Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 82−64(10−20:2) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
Calculăm operația din paranteză, efectuând mai întâi împărțirea (operație de ordinul al II-lea):
20:2=10
Scăderea din paranteză:
10−10=0
Ridicarea la putere și înmulțirea:
82=64
64⋅0=0
Scăderea finală:
64−0=64
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 64.
(5p)
2. O sută de kilograme de cartofi costă 150 de lei. Zece kilograme de cartofi de același fel costă … lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Stabilim relația direct proporțională prin regula de trei simplă:
100\text{ kg cartofi} &\dots 150\text{ lei} \\
10\text{ kg cartofi} &\dots x\text{ lei}
\end{aligned}$$
Calculăm prețul x:
x=10010⋅150=1001500=15 lei
Alternativ: Cantitatea de 10 kg reprezintă a zecea parte din 100 kg (100:10=10), deci și costul va fi de 10 ori mai mic:
150:10=15 lei
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 15.
(5p)
3. Produsul numerelor naturale din intervalul (0,4) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Intervalul deschis (0,4) conține toate numerele reale strict mai mari decât 0 și strict mai mici decât 4.
Numerele naturale din acest interval sunt:
n∈{1,2,3}
Calculăm produsul acestor numere naturale:
P=1⋅2⋅3=6
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6.
(5p)
4. Dreptunghiul ABCD are lungimea de 4 cm și lățimea de 3 cm. Lungimea diagonalei AC a acestui dreptunghi este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În dreptunghiul ABCD, unghiul ∠B este drept (m(∠ABC)=90∘).
Diagonala AC este ipotenuza triunghiului dreptunghic △ABC cu catetele AB=4 cm și BC=3 cm.
Aplicăm Teorema lui Pitagora:
AC=AB2+BC2=42+32=16+9=25=5 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′. Unghiul dreptelor AB și BC are măsura egală cu …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD a paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ este un dreptunghi.
Într-un dreptunghi, laturile consecutive sunt perpendiculare:
AB⊥BC
Prin urmare, măsura unghiului format de dreptele AB și BC este:
m(∠ABC)=90∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
6. În graficul de mai jos este prezentată repartiția elevilor claselor a VIII-a dintr-o școală, în funcție de notele obținute la un test din semestrul I.
Conform informațiilor din grafic, numărul elevilor care au obținut note mai mari sau egale cu 7 la acest test este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Citim din grafic numărul de elevi corespunzător fiecărei note mai mari sau egale cu 7:
Nota 7: 35 elevi
Nota 8: 30 elevi
Nota 9: 20 elevi
Nota 10: 5 elevi
Însumăm numărul elevilor din aceste categorii:
N=35+30+20+5=90 elevi
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un romb ABCD cu m(∠BAD)<90∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Se trasează un patrulater cu toate cele patru laturi de lungimi egale (AB=BC=CD=DA).
Unghiul din vârful A, ∠BAD, se desenează ascuțit (având deschiderea strict mai mică de 90∘).
Se notează corect vârfurile în sens trigonometric sau orar: A,B,C,D.
(4p pentru desenarea rombului; 1p pentru notarea corectă și respectarea condiției m(∠BAD)<90∘)
2. Dacă împărțim numărul natural n la 15 și la 22, obținem de fiecare dată restul 13. Determinați ultima cifră a numărului natural n. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform teoremei împărțirii cu rest, există două numere naturale a,b∈N astfel încât:
n=15a+13
n=22b+13
Scăzând 13 din ambele relații, obținem:
n−13=15a⟹(n−13)⋮15
n−13=22b⟹(n−13)⋮22
Deoarece 15=3⋅5 și 22=2⋅11, numărul natural n−13 se divide atât cu 5, cât și cu 2.
Numerele 2 și 5 sunt prime între ele (cmmdc(2,5)=1), deci n−13 se divide cu produsul lor:
(n−13)⋮10
(3p)
Un număr natural divizibil cu 10 are ultima cifră egală cu 0:
U(n−13)=0
Cum n=(n−13)+13, deducem ultima cifră a lui n:
U(n)=U(0+3)=3
(2p)
3. Ionel are o sumă de bani și vrea să cumpere două cărți, una de matematică și una de fizică. Prețul cărții de matematică reprezintă 65% din suma pe care o are Ionel, iar prețul cărții de fizică reprezintă 57,5% din aceeași sumă. Pentru a cumpăra cele două cărți Ionel mai are nevoie de 4,5 lei. Determinați suma de bani pe care o are Ionel. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu x suma de bani pe care o are Ionel (exprimată în lei).
Exprimăm prețurile celor două cărți în funcție de x:
Prețul cărții de matematică:
Pm=10065⋅x=0,65x
Prețul cărții de fizică:
Pf=10057,5⋅x=0,575x
Costul total al celor două cărți este:
Pm+Pf=0,65x+0,575x=1,225x
Deoarece lui Ionel îi mai lipsesc 4,5 lei pentru a cumpăra cărțile, costul total depășește suma disponibilă x cu 4,5 lei:
1,225x=x+4,5
(3p)
Rezolvăm ecuația liniară:
1,225x−x=4,5
0,225x=4,5
x=0,2254,5=2254500=20 lei
Verificare:
Cartea de matematică: 65%⋅20=13 lei
Cartea de fizică: 57,5%⋅20=11,5 lei
Total de plată: 13+11,5=24,5 lei
Suma necesară în plus: 24,5−20=4,5 lei (conform ipotezei).
Suma de bani pe care o are Ionel este de 20 de lei.
(2p)
4. Se consideră numerele reale:
a=(1−21)(1−81):(5−32)
și
b=21+41+81+121+241
a) Arătați că a=41. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scoatem factorul de sub radical: 8=4⋅2=22.
Aducem fiecare paranteză la numitor comun:
1−21=22−1
1−81=1−221=2222−1
Efectuăm produsul celor două paranteze:
(22−1)⋅(2222−1)=2⋅22(2−1)(22−1)=2⋅2(2−1)(22−1)=4(2−1)(22−1)
Desfacem parantezele de la numărător:
(2−1)(22−1)=2⋅22−2−22+1=4−32+1=5−32
Produsul parantezelor devine:
45−32
(3p)
Înlocuim în expresia lui a și efectuăm împărțirea:
a=45−32:(5−32)=45−32⋅5−321=41
(2p)
b) Calculați (4a−2b)2020. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul b, aducând toate fracțiile la numitorul comun 24:
b=21+41+81+121+241=2412+6+3+2+1=2424=1
(3p)
Înlocuim valorile a=41 și b=1 în baza puterii:
4a−2b=4⋅41−2⋅1=1−2=−1
Ridicăm baza negativă la exponentul par 2020:
(4a−2b)2020=(−1)2020=1
(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(x−1)2+(2x+1)(x+3)+(3x−1)2+3x
unde x este număr real. Arătați că numărul E(m) este impar, pentru orice număr întreg m. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dezvoltăm fiecare termen din componența expresiei E(x):
Însumăm toți termenii:
E(x)=(x2−2x+1)+(2x2+7x+3)+(9x2−6x+1)+3xE(x)=(1+2+9)x2+(−2+7−6+3)x+(1+3+1)E(x)=12x2+2x+5,pentru orice x∈R
(3p)
Evaluăm expresia pentru un număr întreg oarecare m∈Z:
E(m)=12m2+2m+5=2(6m2+m)+5=2(6m2+m+2)+1
Deoarece m∈Z, expresia k=6m2+m+2 reprezintă un număr întreg (k∈Z).
Numărul E(m) este de forma 2k+1, prin urmare E(m) este impar, pentru orice număr întreg m.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AB∥CD, m(∠DAB)=90∘, AB=20 cm și CD=5 cm. Diagonalele trapezului sunt perpendiculare și O este punctul lor de intersecție.
a) Arătați că linia mijlocie a trapezului ABCD are lungimea egală cu 12,5 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor sale:
Lm=2AB+CD
(3p)
Înlocuim lungimile date ale bazelor, AB=20 cm și CD=5 cm:
Lm=220+5=225=12,5 cm
(2p)
b) Demonstrați că OCAC=5. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece AB∥CD, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în trapez:
△AOB∼△COD
Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage:
COAO=CDAB
Înlocuim AB=20 cm și CD=5 cm:
COAO=520=4⟹AO=4⋅OC
(3p)
Punctul O aparține segmentului AC, deci:
AC=AO+OC=4⋅OC+OC=5⋅OC
Împărțind ambii membri la OC=0, obținem:
OCAC=5
(2p)
c) Calculați aria trapezului ABCD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În trapezul dreptunghic ABCD, AB∥CD și AD⊥AB⟹AD⊥CD, prin urmare triunghiul △ADC este dreptunghic în D (m(∠ADC)=90∘).
Diagonalele trapezului sunt perpendiculare (AC⊥BD), deci DO⊥AC în triunghiul dreptunghic △ADC.
Aplicăm Teorema catetei în triunghiul dreptunghic △ADC pentru cateta CD:
CD2=OC⋅AC
Știind din subpunctul b) că AC=5⋅OC și că CD=5 cm, înlocuim:
52=OC⋅(5⋅OC)⟹25=5⋅OC2⟹OC2=5⟹OC=5 cm
Rezultă lungimea diagonalei AC:
AC=5⋅OC=55 cm
Aflăm înălțimea AD a trapezului aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ADC:
AD=AC2−CD2=(55)2−52=125−25=100=10 cm
Înlocuim lungimile laturilor:
PABCD=2(8+4)=2⋅12=24 cm
(2p)
b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta AB′ și planul (BC′D′). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm înălțimea paralelipipedului:
AA′=2⋅BC=2⋅4=8 cm
În dreptunghiul feței laterale ABB′A′, avem AB=8 cm și AA′=8 cm, deci AB=AA′, ceea ce înseamnă că ABB′A′ este un pătrat.
Diagonalele pătratului sunt perpendiculare:
AB′⊥A′B
(2p)
Muchia BC este perpendiculară pe fața laterală ABB′A′:
BC⊥(ABB′A′)
Deoarece dreapta AB′ este inclusă în planul (ABB′A′), rezultă că:
BC⊥AB′⟺AB′⊥BC
Dreapta AB′ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′BC), A′B și BC (A′B∩BC={B}):
AB′⊥(A′BC)
În paralelipipedul dreptunghic, avem A′D′∥B′C′ și B′C′∥BC, deci A′D′∥BC. De asemenea, A′D′=BC=4 cm.
Rezultă că patrulaterul A′BCD′ este paralelogram (chiar dreptunghi), prin urmare punctul D′ aparține planului (A′BC), ceea ce arată că planul (BC′D′) coincide cu planul (A′BC).
Întrucât AB′⊥(A′BC), rezultă:
AB′⊥(BC′D′)
Dreapta AB′ fiind perpendiculară pe planul (BC′D′), măsura unghiului dintre dreapta AB′ și planul (BC′D′) este:
90∘
(3p)
c) Determinați distanța de la punctul B′ la dreapta AE. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul E este mijlocul segmentului CD. Cum CD=AB=8 cm:
DE=EC=2CD=28=4 cm
În dreptunghiul bazei ABCD:
În triunghiul △ADE: m(∠D)=90∘, AD=BC=4 cm și DE=4 cm. Fiind dreptunghic isoscel, m(∠AED)=45∘.
În triunghiul △BCE: m(∠C)=90∘, BC=4 cm și EC=4 cm. Fiind dreptunghic isoscel, m(∠BEC)=45∘.
Deoarece punctele D,E,C sunt coliniare în această ordine:
m(∠AEB)=180∘−m(∠AED)−m(∠BEC)=180∘−45∘−45∘=90∘⟹BE⊥AE
(2p)
Aplicăm Teorema celor trei perpendiculare:
B′B⊥(ABC) (muchia laterală a paralelipipedului este perpendiculară pe planul bazei);
BE⊥AE, cu BE⊂(ABC) și E∈AE;
AE⊂(ABC).
Din 1, 2 și 3 rezultă că:
B′E⊥AE
Prin urmare, distanța de la punctul B′ la dreapta AE este lungimea segmentului B′E:
d(B′,AE)=B′E
(2p)
Calculăm lungimea segmentului BE:
În triunghiul dreptunghic isoscel △BCE cu catetele BC=EC=4 cm:
BE=BC2+EC2=42+42=42 cm
Triunghiul △B′BE este dreptunghic în B (B′B⊥(ABC) și BE⊂(ABC)⟹B′B⊥BE), cu catetele B′B=8 cm și BE=42 cm.
Aplicăm Teorema lui Pitagora în △B′BE:
B′E=BE2+B′B2=(42)2+82=32+64=96=46 cm
Distanța de la punctul B′ la dreapta AE este egală cu 46 cm.