sunt paralele (QN∥AMQN \parallel AM).

  • În triunghiul △CAM\triangle CAM, aplicăm teorema fundamentală a asemănării cu secanta paralelă QNQN: △CQN∼△CAM  ⟹  QNAM=CQCA=26=13\triangle CQN \sim \triangle CAM \implies \frac{QN}{AM} = \frac{CQ}{CA} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}

  • Calculăm lungimea înălțimii QNQN: QN=13⋅AM=13⋅33=3 cmQN = \frac{1}{3} \cdot AM = \frac{1}{3} \cdot 3\sqrt{3} = \sqrt{3}\text{ cm}

  • Calculăm aria triunghiului △CMQ\triangle CMQ: A△CMQ=CM⋅QN2=3⋅32=332 cm2\mathcal{A}_{\triangle CMQ} = \frac{CM \cdot QN}{2} = \frac{3 \cdot \sqrt{3}}{2} = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o prismă patrulateră ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC), AA′=123 cmAA' = 12\sqrt{3}\text{ cm} și ABCDABCD pătrat cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar punctul MM este intersecția dreptelor BC′BC' și B′CB'C.

Figura 3 — Prisma patrulateră ABCDA'B'C'D'

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este pătrat cu lungimea laturii AB=12 cmAB = 12\text{ cm}.
  • Formula ariei pătratului este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

(3p)

  • Înlocuim lungimea laturii: AABCD=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(2p)


b) Demonstrați că unghiul dreptelor A′BA'B și OMOM are măsura de 60∘60^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În pătratul ABCDABCD, diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC.

  • Fața laterală BCC′B′BCC'B' este dreptunghi, deci diagonalele BC′BC' și B′CB'C se înjumătățesc, de unde deducem că MM este mijlocul segmentului B′CB'C.

  • În triunghiul △ACB′\triangle ACB', segmentul OMOM unește mijloacele laturilor ACAC și B′CB'C, deci OMOM este linie mijlocie: OM∥AB′OM \parallel AB'

  • Măsura unghiului dintre dreptele A′BA'B și OMOM este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente A′BA'B și AB′AB': m(∠(A′B,OM))=m(∠(A′B,AB′))m(\angle(A'B, OM)) = m(\angle(A'B, AB'))

(3p)

  • Fețele laterale ale prismei drepte sunt dreptunghiuri, deci ABB′A′ABB'A' este dreptunghi cu dimensiunile AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BB′=AA′=123 cmBB' = AA' = 12\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Calculăm lungimea diagonalei AB′AB' cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABB′\triangle ABB' (m(∠ABB′)=90∘m(\angle ABB') = 90^\circ): AB′=AB2+BB′2=122+(123)2=144+432=576=24 cmAB' = \sqrt{AB^2 + BB'^2} = \sqrt{12^2 + (12\sqrt{3})^2} = \sqrt{144 + 432} = \sqrt{576} = 24\text{ cm}

    Într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente, deci și A′B=24 cmA'B = 24\text{ cm}.

  • Fie PP punctul de intersecție a diagonalelor A′BA'B și AB′AB'. Diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc: PA=PB=AB′2=242=12 cmPA = PB = \frac{AB'}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

  • În triunghiul △PAB\triangle PAB, avem PA=PB=AB=12 cmPA = PB = AB = 12\text{ cm}, prin urmare triunghiul △PAB\triangle PAB este echilateral.

  • Rezultă măsura unghiului dintre diagonale: m(∠APB)=60∘  ⟹  m(∠(A′B,AB′))=60∘m(\angle APB) = 60^\circ \implies m(\angle(A'B, AB')) = 60^\circ

  • În concluzie: m(∠(A′B,OM))=60∘m(\angle(A'B, OM)) = 60^\circ

(2p)


c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta OMOM și planul (BCC′)(BCC'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie NN mijlocul laturii BCBC.

  • În pătratul bazei ABCDABCD, segmentul ONON unește centrul pătratului cu mijlocul laturii BCBC, deci ON⊥BCON \perp BC (apotema pătratului) și: ON=AB2=122=6 cmON = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

  • Muchia laterală BB′BB' este perpendiculară pe planul bazei, BB′⊥(ABC)BB' \perp (ABC). Deoarece ON⊂(ABC)ON \subset (ABC), rezultă că BB′⊥ON  ⟺  ON⊥BB′BB' \perp ON \iff ON \perp BB'.

  • Dreapta ONON fiind perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BCC′)(BCC') (ON⊥BCON \perp BC și ON⊥BB′ON \perp BB', cu BC∩BB′={B}BC \cap BB' = \{B\}), deducem că: ON⊥(BCC′)ON \perp (BCC')

  • Deoarece ON⊥(BCC′)ON \perp (BCC') cu N∈(BCC′)N \in (BCC'), proiecția ortogonală a punctului OO pe planul (BCC′)(BCC') este punctul NN: pr(BCC′)O=N\text{pr}_{(BCC')} O = N

  • Punctul MM aparține feței laterale (M∈B′C⊂(BCC′)M \in B'C \subset (BCC')), deci proiecția lui MM pe planul (BCC′)(BCC') este punctul MM însuși: pr(BCC′)M=M\text{pr}_{(BCC')} M = M

  • Rezultă că proiecția dreptei OMOM pe planul (BCC′)(BCC') este dreapta NMNM: ∠(OM,(BCC′))=∠(OM,NM)=∠OMN\angle(OM, (BCC')) = \angle(OM, NM) = \angle OMN

(3p)

  • Deoarece ON⊥(BCC′)ON \perp (BCC') și NM⊂(BCC′)NM \subset (BCC'), deducem că ON⊥NMON \perp NM, deci triunghiul △ONM\triangle ONM este dreptunghic în NN (m(∠ONM)=90∘m(\angle ONM) = 90^\circ).

  • Deoarece OMOM este linie mijlocie în triunghiul △ACB′\triangle ACB', lungimea sa este jumătate din AB′AB': OM=AB′2=242=12 cmOM = \frac{AB'}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

  • În triunghiul △ONM\triangle ONM dreptunghic în NN, exprimăm sinusul unghiului ∠OMN\angle OMN: sin⁡(∠OMN)=ONOM=612=12\sin(\angle OMN) = \frac{ON}{OM} = \frac{6}{12} = \frac{1}{2}

  • Măsura unghiului ascuțit este: m(∠OMN)=30∘m(\angle OMN) = 30^\circ

Prin urmare, măsura unghiului dintre dreapta OMOM și planul (BCC′)(BCC') este egală cu 30∘30^\circ.

(2p)