BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 26

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 26

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (20−20:2)⋅2−4⋅5(20 - 20 : 2) \cdot 2 - 4 \cdot 5 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. În paranteză, efectuăm mai întâi împărțirea (operație de ordinul al II-lea): 20:2=1020 : 2 = 10

    2. Efectuăm scăderea din paranteză: 20−10=1020 - 10 = 10

    3. Efectuăm înmulțirile: 10⋅2=2010 \cdot 2 = 20

      4⋅5=204 \cdot 5 = 20

    4. Efectuăm scăderea finală: 20−20=020 - 20 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Dacă 50%50\% dintr-un număr este 2020, atunci numărul este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx numărul căutat. Relația din ipoteză se scrie sub formă de fracție: 50%⋅x=20  ⟺  50100⋅x=20  ⟺  12⋅x=2050\% \cdot x = 20 \iff \frac{50}{100} \cdot x = 20 \iff \frac{1}{2} \cdot x = 20

  • Aflăm valoarea lui xx: x=20⋅2=40x = 20 \cdot 2 = 40

  • Alternativ: Deoarece 50%50\% reprezintă exact jumătatea numărului, întregul este dublul jumătății sale: 20⋅2=4020 \cdot 2 = 40.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


3. Cel mai mare număr divizibil cu 55 din mulțimea A={10,11,12,13,14,15,16,17,18,19}A = \{10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Criteriul de divizibilitate cu 55: un număr natural este divizibil cu 55 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00 sau 55.

  • Identificăm elementele din mulțimea AA divizibile cu 55: 10 și 1510 \text{ și } 15

  • Comparăm aceste numere: 15>1015 > 10

Prin urmare, cel mai mare număr divizibil cu 55 din mulțimea AA este 1515.

(5p)


4. Paralelogramul ABCDABCD are perimetrul egal cu 16 cm16\text{ cm}. Știind că AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, lungimea laturii ADAD este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente două câte două (AB=CDAB = CD și AD=BCAD = BC), deci perimetrul este: PABCD=2(AB+AD)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD)

  • Înlocuim perimetrul dat (PABCD=16 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 16\text{ cm}) și lungimea laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}: 2(6+AD)=16  ⟺  6+AD=8  ⟺  AD=8−6=2 cm2(6 + AD) = 16 \iff 6 + AD = 8 \iff AD = 8 - 6 = 2\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor A′DA'D și ABAB are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1 — Cubul ABCDA'B'C'D'

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre ele cu o paralelă care să intersecteze cealaltă dreaptă.

  • În pătratul bazei ABCDABCD, avem AB∥CDAB \parallel CD.

  • Rezultă că unghiul dintre dreptele A′DA'D și ABAB este egal cu unghiul dintre dreptele A′DA'D și CDCD: m(∠(A′D,AB))=m(∠(A′D,CD))m(\angle(A'D, AB)) = m(\angle(A'D, CD))

  • Muchia CDCD este perpendiculară pe planul feței laterale (ADD′A′)(ADD'A'): CD⊥ADșiCD⊥DD′  ⟹  CD⊥(ADD′A′)CD \perp AD \quad \text{și} \quad CD \perp DD' \implies CD \perp (ADD'A')

  • Deoarece A′D⊂(ADD′A′)A'D \subset (ADD'A'), deducem că CD⊥A′DCD \perp A'D.

  • Prin urmare, unghiul format are măsura: m(∠A′DC)=90∘m(\angle A'DC) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este dată o dependenţă funcţională.

xx−1-10011
y=x−5y = x - 5−6-6−5-5aa

Conform informațiilor din tabel, numărul real aa este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform legii de corespondență din tabel, valoarea lui yy se calculează prin formula y=x−5y = x - 5.
  • Pentru coloana corespunzătoare lui x=1x = 1, valoarea lui yy este aa: a=1−5=−4a = 1 - 5 = -4

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este −4-4.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă ABCDEFABCDEF cu baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  • Desenarea bazei inferioare: Se desenează un triunghi ABCABC în perspectivă cavalieră (de regulă cu latura ABAB în față orizontală, iar latura ACAC oblică sau punctată dacă este în spate).

  • Ridicarea muchiilor laterale: Din fiecare vârf al triunghiului de bază (AA, BB, CC) se trasează segmente verticale paralele și de aceeași lungime: AD∥BE∥CFșiAD=BE=CFAD \parallel BE \parallel CF \quad \text{și} \quad AD = BE = CF

  • Desenarea bazei superioare: Se unesc vârfurile superioare DD, EE și FF pentru a forma triunghiul congruent △DEF\triangle DEF.

  • Notarea vârfurilor: Se notează corespunzător prisma ABCDEFABCDEF, specificând baza inferioară ABCABC și baza superioară DEFDEF.

(4p pentru desenul corect al prismei cu baza triunghi; 1p pentru notarea conform cerinței)


2. Determinați numărul natural nenul nn, știind că împărțind numerele 8989 și 4949, pe rând, la nn, obținem resturile 88, respectiv 44. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm Teorema împărțirii cu rest pentru ambele împărțiri: 89=n⋅a+8,cu n>889 = n \cdot a + 8, \quad \text{cu } n > 8

    49=n⋅b+4,cu n>449 = n \cdot b + 4, \quad \text{cu } n > 4 unde aa și bb sunt câturile naturale obținute.

  • Scădem resturile din fiecare număr: n⋅a=89−8=81n \cdot a = 89 - 8 = 81

    n⋅b=49−4=45n \cdot b = 49 - 4 = 45

  • Rezultă că numărul natural nenul nn este un divizor comun al numerelor 8181 și 4545, cu condiția n>8n > 8.

(3p)

  • Descompunem în factori primi numerele 8181 și 4545: 81=3481 = 3^4

    45=32⋅545 = 3^2 \cdot 5

  • Cel mai mare divizor comun este: cmmdc(81,45)=32=9\text{cmmdc}(81, 45) = 3^2 = 9

  • Mulțimea divizorilor comuni ai numerelor 8181 și 4545 este mulțimea divizorilor lui 99: D9={1,3,9}\mathcal{D}_9 = \{1, 3, 9\}

  • Deoarece împărțitorul trebuie să fie strict mai mare decât restul obținut (n>8n > 8), singura soluție este: n=9n = 9

(2p)


3. După ce a citit 5050 de pagini dintr-o carte, Matei constată că mai are de citit 55 pagini până la jumătatea cărții. Determinați numărul de pagini ale acestei cărți. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx numărul total de pagini ale cărții (x∈N∗x \in \mathbb{N}^*).
  • Jumătatea cărții reprezintă x2\frac{x}{2} pagini.
  • Matei a citit 5050 de pagini și mai are de parcurs 55 pagini pentru a ajunge la jumătatea cărții: 50+5=x2  ⟺  x2−5=5050 + 5 = \frac{x}{2} \iff \frac{x}{2} - 5 = 50

(3p)

  • Rezolvăm ecuația: x2=55  ⟺  x=55⋅2=110\frac{x}{2} = 55 \iff x = 55 \cdot 2 = 110

Numărul total de pagini ale cărții este 110110.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: x=32(50+72−200)x = 3\sqrt{2}(\sqrt{50} + \sqrt{72} - \sqrt{200}) și y=(133+123)⋅300:1336y = \left(\frac{1}{3\sqrt{3}} + \frac{1}{2\sqrt{3}}\right) \cdot \sqrt{300} : \frac{1}{3\sqrt{36}}

a) Arătați că x=6x = 6. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen din paranteză: 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}

    72=36⋅2=62\sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}

    200=100⋅2=102\sqrt{200} = \sqrt{100 \cdot 2} = 10\sqrt{2}

  • Înlocuim în expresia din paranteză: 50+72−200=52+62−102=112−102=2\sqrt{50} + \sqrt{72} - \sqrt{200} = 5\sqrt{2} + 6\sqrt{2} - 10\sqrt{2} = 11\sqrt{2} - 10\sqrt{2} = \sqrt{2}

(3p)

  • Calculăm numărul xx: x=32⋅2=3⋅2=6x = 3\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 3 \cdot 2 = 6

(2p)


b) Calculați media geometrică a numerelor xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi suma fracțiilor din paranteză, amplificând la numitorul comun 636\sqrt{3}: 133+123=263+363=563\frac{1}{3\sqrt{3}} + \frac{1}{2\sqrt{3}} = \frac{2}{6\sqrt{3}} + \frac{3}{6\sqrt{3}} = \frac{5}{6\sqrt{3}}

  • Simplificăm factorii radicali și constanți: 300=100⋅3=103\sqrt{300} = \sqrt{100 \cdot 3} = 10\sqrt{3}

    336=3⋅6=18  ⟹  1336=1183\sqrt{36} = 3 \cdot 6 = 18 \implies \frac{1}{3\sqrt{36}} = \frac{1}{18}

  • Efectuăm înmulțirea parantezei cu 300\sqrt{300}: 563⋅103=506=253\frac{5}{6\sqrt{3}} \cdot 10\sqrt{3} = \frac{50}{6} = \frac{25}{3}

  • Efectuăm împărțirea la 118\frac{1}{18} (înmulțind cu inversul fracției): y=253:118=253⋅18=25⋅6=150y = \frac{25}{3} : \frac{1}{18} = \frac{25}{3} \cdot 18 = 25 \cdot 6 = 150

(3p)

  • Formula mediei geometrice a două numere reale strict pozitive este mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}.
  • Înlocuim x=6x = 6 și y=150y = 150: mg=6⋅150=900=30m_g = \sqrt{6 \cdot 150} = \sqrt{900} = 30

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+3)2−(2−x)(2+x)−5x2−12xE(x) = (2x + 3)^2 - (2 - x)(2 + x) - 5x^2 - 12x unde xx este număr real. Arătați că E(x)=E(2020)E(x) = E(2020), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei algebrice:

    1. Pătratul binomului (2x+3)2(2x + 3)^2: (2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9

    2. Produsul de sumă și diferență (2−x)(2+x)(2 - x)(2 + x): (2−x)(2+x)=22−x2=4−x2(2 - x)(2 + x) = 2^2 - x^2 = 4 - x^2

      −(2−x)(2+x)=−(4−x2)=−4+x2-(2 - x)(2 + x) = -(4 - x^2) = -4 + x^2

  • Înlocuim în expresia E(x)E(x): E(x)=(4x2+12x+9)+(−4+x2)−5x2−12xE(x) = (4x^2 + 12x + 9) + (-4 + x^2) - 5x^2 - 12x

  • Reducem termenii asemenea: E(x)=(4+1−5)x2+(12−12)x+(9−4)E(x) = (4 + 1 - 5)x^2 + (12 - 12)x + (9 - 4)

    E(x)=0x2+0x+5=5,pentru orice x∈RE(x) = 0x^2 + 0x + 5 = 5, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Deoarece E(x)=5E(x) = 5 este o valoare constantă pentru orice număr real xx, rezultă în particular că: E(2020)=5E(2020) = 5

  • Prin urmare: E(x)=E(2020),pentru orice numa˘r real xE(x) = E(2020), \quad \text{pentru orice număr real } x

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 sunt reprezentate două cercuri de centre OO și, respectiv, PP. Cele două cercuri se intersectează în punctul TT, astfel încât punctele AA, TT și BB sunt coliniare, iar segmentele ATAT și TBTB sunt diametre ale celor două cercuri, AT=8 cmAT = 8\text{ cm} și TB=12 cmTB = 12\text{ cm}. Pe primul cerc se consideră punctul CC, diferit de AA și de TT, iar pe al doilea cerc se consideră punctul DD astfel încât punctele CC, TT și DD sunt coliniare.

Figura 2 — Cercurile de centre O și P

a) Arătați că OP=10 cmOP = 10\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul OO este centrul primului cerc, iar [AT][AT] este diametru, deci OO este mijlocul segmentului [AT][AT]: OT=AT2=82=4 cmOT = \frac{AT}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

  • Punctul PP este centrul celui de-al doilea cerc, iar [TB][TB] este diametru, deci PP este mijlocul segmentului [TB][TB]: TP=TB2=122=6 cmTP = \frac{TB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

(3p)

  • Deoarece punctele AA, TT și BB sunt coliniare în această ordine, cu O∈[AT]O \in [AT] și P∈[TB]P \in [TB], rezultă că punctele OO, TT și PP sunt coliniare, iar TT se află între OO și PP: OP=OT+TP=4+6=10 cmOP = OT + TP = 4 + 6 = 10\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că dreptele ACAC și BDBD sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cercul de centru OO, segmentul [AT][AT] este diametru, iar CC aparține cercului (C≠A,C≠TC \neq A, C \neq T).
    • Unghiul ∠ACT\angle ACT este înscris într-un semicerc, prin urmare măsura sa este de 90∘90^\circ: m(∠ACT)=m(AT⌢)2=180∘2=90∘  ⟹  AC⊥CTm(\angle ACT) = \frac{m(\overparen{AT})}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ \implies AC \perp CT

    • Deoarece punctele CC, TT, DD sunt coliniare, dreapta CTCT coincide cu dreapta CDCD, deci AC⊥CDAC \perp CD.

(2p)

  • În cercul de centru PP, segmentul [TB][TB] este diametru, iar DD aparține cercului.

    • Unghiul ∠BDT\angle BDT este înscris într-un semicerc, deci: m(∠BDT)=m(BT⌢)2=180∘2=90∘  ⟹  BD⊥DTm(\angle BDT) = \frac{m(\overparen{BT})}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ \implies BD \perp DT

    • Deoarece punctele CC, TT, DD sunt coliniare, dreapta DTDT coincide cu dreapta CDCD, deci BD⊥CDBD \perp CD.

  • Dreptele ACAC și BDBD fiind ambele perpendiculare pe aceeași dreaptă CDCD, rezultă că sunt paralele: AC⊥CDșiBD⊥CD  ⟹  AC∥BDAC \perp CD \quad \text{și} \quad BD \perp CD \implies AC \parallel BD

(3p)


c) Demonstrați că, dacă m(AC⌢)=60∘m(\overparen{AC}) = 60^\circ, atunci patrulaterul ACBDACBD are aria mai mică decât 90 cm290\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul înscris ∠ATC\angle ATC subîntinde arcul AC⌢\overparen{AC}, prin urmare măsura sa este: m(∠ATC)=m(AC⌢)2=60∘2=30∘m(\angle ATC) = \frac{m(\overparen{AC})}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

  • În triunghiul △ACT\triangle ACT dreptunghic în CC (m(∠ACT)=90∘m(\angle ACT) = 90^\circ):

    • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ACAC opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza ATAT: AC=AT2=82=4 cmAC = \frac{AT}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

    • Calculăm cateta TCTC cu teorema lui Pitagora sau funcția cosinus: TC=AT⋅cos⁡30∘=8⋅32=43 cmTC = AT \cdot \cos 30^\circ = 8 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

  • Unghiurile ∠ATC\angle ATC și ∠BTD\angle BTD sunt opuse la vârf, deci au măsuri egale: m(∠BTD)=m(∠ATC)=30∘m(\angle BTD) = m(\angle ATC) = 30^\circ

  • În triunghiul △BDT\triangle BDT dreptunghic în DD (m(∠BDT)=90∘m(\angle BDT) = 90^\circ):

    • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ: BD=TB2=122=6 cmBD = \frac{TB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

    • Calculăm cateta TDTD: TD=TB⋅cos⁡30∘=12⋅32=63 cmTD = TB \cdot \cos 30^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

  • Lungimea segmentului CDCD este: CD=TC+TD=43+63=103 cmCD = TC + TD = 4\sqrt{3} + 6\sqrt{3} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(2p)

  • Deoarece AC∥BDAC \parallel BD și CD⊥ACCD \perp AC, CD⊥BDCD \perp BD, patrulaterul ACBDACBD este un trapez dreptunghic cu bazele AC=4 cmAC = 4\text{ cm}, BD=6 cmBD = 6\text{ cm} și înălțimea CD=103 cmCD = 10\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Calculăm aria trapezului ACBDACBD: AACBD=(AC+BD)⋅CD2=(4+6)⋅1032=10⋅1032=503 cm2\mathcal{A}_{ACBD} = \frac{(AC + BD) \cdot CD}{2} = \frac{(4 + 6) \cdot 10\sqrt{3}}{2} = \frac{10 \cdot 10\sqrt{3}}{2} = 50\sqrt{3}\text{ cm}^2

  • Pentru a demonstra că AACBD<90 cm2\mathcal{A}_{ACBD} < 90\text{ cm}^2, comparăm cele două valori prin ridicare la pătrat: 503<90  ⟺  53<9  ⟺  (53)2<92  ⟺  25⋅3<81  ⟺  75<8150\sqrt{3} < 90 \iff 5\sqrt{3} < 9 \iff (5\sqrt{3})^2 < 9^2 \iff 25 \cdot 3 < 81 \iff 75 < 81 inegalitate care este evident adevărată.

  • Rezultă că: AACBD<90 cm2\mathcal{A}_{ACBD} < 90\text{ cm}^2

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC cu m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ, AB=30 cmAB = 30\text{ cm} și AC=40 cmAC = 40\text{ cm}. Dreapta AMAM este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), punctul DD este proiecția punctului MM pe dreapta BCBC și MD=26 cmMD = 26\text{ cm}.

Figura 3 — Triunghiul dreptunghic ABC și AM perpendiculară pe plan

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 120 cm120\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA. Aplicăm Teorema lui Pitagora pentru determinarea ipotenuzei BCBC: BC=AB2+AC2=302+402=900+1600=2500=50 cmBC = \sqrt{AB^2 + AC^2} = \sqrt{30^2 + 40^2} = \sqrt{900 + 1600} = \sqrt{2500} = 50\text{ cm}

(3p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC: P△ABC=AB+BC+CA=30+50+40=120 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + BC + CA = 30 + 50 + 40 = 120\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că AM=10 cmAM = 10\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteză avem AM⊥(ABC)AM \perp (ABC) și cum BC⊂(ABC)BC \subset (ABC), rezultă că: AM⊥BCAM \perp BC

  • Punctul DD este proiecția lui MM pe dreapta BCBC, ceea ce înseamnă că: MD⊥BCMD \perp BC

  • Dreptele concurente AMAM și MDMD (AM∩MD={M}AM \cap MD = \{M\}) determină planul (AMD)(AMD). Deoarece BCBC este perpendiculară pe două drepte concurente din acest plan, rezultă că dreapta BCBC este perpendiculară pe întregul plan: BC⊥(AMD)BC \perp (AMD)

  • Dreapta ADAD este inclusă în planul (AMD)(AMD), deci BC⊥ADBC \perp AD. Prin urmare, ADAD este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei BCBC în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC: AD=AB⋅ACBC=30⋅4050=120050=24 cmAD = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{30 \cdot 40}{50} = \frac{1200}{50} = 24\text{ cm}

(3p)

  • Din AM⊥(ABC)AM \perp (ABC) și AD⊂(ABC)AD \subset (ABC) rezultă că AM⊥ADAM \perp AD, deci triunghiul △MAD\triangle MAD este dreptunghic în AA.
  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △MAD\triangle MAD: AM=MD2−AD2=262−242=676−576=100=10 cmAM = \sqrt{MD^2 - AD^2} = \sqrt{26^2 - 24^2} = \sqrt{676 - 576} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

(2p)


c) Calculați distanța de la punctul NN, mijlocul segmentului MCMC, la dreapta ADAD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AM⊥(ABC)AM \perp (ABC) și AC⊂(ABC)AC \subset (ABC), avem AM⊥ACAM \perp AC, prin urmare triunghiul △MAC\triangle MAC este dreptunghic în AA.

    • Calculăm ipotenuza MCMC cu Teorema lui Pitagora în △MAC\triangle MAC: MC=AM2+AC2=102+402=100+1600=1700=1017 cmMC = \sqrt{AM^2 + AC^2} = \sqrt{10^2 + 40^2} = \sqrt{100 + 1600} = \sqrt{1700} = 10\sqrt{17}\text{ cm}

    • NN este mijlocul segmentului MCMC, deci ANAN este mediana corespunzătoare ipotenuzei în △MAC\triangle MAC: AN=MC2=10172=517 cmAN = \frac{MC}{2} = \frac{10\sqrt{17}}{2} = 5\sqrt{17}\text{ cm}

  • Deoarece MD⊥BCMD \perp BC, triunghiul △MDC\triangle MDC este dreptunghic în DD.

    • DNDN este mediana corespunzătoare ipotenuzei MCMC în triunghiul dreptunghic △MDC\triangle MDC: DN=MC2=517 cmDN = \frac{MC}{2} = 5\sqrt{17}\text{ cm}
  • Din AN=DN=517 cmAN = DN = 5\sqrt{17}\text{ cm}, rezultă că triunghiul △AND\triangle AND este isoscel cu baza ADAD.

  • Fie PP mijlocul segmentului ADAD. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime: NP⊥AD  ⟹  d(N,AD)=NPNP \perp AD \implies d(N, AD) = NP

(3p)

  • Punctul PP fiind mijlocul segmentului ADAD (AD=24 cmAD = 24\text{ cm}), avem: AP=AD2=242=12 cmAP = \frac{AD}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

  • Triunghiul △APN\triangle APN este dreptunghic în PP. Aplicăm Teorema lui Pitagora: NP=AN2−AP2=(517)2−122=25⋅17−144=425−144=281 cmNP = \sqrt{AN^2 - AP^2} = \sqrt{(5\sqrt{17})^2 - 12^2} = \sqrt{25 \cdot 17 - 144} = \sqrt{425 - 144} = \sqrt{281}\text{ cm}

  • Prin urmare, distanța de la punctul NN la dreapta ADAD este: d(N,AD)=281 cmd(N, AD) = \sqrt{281}\text{ cm}

(2p)