BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 25

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 25

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 82−64(10−20:2)8^2 - 64(10 - 20:2) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Calculăm operația din paranteză, efectuând mai întâi împărțirea (operație de ordinul al II-lea): 20:2=1020 : 2 = 10

    2. Scăderea din paranteză: 10−10=010 - 10 = 0

    3. Ridicarea la putere și înmulțirea: 82=648^2 = 64

      64⋅0=064 \cdot 0 = 0

    4. Scăderea finală: 64−0=6464 - 0 = 64

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6464.

(5p)


2. O sută de kilograme de cartofi costă 150150 de lei. Zece kilograme de cartofi de același fel costă …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim relația direct proporțională prin regula de trei simplă:

    100\text{ kg cartofi} &\dots 150\text{ lei} \\ 10\text{ kg cartofi} &\dots x\text{ lei} \end{aligned}$$
  • Calculăm prețul xx: x=10⋅150100=1500100=15 leix = \frac{10 \cdot 150}{100} = \frac{1500}{100} = 15\text{ lei}

  • Alternativ: Cantitatea de 10 kg10\text{ kg} reprezintă a zecea parte din 100 kg100\text{ kg} (100:10=10100 : 10 = 10), deci și costul va fi de 1010 ori mai mic: 150:10=15 lei150 : 10 = 15\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1515.

(5p)


3. Produsul numerelor naturale din intervalul (0,4)(0, 4) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intervalul deschis (0,4)(0, 4) conține toate numerele reale strict mai mari decât 00 și strict mai mici decât 44.

  • Numerele naturale din acest interval sunt: n∈{1,2,3}n \in \{1, 2, 3\}

  • Calculăm produsul acestor numere naturale: P=1⋅2⋅3=6P = 1 \cdot 2 \cdot 3 = 6

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are lungimea de 4 cm4\text{ cm} și lățimea de 3 cm3\text{ cm}. Lungimea diagonalei ACAC a acestui dreptunghi este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∠B\angle B este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ).
  • Diagonala ACAC este ipotenuza triunghiului dreptunghic △ABC\triangle ABC cu catetele AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}.
  • Aplicăm Teorema lui Pitagora: AC=AB2+BC2=42+32=16+9=25=5 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor ABAB și BCBC are măsura egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1 — Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD a paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este un dreptunghi.

  • Într-un dreptunghi, laturile consecutive sunt perpendiculare: AB⊥BCAB \perp BC

  • Prin urmare, măsura unghiului format de dreptele ABAB și BCBC este: m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În graficul de mai jos este prezentată repartiția elevilor claselor a VIII-a dintr-o școală, în funcție de notele obținute la un test din semestrul I.

Graficul repartiției elevilor în funcție de note

Conform informațiilor din grafic, numărul elevilor care au obținut note mai mari sau egale cu 77 la acest test este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din grafic numărul de elevi corespunzător fiecărei note mai mari sau egale cu 77:

    • Nota 77: 35 elevi35\text{ elevi}
    • Nota 88: 30 elevi30\text{ elevi}
    • Nota 99: 20 elevi20\text{ elevi}
    • Nota 1010: 5 elevi5\text{ elevi}
  • Însumăm numărul elevilor din aceste categorii: N=35+30+20+5=90 eleviN = 35 + 30 + 20 + 5 = 90\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un romb ABCDABCD cu m(∠BAD)<90∘m(\angle BAD) < 90^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se trasează un patrulater cu toate cele patru laturi de lungimi egale (AB=BC=CD=DAAB = BC = CD = DA).
  • Unghiul din vârful AA, ∠BAD\angle BAD, se desenează ascuțit (având deschiderea strict mai mică de 90∘90^\circ).
  • Se notează corect vârfurile în sens trigonometric sau orar: A,B,C,DA, B, C, D.

(4p pentru desenarea rombului; 1p pentru notarea corectă și respectarea condiției m(∠BAD)<90∘m(\angle BAD) < 90^\circ)


2. Dacă împărțim numărul natural nn la 1515 și la 2222, obținem de fiecare dată restul 1313. Determinați ultima cifră a numărului natural nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei împărțirii cu rest, există două numere naturale a,b∈Na, b \in \mathbb{N} astfel încât: n=15a+13n = 15a + 13

    n=22b+13n = 22b + 13

  • Scăzând 1313 din ambele relații, obținem: n−13=15a  ⟹  (n−13) ⋮ 15n - 13 = 15a \implies (n - 13) \ \vdots \ 15

    n−13=22b  ⟹  (n−13) ⋮ 22n - 13 = 22b \implies (n - 13) \ \vdots \ 22

  • Deoarece 15=3⋅515 = 3 \cdot 5 și 22=2⋅1122 = 2 \cdot 11, numărul natural n−13n - 13 se divide atât cu 55, cât și cu 22.

  • Numerele 22 și 55 sunt prime între ele (cmmdc⁡(2,5)=1\operatorname{cmmdc}(2, 5) = 1), deci n−13n - 13 se divide cu produsul lor: (n−13) ⋮ 10(n - 13) \ \vdots \ 10

(3p)

  • Un număr natural divizibil cu 1010 are ultima cifră egală cu 00: U(n−13)=0U(n - 13) = 0

  • Cum n=(n−13)+13n = (n - 13) + 13, deducem ultima cifră a lui nn: U(n)=U(0+3)=3U(n) = U(0 + 3) = 3

(2p)


3. Ionel are o sumă de bani și vrea să cumpere două cărți, una de matematică și una de fizică. Prețul cărții de matematică reprezintă 65%65\% din suma pe care o are Ionel, iar prețul cărții de fizică reprezintă 57,5%57{,}5\% din aceeași sumă. Pentru a cumpăra cele două cărți Ionel mai are nevoie de 4,54{,}5 lei. Determinați suma de bani pe care o are Ionel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx suma de bani pe care o are Ionel (exprimată în lei).

  • Exprimăm prețurile celor două cărți în funcție de xx:

    • Prețul cărții de matematică: Pm=65100⋅x=0,65xP_m = \frac{65}{100} \cdot x = 0{,}65x

    • Prețul cărții de fizică: Pf=57,5100⋅x=0,575xP_f = \frac{57{,}5}{100} \cdot x = 0{,}575x

  • Costul total al celor două cărți este: Pm+Pf=0,65x+0,575x=1,225xP_m + P_f = 0{,}65x + 0{,}575x = 1{,}225x

  • Deoarece lui Ionel îi mai lipsesc 4,54{,}5 lei pentru a cumpăra cărțile, costul total depășește suma disponibilă xx cu 4,54{,}5 lei: 1,225x=x+4,51{,}225x = x + 4{,}5

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară: 1,225x−x=4,51{,}225x - x = 4{,}5

    0,225x=4,50{,}225x = 4{,}5

    x=4,50,225=4500225=20 leix = \frac{4{,}5}{0{,}225} = \frac{4500}{225} = 20\text{ lei}

  • Verificare:

    • Cartea de matematică: 65%⋅20=13 lei65\% \cdot 20 = 13\text{ lei}
    • Cartea de fizică: 57,5%⋅20=11,5 lei57{,}5\% \cdot 20 = 11{,}5\text{ lei}
    • Total de plată: 13+11,5=24,5 lei13 + 11{,}5 = 24{,}5\text{ lei}
    • Suma necesară în plus: 24,5−20=4,5 lei24{,}5 - 20 = 4{,}5\text{ lei} (conform ipotezei).

Suma de bani pe care o are Ionel este de 2020 de lei.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(1−12)(1−18):(5−32)a = \left( 1 - \frac{1}{\sqrt{2}} \right)\left( 1 - \frac{1}{\sqrt{8}} \right) : (5 - 3\sqrt{2}) și b=12+14+18+112+124b = \frac{1}{2} + \frac{1}{4} + \frac{1}{8} + \frac{1}{12} + \frac{1}{24}

a) Arătați că a=14a = \frac{1}{4}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorul de sub radical: 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}.

  • Aducem fiecare paranteză la numitor comun: 1−12=2−121 - \frac{1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2} - 1}{\sqrt{2}}

    1−18=1−122=22−1221 - \frac{1}{\sqrt{8}} = 1 - \frac{1}{2\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2} - 1}{2\sqrt{2}}

  • Efectuăm produsul celor două paranteze: (2−12)⋅(22−122)=(2−1)(22−1)2⋅22=(2−1)(22−1)2⋅2=(2−1)(22−1)4\left( \frac{\sqrt{2} - 1}{\sqrt{2}} \right) \cdot \left( \frac{2\sqrt{2} - 1}{2\sqrt{2}} \right) = \frac{(\sqrt{2} - 1)(2\sqrt{2} - 1)}{\sqrt{2} \cdot 2\sqrt{2}} = \frac{(\sqrt{2} - 1)(2\sqrt{2} - 1)}{2 \cdot 2} = \frac{(\sqrt{2} - 1)(2\sqrt{2} - 1)}{4}

  • Desfacem parantezele de la numărător: (2−1)(22−1)=2⋅22−2−22+1=4−32+1=5−32(\sqrt{2} - 1)(2\sqrt{2} - 1) = \sqrt{2} \cdot 2\sqrt{2} - \sqrt{2} - 2\sqrt{2} + 1 = 4 - 3\sqrt{2} + 1 = 5 - 3\sqrt{2}

  • Produsul parantezelor devine: 5−324\frac{5 - 3\sqrt{2}}{4}

(3p)

  • Înlocuim în expresia lui aa și efectuăm împărțirea: a=5−324:(5−32)=5−324⋅15−32=14a = \frac{5 - 3\sqrt{2}}{4} : (5 - 3\sqrt{2}) = \frac{5 - 3\sqrt{2}}{4} \cdot \frac{1}{5 - 3\sqrt{2}} = \frac{1}{4}

(2p)


b) Calculați (4a−2b)2020(4a - 2b)^{2020}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul bb, aducând toate fracțiile la numitorul comun 2424: b=12+14+18+112+124=12+6+3+2+124=2424=1b = \frac{1}{2} + \frac{1}{4} + \frac{1}{8} + \frac{1}{12} + \frac{1}{24} = \frac{12 + 6 + 3 + 2 + 1}{24} = \frac{24}{24} = 1

(3p)

  • Înlocuim valorile a=14a = \frac{1}{4} și b=1b = 1 în baza puterii: 4a−2b=4⋅14−2⋅1=1−2=−14a - 2b = 4 \cdot \frac{1}{4} - 2 \cdot 1 = 1 - 2 = -1

  • Ridicăm baza negativă la exponentul par 20202020: (4a−2b)2020=(−1)2020=1(4a - 2b)^{2020} = (-1)^{2020} = 1

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(x−1)2+(2x+1)(x+3)+(3x−1)2+3xE(x) = (x - 1)^2 + (2x + 1)(x + 3) + (3x - 1)^2 + 3x unde xx este număr real. Arătați că numărul E(m)E(m) este impar, pentru orice număr întreg mm. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen din componența expresiei E(x)E(x):

    1. Primul pătrat de binom: (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1

    2. Produsul binoamelor: (2x+1)(x+3)=2x2+6x+x+3=2x2+7x+3(2x + 1)(x + 3) = 2x^2 + 6x + x + 3 = 2x^2 + 7x + 3

    3. Al doilea pătrat de binom: (3x−1)2=9x2−6x+1(3x - 1)^2 = 9x^2 - 6x + 1

  • Însumăm toți termenii: E(x)=(x2−2x+1)+(2x2+7x+3)+(9x2−6x+1)+3xE(x) = (x^2 - 2x + 1) + (2x^2 + 7x + 3) + (9x^2 - 6x + 1) + 3x E(x)=(1+2+9)x2+(−2+7−6+3)x+(1+3+1)E(x) = (1 + 2 + 9)x^2 + (-2 + 7 - 6 + 3)x + (1 + 3 + 1) E(x)=12x2+2x+5,pentru orice x∈RE(x) = 12x^2 + 2x + 5, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Evaluăm expresia pentru un număr întreg oarecare m∈Zm \in \mathbb{Z}: E(m)=12m2+2m+5=2(6m2+m)+5=2(6m2+m+2)+1E(m) = 12m^2 + 2m + 5 = 2(6m^2 + m) + 5 = 2(6m^2 + m + 2) + 1

  • Deoarece m∈Zm \in \mathbb{Z}, expresia k=6m2+m+2k = 6m^2 + m + 2 reprezintă un număr întreg (k∈Zk \in \mathbb{Z}).

  • Numărul E(m)E(m) este de forma 2k+12k + 1, prin urmare E(m)E(m) este impar, pentru orice număr întreg mm.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ, AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și CD=5 cmCD = 5\text{ cm}. Diagonalele trapezului sunt perpendiculare și OO este punctul lor de intersecție.

Figura 2 — Trapezul dreptunghic ABCD

a) Arătați că linia mijlocie a trapezului ABCDABCD are lungimea egală cu 12,5 cm12{,}5\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor sale: Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}

(3p)

  • Înlocuim lungimile date ale bazelor, AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și CD=5 cmCD = 5\text{ cm}: Lm=20+52=252=12,5 cmL_m = \frac{20 + 5}{2} = \frac{25}{2} = 12{,}5\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că ACOC=5\frac{AC}{OC} = 5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în trapez: △AOB∼△COD\triangle AOB \sim \triangle COD

  • Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage: AOCO=ABCD\frac{AO}{CO} = \frac{AB}{CD}

  • Înlocuim AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și CD=5 cmCD = 5\text{ cm}: AOCO=205=4  ⟹  AO=4⋅OC\frac{AO}{CO} = \frac{20}{5} = 4 \implies AO = 4 \cdot OC

(3p)

  • Punctul OO aparține segmentului ACAC, deci: AC=AO+OC=4⋅OC+OC=5⋅OCAC = AO + OC = 4 \cdot OC + OC = 5 \cdot OC

  • Împărțind ambii membri la OC≠0OC \neq 0, obținem: ACOC=5\frac{AC}{OC} = 5

(2p)


c) Calculați aria trapezului ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În trapezul dreptunghic ABCDABCD, AB∥CDAB \parallel CD și AD⊥AB  ⟹  AD⊥CDAD \perp AB \implies AD \perp CD, prin urmare triunghiul △ADC\triangle ADC este dreptunghic în DD (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ).

  • Diagonalele trapezului sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), deci DO⊥ACDO \perp AC în triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC.

  • Aplicăm Teorema catetei în triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC pentru cateta CDCD: CD2=OC⋅ACCD^2 = OC \cdot AC

  • Știind din subpunctul b) că AC=5⋅OCAC = 5 \cdot OC și că CD=5 cmCD = 5\text{ cm}, înlocuim: 52=OC⋅(5⋅OC)  ⟹  25=5⋅OC2  ⟹  OC2=5  ⟹  OC=5 cm5^2 = OC \cdot (5 \cdot OC) \implies 25 = 5 \cdot OC^2 \implies OC^2 = 5 \implies OC = \sqrt{5}\text{ cm}

  • Rezultă lungimea diagonalei ACAC: AC=5⋅OC=55 cmAC = 5 \cdot OC = 5\sqrt{5}\text{ cm}

  • Aflăm înălțimea ADAD a trapezului aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC: AD=AC2−CD2=(55)2−52=125−25=100=10 cmAD = \sqrt{AC^2 - CD^2} = \sqrt{(5\sqrt{5})^2 - 5^2} = \sqrt{125 - 25} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

(3p)

  • Calculăm aria trapezului ABCDABCD: AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(20+5)⋅102=25⋅102=125 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(20 + 5) \cdot 10}{2} = \frac{25 \cdot 10}{2} = 125\text{ cm}^2

  • (Sau folosind linia mijlocie demonstrată la subpunctul a: AABCD=Lm⋅AD=12,5⋅10=125 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = L_m \cdot AD = 12{,}5 \cdot 10 = 125\text{ cm}^2).

(2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, BC=4 cmBC = 4\text{ cm} și AA′=2BCAA' = 2BC. Punctul EE este mijlocul segmentului CDCD.

Figura 3 — Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 24 cm24\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este baza paralelipipedului dreptunghic, prin urmare este dreptunghi cu lungimea AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și lățimea BC=4 cmBC = 4\text{ cm}.
  • Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este: PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

(3p)

  • Înlocuim lungimile laturilor: PABCD=2(8+4)=2⋅12=24 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(8 + 4) = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm}

(2p)


b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta AB′AB' și planul (BC′D′)(BC'D'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm înălțimea paralelipipedului: AA′=2⋅BC=2⋅4=8 cmAA' = 2 \cdot BC = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

  • În dreptunghiul feței laterale ABB′A′ABB'A', avem AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AA′=8 cmAA' = 8\text{ cm}, deci AB=AA′AB = AA', ceea ce înseamnă că ABB′A′ABB'A' este un pătrat.

  • Diagonalele pătratului sunt perpendiculare: AB′⊥A′BAB' \perp A'B

(2p)

  • Muchia BCBC este perpendiculară pe fața laterală ABB′A′ABB'A': BC⊥(ABB′A′)BC \perp (ABB'A')

  • Deoarece dreapta AB′AB' este inclusă în planul (ABB′A′)(ABB'A'), rezultă că: BC⊥AB′  ⟺  AB′⊥BCBC \perp AB' \iff AB' \perp BC

  • Dreapta AB′AB' este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′BC)(A'BC), A′BA'B și BCBC (A′B∩BC={B}A'B \cap BC = \{B\}): AB′⊥(A′BC)AB' \perp (A'BC)

  • În paralelipipedul dreptunghic, avem A′D′∥B′C′A'D' \parallel B'C' și B′C′∥BCB'C' \parallel BC, deci A′D′∥BCA'D' \parallel BC. De asemenea, A′D′=BC=4 cmA'D' = BC = 4\text{ cm}. Rezultă că patrulaterul A′BCD′A'BCD' este paralelogram (chiar dreptunghi), prin urmare punctul D′D' aparține planului (A′BC)(A'BC), ceea ce arată că planul (BC′D′)(BC'D') coincide cu planul (A′BC)(A'BC).

  • Întrucât AB′⊥(A′BC)AB' \perp (A'BC), rezultă: AB′⊥(BC′D′)AB' \perp (BC'D')

  • Dreapta AB′AB' fiind perpendiculară pe planul (BC′D′)(BC'D'), măsura unghiului dintre dreapta AB′AB' și planul (BC′D′)(BC'D') este: 90∘90^\circ

(3p)


c) Determinați distanța de la punctul B′B' la dreapta AEAE. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul EE este mijlocul segmentului CDCD. Cum CD=AB=8 cmCD = AB = 8\text{ cm}: DE=EC=CD2=82=4 cmDE = EC = \frac{CD}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

  • În dreptunghiul bazei ABCDABCD:

    • În triunghiul △ADE\triangle ADE: m(∠D)=90∘m(\angle D) = 90^\circ, AD=BC=4 cmAD = BC = 4\text{ cm} și DE=4 cmDE = 4\text{ cm}. Fiind dreptunghic isoscel, m(∠AED)=45∘m(\angle AED) = 45^\circ.
    • În triunghiul △BCE\triangle BCE: m(∠C)=90∘m(\angle C) = 90^\circ, BC=4 cmBC = 4\text{ cm} și EC=4 cmEC = 4\text{ cm}. Fiind dreptunghic isoscel, m(∠BEC)=45∘m(\angle BEC) = 45^\circ.
  • Deoarece punctele D,E,CD, E, C sunt coliniare în această ordine: m(∠AEB)=180∘−m(∠AED)−m(∠BEC)=180∘−45∘−45∘=90∘  ⟹  BE⊥AEm(\angle AEB) = 180^\circ - m(\angle AED) - m(\angle BEC) = 180^\circ - 45^\circ - 45^\circ = 90^\circ \implies BE \perp AE

(2p)

  • Aplicăm Teorema celor trei perpendiculare:

    1. B′B⊥(ABC)B'B \perp (ABC) (muchia laterală a paralelipipedului este perpendiculară pe planul bazei);
    2. BE⊥AEBE \perp AE, cu BE⊂(ABC)BE \subset (ABC) și E∈AEE \in AE;
    3. AE⊂(ABC)AE \subset (ABC).

    Din 1, 2 și 3 rezultă că: B′E⊥AEB'E \perp AE

    Prin urmare, distanța de la punctul B′B' la dreapta AEAE este lungimea segmentului B′EB'E: d(B′,AE)=B′Ed(B', AE) = B'E

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului BEBE: În triunghiul dreptunghic isoscel △BCE\triangle BCE cu catetele BC=EC=4 cmBC = EC = 4\text{ cm}: BE=BC2+EC2=42+42=42 cmBE = \sqrt{BC^2 + EC^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

  • Triunghiul △B′BE\triangle B'BE este dreptunghic în BB (B′B⊥(ABC)B'B \perp (ABC) și BE⊂(ABC)  ⟹  B′B⊥BEBE \subset (ABC) \implies B'B \perp BE), cu catetele B′B=8 cmB'B = 8\text{ cm} și BE=42 cmBE = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în △B′BE\triangle B'BE: B′E=BE2+B′B2=(42)2+82=32+64=96=46 cmB'E = \sqrt{BE^2 + B'B^2} = \sqrt{(4\sqrt{2})^2 + 8^2} = \sqrt{32 + 64} = \sqrt{96} = 4\sqrt{6}\text{ cm}

Distanța de la punctul B′B' la dreapta AEAE este egală cu 46 cm4\sqrt{6}\text{ cm}.

(1p)