BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 24

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 24

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 20⋅4−4⋅1020 \cdot 4 - 4 \cdot 10 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: operațiile de ordinul al II-lea (înmulțirile) se efectuează înaintea celor de ordinul I (scăderea):
    1. Prima înmulțire: 20⋅4=8020 \cdot 4 = 80

    2. A doua înmulțire: 4⋅10=404 \cdot 10 = 40

    3. Scăderea finală (sau dând factor comun pe 44): 80−40=4080 - 40 = 40

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 75%75\% din 100100 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a calcula procentul p%p\% dintr-un număr dat AA, înmulțim fracția p100\frac{p}{100} cu numărul AA: 75% din 100=75100⋅10075\% \text{ din } 100 = \frac{75}{100} \cdot 100

  • Simplificăm factorul 100100 de la numitor cu 100100: 75100⋅100=75\frac{75}{\cancel{100}} \cdot \cancel{100} = 75

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7575.

(5p)


3. Cel mai mare număr par din mulțimea numerelor naturale de două cifre este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale de două cifre este formată din numerele de la 1010 la 9999: M={10,11,12,…,98,99}M = \{10, 11, 12, \dots, 98, 99\}

  • Un număr natural este par dacă ultima sa cifră este pară (0,2,4,6,80, 2, 4, 6, 8).

  • Cel mai mare număr de două cifre este 9999, însă este impar (ultima cifră este 99).

  • Numărul imediat inferior este 9898, a cărui ultimă cifră este 88 (pară), prin urmare cel mai mare număr par de două cifre este: 9898

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9898.

(5p)


4. Dacă unghiurile ABCABC și A′B′C′A'B'C' sunt suplementare și m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ, atunci măsura unghiului A′B′C′A'B'C' este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ: m(∠ABC)+m(∠A′B′C′)=180∘m(\angle ABC) + m(\angle A'B'C') = 180^\circ

  • Înlocuim măsura dată m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ: 60∘+m(∠A′B′C′)=180∘60^\circ + m(\angle A'B'C') = 180^\circ

  • Scădem 60∘60^\circ din ambii membri: m(∠A′B′C′)=180∘−60∘=120∘m(\angle A'B'C') = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 120120.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestui cub este egală cu 120 cm120\text{ cm}. Lungimea muchiei ABAB este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1 — Cubul ABCDA'B'C'D'

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un cub este un poliedru regulat mărginit de 6 fețe pătrate congruente și posedă în total 1212 muchii de lungimi egale:

    • 4 muchii ale bazei inferioare: [AB],[BC],[CD],[DA][AB], [BC], [CD], [DA];
    • 4 muchii ale bazei superioare: [A′B′],[B′C′],[C′D′],[D′A′][A'B'], [B'C'], [C'D'], [D'A'];
    • 4 muchii laterale: [AA′],[BB′],[CC′],[DD′][AA'], [BB'], [CC'], [DD'].
  • Suma lungimilor celor 1212 muchii congruente este: S=12⋅AB=120 cmS = 12 \cdot AB = 120\text{ cm}

  • Aflăm lungimea muchiei ABAB: AB=12012=10 cmAB = \frac{120}{12} = 10\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate încasările unei firme, în mii lei, înregistrate în fiecare dintre primele șase luni ale unui an:

Diagrama încasărilor lunare

Conform informațiilor din diagramă, media sumelor încasate în primele cinci luni ale anului este egală cu … mii lei\dots\text{ mii lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile încasărilor, în mii lei, corespunzătoare primelor cinci luni ale anului din graficul cu linii:

    • Luna I: 200 mii lei200\text{ mii lei}
    • Luna a II-a: 300 mii lei300\text{ mii lei}
    • Luna a III-a: 500 mii lei500\text{ mii lei}
    • Luna a IV-a: 300 mii lei300\text{ mii lei}
    • Luna a V-a: 400 mii lei400\text{ mii lei}
  • Calculăm suma totală încasată în aceste prime cinci luni: S=200+300+500+300+400=1700 mii leiS = 200 + 300 + 500 + 300 + 400 = 1700\text{ mii lei}

  • Calculăm media aritmetică a sumelor încasate în cele 55 luni: ma=S5=17005=340 mii leim_a = \frac{S}{5} = \frac{1700}{5} = 340\text{ mii lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 340340.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD și vârful VV. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În reprezentarea în perspectivă (proiecție paralelă), baza pătrată ABCDABCD se desenează ca un paralelogram oblic:
    • Muchiile vizibile din față, [AB][AB] și [BC][BC], se trasează cu linie continuă;
    • Muchiile din spate ale bazei, [AD][AD] și [DC][DC], fiind obturate vederii, se trasează cu linie punctată (întreruptă).
  • Se alege un punct VV exterior planului bazei, situat convențional deasupra centrului bazei, reprezentând vârful piramidei.
  • Se unesc vârful VV cu cele 4 vârfuri ale bazei:
    • Muchiile laterale vizibile [VA][VA], [VB][VB] și [VC][VC] se trasează cu linie continuă;
    • Muchia laterală din spate [VD][VD] se trasează cu linie punctată.
  • Se notează clar fiecare vârf: vârful piramidei cu litera VV, iar vârfurile poligonului de bază cu literele A,B,C,DA, B, C, D în ordine circulară.

(4p pentru desenarea corectă a piramidei cu baza pătrat; 1p pentru notarea conformă a vârfurilor V, A, B, C, D)


2. Determinați numerele naturale de patru cifre care se divid cu 1010 și cu 99 și care au două cifre egale cu 44. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie abcd‾\overline{abcd} numărul de patru cifre căutat, unde a,b,c,da, b, c, d sunt cifre în baza 1010 și a≠0a \neq 0 (a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}).

  • Conform criteriului de divizibilitate cu 1010: abcd‾ ⋮ 10  ⟹  d=0\overline{abcd} \ \vdots \ 10 \implies d = 0 Numărul este de forma abc0‾\overline{abc0}.

  • Deoarece ultima cifră este d=0d = 0, cele două cifre egale cu 44 cerute în enunț trebuie să se afle printre primele trei cifre: a,b,ca, b, c.

  • Conform criteriului de divizibilitate cu 99, un număr este divizibil cu 99 dacă și numai dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 99: a+b+c+0 ⋮ 9  ⟺  a+b+c ⋮ 9a + b + c + 0 \ \vdots \ 9 \iff a + b + c \ \vdots \ 9

(2p)

  • Dintre cifrele a,b,ca, b, c, exact două sunt egale cu 44, iar a treia cifră este o cifră oarecare x∈{0,1,…,9}x \in \{0, 1, \dots, 9\}. Suma celor trei cifre devine: 4+4+x=8+x4 + 4 + x = 8 + x

  • Condiția de divizibilitate impune: 8+x ⋮ 98 + x \ \vdots \ 9 Cum xx este cifră (0≤x≤90 \le x \le 9), singura valoare posibilă din intervalul [0,9][0, 9] este: 8+x=9  ⟹  x=18 + x = 9 \implies x = 1 (Următorul multiplu este 8+x=18  ⟹  x=108 + x = 18 \implies x = 10, care nu este cifră).

  • Așadar, cifrele a,b,ca, b, c sunt două cifre de 44 și o cifră de 11. Cifra 11 poate ocupa oricare dintre cele trei poziții:

    1. Dacă a=1a = 1, atunci b=4b = 4 și c=4c = 4, obținem numărul: 14401440
    2. Dacă b=1b = 1, atunci a=4a = 4 și c=4c = 4, obținem numărul: 41404140
    3. Dacă c=1c = 1, atunci a=4a = 4 și b=4b = 4, obținem numărul: 44104410

Numerele căutate sunt 14401440, 41404140 și 44104410.

(3p)


3. Într-o clasă, numărul elevilor absenți din ziua de luni a reprezentat 18\frac{1}{8} din numărul elevilor prezenți. Marți, numărul elevilor absenți a scăzut cu 11 față de luni și a reprezentat 8%8\% din numărul elevilor prezenți în acea zi. Determinați numărul elevilor din acea clasă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx numărul total al elevilor din acea clasă (x∈N∗x \in \mathbb{N}^*).
  • În ziua de luni:
    • Fie aLa_L numărul elevilor absenți și pLp_L numărul elevilor prezenți.
    • Conform ipotezei: aL=18pL  ⟹  pL=8aLa_L = \frac{1}{8} p_L \implies p_L = 8 a_L
    • Numărul total de elevi este suma dintre prezenți și absenți: x=pL+aL=8aL+aL=9aL  ⟹  aL=x9x = p_L + a_L = 8a_L + a_L = 9a_L \implies a_L = \frac{x}{9}
    • Numărul elevilor prezenți luni este: pL=8aL=8x9p_L = 8a_L = \frac{8x}{9}

(2p)

  • În ziua de marți:

    • Numărul elevilor absenți a scăzut cu 11 față de luni: aM=aL−1=x9−1a_M = a_L - 1 = \frac{x}{9} - 1
    • Numărul elevilor prezenți a crescut cu 11 față de luni (deoarece numărul total de elevi xx rămâne constant): pM=pL+1=8x9+1p_M = p_L + 1 = \frac{8x}{9} + 1
    • Ipoteza precizează că marți absenții au reprezentat 8%8\% din numărul prezenților: aM=8100pM  ⟺  aM=225pMa_M = \frac{8}{100} p_M \iff a_M = \frac{2}{25} p_M
    • Înlocuim expresiile în funcție de xx: x9−1=8100(8x9+1)\frac{x}{9} - 1 = \frac{8}{100} \left(\frac{8x}{9} + 1\right)
  • Rezolvăm ecuația: x−99=225⋅8x+99\frac{x - 9}{9} = \frac{2}{25} \cdot \frac{8x + 9}{9}

    • Înmulțim ambii membri cu 99: x−9=2(8x+9)25x - 9 = \frac{2(8x + 9)}{25}
    • Înmulțim ambii membri cu 2525: 25(x−9)=16x+1825(x - 9) = 16x + 18 25x−225=16x+1825x - 225 = 16x + 18
    • Trecem termenii cu xx în stânga și termenii liberi în dreapta: 25x−16x=225+1825x - 16x = 225 + 18 9x=243  ⟹  x=2439=279x = 243 \implies x = \frac{243}{9} = 27
  • Verificare:

    • Dacă sunt 2727 de elevi: luni au fost 279=3\frac{27}{9} = 3 absenți și 2424 prezenți (3=18⋅243 = \frac{1}{8} \cdot 24, adevărat).
    • Marți au fost 3−1=23 - 1 = 2 absenți și 2525 prezenți (8%⋅25=200100=28\% \cdot 25 = \frac{200}{100} = 2, adevărat).

Numărul elevilor din acea clasă este 2727.

(3p)


4. Se consideră numerele reale: a=(2−3)(8+12+18+27)a = (\sqrt{2} - \sqrt{3})(\sqrt{8} + \sqrt{12} + \sqrt{18} + \sqrt{27}) și b=(3+12+13+16)⋅(3+5)⋅(12)2b = \left(3 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right) \cdot (3 + \sqrt{5}) \cdot \left(\frac{1}{2}\right)^2

a) Arătați că a=−5a = -5. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen din a doua paranteză: 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2} 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 18=9⋅2=32\sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2} 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}

  • Reducem termenii asemenea din a doua paranteză: 8+12+18+27=22+23+32+33\sqrt{8} + \sqrt{12} + \sqrt{18} + \sqrt{27} = 2\sqrt{2} + 2\sqrt{3} + 3\sqrt{2} + 3\sqrt{3} (22+32)+(23+33)=52+53=5(2+3)(2\sqrt{2} + 3\sqrt{2}) + (2\sqrt{3} + 3\sqrt{3}) = 5\sqrt{2} + 5\sqrt{3} = 5(\sqrt{2} + \sqrt{3})

(3p)

  • Înlocuim expresia simplificată în calculul lui aa: a=(2−3)⋅5(2+3)=5(2−3)(2+3)a = (\sqrt{2} - \sqrt{3}) \cdot 5(\sqrt{2} + \sqrt{3}) = 5(\sqrt{2} - \sqrt{3})(\sqrt{2} + \sqrt{3})

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2: (2−3)(2+3)=(2)2−(3)2=2−3=−1(\sqrt{2} - \sqrt{3})(\sqrt{2} + \sqrt{3}) = (\sqrt{2})^2 - (\sqrt{3})^2 = 2 - 3 = -1

  • Calculăm valoarea finală: a=5⋅(−1)=−5a = 5 \cdot (-1) = -5

(2p)


b) Arătați că numărul N=b−−aN = b - \sqrt{-a} este prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea numărului real bb:
    • Aducem la numitor comun paranteza cu fracții (numitorul comun este 66): 3+12+13+16=186+36+26+16=18+3+2+16=246=43 + \frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6} = \frac{18}{6} + \frac{3}{6} + \frac{2}{6} + \frac{1}{6} = \frac{18 + 3 + 2 + 1}{6} = \frac{24}{6} = 4

    • Ridicăm fracția la pătrat: (12)2=14\left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{1}{4}

    • Calculăm produsul: b=4⋅(3+5)⋅14=(4⋅14)⋅(3+5)=1⋅(3+5)=3+5b = 4 \cdot (3 + \sqrt{5}) \cdot \frac{1}{4} = \left(4 \cdot \frac{1}{4}\right) \cdot (3 + \sqrt{5}) = 1 \cdot (3 + \sqrt{5}) = 3 + \sqrt{5}

(3p)

  • Deoarece la subpunctul anterior am demonstrat că a=−5a = -5, avem: −a=−(−5)=5  ⟹  −a=5-a = -(-5) = 5 \implies \sqrt{-a} = \sqrt{5}

  • Înlocuim în expresia numărului NN: N=b−−a=(3+5)−5=3N = b - \sqrt{-a} = (3 + \sqrt{5}) - \sqrt{5} = 3

  • Numărul 33 are exact doi divizori naturali: 11 și 33, deci 33 este număr prim.

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+3)(3x−2)−(x−1)2−(2x−1)2+26E(x) = (2x + 3)(3x - 2) - (x - 1)^2 - (2x - 1)^2 + 26 unde xx este număr real. Demonstrați că E(7n−2)E(7^n - 2) se divide cu 7n+17^{n+1}, pentru orice număr natural nenul nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen din componența expresiei E(x)E(x):

    1. Produsul parantezelor: (2x+3)(3x−2)=2x⋅3x−2x⋅2+3⋅3x−3⋅2=6x2−4x+9x−6=6x2+5x−6(2x + 3)(3x - 2) = 2x \cdot 3x - 2x \cdot 2 + 3 \cdot 3x - 3 \cdot 2 = 6x^2 - 4x + 9x - 6 = 6x^2 + 5x - 6

    2. Primul pătrat de binom precedat de minus: −(x−1)2=−(x2−2x+1)=−x2+2x−1-(x - 1)^2 = -(x^2 - 2x + 1) = -x^2 + 2x - 1

    3. Al doilea pătrat de binom precedat de minus: −(2x−1)2=−(4x2−4x+1)=−4x2+4x−1-(2x - 1)^2 = -(4x^2 - 4x + 1) = -4x^2 + 4x - 1

  • Însumăm toți termenii expresiei: E(x)=(6x2−4x+9x−6)−(x2−2x+1)−(4x2−4x+1)+26E(x) = (6x^2 - 4x + 9x - 6) - (x^2 - 2x + 1) - (4x^2 - 4x + 1) + 26 E(x)=6x2−4x+9x−6−x2+2x−1−4x2+4x−1+26E(x) = 6x^2 - 4x + 9x - 6 - x^2 + 2x - 1 - 4x^2 + 4x - 1 + 26

    • Coeficientul lui x2x^2: 6−1−4=16 - 1 - 4 = 1
    • Coeficientul lui xx: −4+9+2+4=11-4 + 9 + 2 + 4 = 11
    • Termenul liber: −6−1−1+26=18-6 - 1 - 1 + 26 = 18
  • Obținem forma canonică a expresiei: E(x)=x2+11x+18,pentru orice x∈RE(x) = x^2 + 11x + 18, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Descompunem trinomul de gradul al doilea în factori: x2+11x+18=x2+2x+9x+18=x(x+2)+9(x+2)=(x+2)(x+9)x^2 + 11x + 18 = x^2 + 2x + 9x + 18 = x(x + 2) + 9(x + 2) = (x + 2)(x + 9)

  • Înlocuim x=7n−2x = 7^n - 2, unde n∈N∗n \in \mathbb{N}^*:

    • Primul factor: x+2=(7n−2)+2=7nx + 2 = (7^n - 2) + 2 = 7^n
    • Al doilea factor: x+9=(7n−2)+9=7n+7=7(7n−1+1)x + 9 = (7^n - 2) + 9 = 7^n + 7 = 7(7^{n-1} + 1)
  • Calculăm produsul: E(7n−2)=(x+2)(x+9)=7n⋅[7(7n−1+1)]=7n+1(7n−1+1)E(7^n - 2) = (x + 2)(x + 9) = 7^n \cdot [7(7^{n-1} + 1)] = 7^{n+1}(7^{n-1} + 1)

  • Deoarece n≥1n \ge 1 este număr natural, n−1≥0n - 1 \ge 0, deci 7n−1∈N7^{n-1} \in \mathbb{N} și 7n−1+1∈N∗7^{n-1} + 1 \in \mathbb{N}^*. Prin urmare, E(7n−2)E(7^n - 2) este multiplu de 7n+17^{n+1}, adică E(7n−2) ⋮ 7n+1E(7^n - 2) \ \vdots \ 7^{n+1}, pentru orice număr natural nenul nn.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un cerc de centru OO și rază R=16 cmR = 16\text{ cm}. Punctele A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, sunt situate pe C(O,R)\mathcal{C}(O, R) astfel încât m(AB^)=75∘m(\widehat{AB}) = 75^\circ, m(BC^)=90∘m(\widehat{BC}) = 90^\circ și m(CD^)=75∘m(\widehat{CD}) = 75^\circ.

Figura 2 — Cercul C(O, R)

a) Arătați că arcul mic AD^\widehat{AD} are măsura de 120∘120^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt dispuse circular pe cercul C(O,R)\mathcal{C}(O, R), împărțind cercul în 4 arce consecutive care acoperă împreună întreaga circumferință de 360∘360^\circ: m(AB^)+m(BC^)+m(CD^)+m(AD^)=360∘m(\widehat{AB}) + m(\widehat{BC}) + m(\widehat{CD}) + m(\widehat{AD}) = 360^\circ

(3p)

  • Înlocuim măsurile arcelor cunoscute din ipoteză: 75∘+90∘+75∘+m(AD^)=360∘75^\circ + 90^\circ + 75^\circ + m(\widehat{AD}) = 360^\circ 240∘+m(AD^)=360∘240^\circ + m(\widehat{AD}) = 360^\circ

  • Deducem măsura arcului mic AD^\widehat{AD}: m(AD^)=360∘−(75∘+90∘+75∘)=360∘−240∘=120∘m(\widehat{AD}) = 360^\circ - (75^\circ + 90^\circ + 75^\circ) = 360^\circ - 240^\circ = 120^\circ

(2p)


b) Determinați lungimea coardei BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul ∠BOC\angle BOC este unghi la centru care subîntinde arcul mic BC^\widehat{BC}. Măsura unui unghi la centru este egală cu măsura arcului subîntins: m(∠BOC)=m(BC^)=90∘m(\angle BOC) = m(\widehat{BC}) = 90^\circ

(2p)

  • Triunghiul △BOC\triangle BOC este dreptunghic în OO cu m(∠BOC)=90∘m(\angle BOC) = 90^\circ și este isoscel, deoarece laturile [OB][OB] și [OC][OC] sunt raze ale cercului: OB=OC=R=16 cmOB = OC = R = 16\text{ cm}

  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △BOC\triangle BOC: BC2=OB2+OC2BC^2 = OB^2 + OC^2 BC2=162+162=256+256=512BC^2 = 16^2 + 16^2 = 256 + 256 = 512 BC=512=256⋅2=162 cmBC = \sqrt{512} = \sqrt{256 \cdot 2} = 16\sqrt{2}\text{ cm}

(3p)


c) Demonstrați că patrulaterul ABCDABCD este trapez isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În același cerc, coardele care subîntind arce de cerc congruente au lungimi egale: m(AB^)=m(CD^)=75∘  ⟹  AB=CDm(\widehat{AB}) = m(\widehat{CD}) = 75^\circ \implies AB = CD

(2p)

  • Măsura unui unghi înscris într-un cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului de cerc cuprins între laturile sale:

    • Unghiul ∠ACB\angle ACB este înscris în cerc și subîntinde arcul AB^\widehat{AB}: m(∠ACB)=12m(AB^)=75∘2=37∘30′m(\angle ACB) = \frac{1}{2} m(\widehat{AB}) = \frac{75^\circ}{2} = 37^\circ 30'
    • Unghiul ∠CAD\angle CAD este înscris în cerc și subîntinde arcul CD^\widehat{CD}: m(∠CAD)=12m(CD^)=75∘2=37∘30′m(\angle CAD) = \frac{1}{2} m(\widehat{CD}) = \frac{75^\circ}{2} = 37^\circ 30'
  • Deducem congruența unghiurilor: ∠ACB≡∠CAD\angle ACB \equiv \angle CAD

  • Dreptele ADAD și BCBC sunt tăiate de secanta ACAC. Deoarece unghiurile alterne interne ∠ACB\angle ACB și ∠CAD\angle CAD sunt congruente, conform teoremei reciproce a unghiurilor alterne interne rezultă că: AD∥BCAD \parallel BC

  • În patrulaterul convex ABCDABCD, laturile opuse [AD][AD] și [BC][BC] sunt paralele (AD∥BCAD \parallel BC), iar celelalte două laturi opuse sunt congruente (AB=CDAB = CD). Deoarece m(AD^)=120∘≠90∘=m(BC^)m(\widehat{AD}) = 120^\circ \neq 90^\circ = m(\widehat{BC}), bazele nu sunt congruente (AD≠BCAD \neq BC), deci ABCDABCD nu este paralelogram.

  • Prin urmare, patrulaterul ABCDABCD este trapez isoscel.

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC, cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=123 cmAB = 12\sqrt{3}\text{ cm}, VA=20 cmVA = 20\text{ cm} și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde OO este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC. Punctul MM este mijlocul muchiei BCBC, punctul NN este mijlocul segmentului AOAO și punctul PP este situat pe muchia VAVA astfel încât VPAP=2\frac{VP}{AP} = 2.

Figura 3 — Piramida triunghiulară VABC

a) Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 1083 cm2108\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCABC este triunghi echilateral cu lungimea laturii l=AB=123 cml = AB = 12\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Formula ariei unui triunghi echilateral de latură ll este: A△ABC=l234=AB234\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4}

(3p)

  • Calculăm pătratul lungimii laturii ABAB: AB2=(123)2=122⋅(3)2=144⋅3=432AB^2 = (12\sqrt{3})^2 = 12^2 \cdot (\sqrt{3})^2 = 144 \cdot 3 = 432

  • Înlocuim în formula ariei: A△ABC=43234=1083 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{432\sqrt{3}}{4} = 108\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2p)


b) Demonstrați că dreapta NPNP este paralelă cu planul (VBC)(VBC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, MM este mijlocul muchiei [BC][BC], prin urmare segmentul [AM][AM] este mediană și înălțime (AM⊥BCAM \perp BC).

  • Punctul OO este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral △ABC\triangle ABC, deci coincide cu centrul de greutate al triunghiului (situat la 23\frac{2}{3} de vârf și 13\frac{1}{3} de bază pe fiecare mediană): O∈[AM]șiAOAM=23O \in [AM] \quad \text{și} \quad \frac{AO}{AM} = \frac{2}{3}

  • Punctul NN este mijlocul segmentului [AO][AO], deci: AN=AO2=12⋅23AM=13AM  ⟹  ANAM=13AN = \frac{AO}{2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{2}{3} AM = \frac{1}{3} AM \implies \frac{AN}{AM} = \frac{1}{3}

  • Punctul PP este situat pe muchia [VA][VA] astfel încât VPAP=2  ⟹  VP=2AP\frac{VP}{AP} = 2 \implies VP = 2AP. Lungimea întregului segment este: AV=AP+VP=AP+2AP=3AP  ⟹  APAV=13AV = AP + VP = AP + 2AP = 3AP \implies \frac{AP}{AV} = \frac{1}{3}

  • În triunghiul △VAM\triangle VAM, punctele N∈[AM]N \in [AM] și P∈[AV]P \in [AV] determină rapoarte egale: ANAM=APAV=13\frac{AN}{AM} = \frac{AP}{AV} = \frac{1}{3} Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă: NP∥VMNP \parallel VM

(3p)

  • Deoarece dreapta VMVM este conținută în planul feței laterale (VM⊂(VBC)VM \subset (VBC)) și dreapta NPNP nu este inclusă în planul (VBC)(VBC) (NP⊄(VBC)NP \not\subset (VBC)), din paralelismul NP∥VMNP \parallel VM rezultă că: NP∥(VBC)NP \parallel (VBC)

(2p)


c) Arătați că sinusul unghiului dintre dreapta VOVO și planul (VBC)(VBC) este egal cu 37373\frac{3\sqrt{73}}{73}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim perpendicularitatea muchiei BCBC pe planul secțiunii (VOM)(VOM):
    • VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și BC⊂(ABC)  ⟹  VO⊥BCBC \subset (ABC) \implies VO \perp BC;
    • MM este mijlocul laturii [BC][BC] în △ABC\triangle ABC echilateral   ⟹  AM⊥BC\implies AM \perp BC, de unde OM⊥BCOM \perp BC;
    • Cum BC⊥VOBC \perp VO și BC⊥OMBC \perp OM, cu VO∩OM={O}VO \cap OM = \{O\} în planul (VOM)(VOM), rezultă: BC⊥(VOM)BC \perp (VOM)

(1p)

  • Construim proiecția ortogonală a punctului OO pe planul (VBC)(VBC):

    • În planul (VOM)(VOM), fie OQ⊥VMOQ \perp VM, cu Q∈[VM]Q \in [VM].
    • Deoarece BC⊥(VOM)BC \perp (VOM) și OQ⊂(VOM)OQ \subset (VOM), rezultă că BC⊥OQ  ⟹  OQ⊥BCBC \perp OQ \implies OQ \perp BC.
    • Dreapta OQOQ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (VBC)(VBC) (VM⊥OQVM \perp OQ și BC⊥OQBC \perp OQ, cu VM∩BC={M}VM \cap BC = \{M\}), deci: OQ⊥(VBC)OQ \perp (VBC)
  • Rezultă că punctul QQ este proiecția ortogonală a punctului OO pe planul (VBC)(VBC), iar vârful VV aparține planului (VBC)(VBC) (V∈(VBC)V \in (VBC)).

  • Proiecția dreptei VOVO pe planul (VBC)(VBC) este dreapta VQVQ (care coincide cu VMVM), prin urmare unghiul dintre dreapta VOVO și planul (VBC)(VBC) este unghiul format de VOVO cu proiecția sa VMVM: ∠(VO,(VBC))=∠(VO,VQ)=∠OVQ≡∠OVM\angle(VO, (VBC)) = \angle(VO, VQ) = \angle OVQ \equiv \angle OVM

(2p)

  • Calculăm elementele triunghiului dreptunghic △VOM\triangle VOM (m(∠VOM)=90∘m(\angle VOM) = 90^\circ):

    • Înălțimea bazei echilaterale: AM=AB32=123⋅32=12⋅32=18 cmAM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3} \cdot \sqrt{3}}{2} = \frac{12 \cdot 3}{2} = 18\text{ cm}
    • Raza cercului circumscris bazei: AO=23AM=23⋅18=12 cmAO = \frac{2}{3} AM = \frac{2}{3} \cdot 18 = 12\text{ cm}
    • Apotema bazei: OM=13AM=13⋅18=6 cmOM = \frac{1}{3} AM = \frac{1}{3} \cdot 18 = 6\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA (VO⊥OAVO \perp OA), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru înălțimea piramidei: VO=VA2−AO2=202−122=400−144=256=16 cmVO = \sqrt{VA^2 - AO^2} = \sqrt{20^2 - 12^2} = \sqrt{400 - 144} = \sqrt{256} = 16\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM (VO⊥OMVO \perp OM), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru apotema piramidei VMVM: VM=VO2+OM2=162+62=256+36=292=4⋅73=273 cmVM = \sqrt{VO^2 + OM^2} = \sqrt{16^2 + 6^2} = \sqrt{256 + 36} = \sqrt{292} = \sqrt{4 \cdot 73} = 2\sqrt{73}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM, sinusul unghiului ∠OVQ\angle OVQ (care este unghiul ∠OVM\angle OVM) este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză: sin⁡(∠OVQ)=sin⁡(∠OVM)=OMVM=6273=373\sin(\angle OVQ) = \sin(\angle OVM) = \frac{OM}{VM} = \frac{6}{2\sqrt{73}} = \frac{3}{\sqrt{73}}

  • Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 73\sqrt{73}: sin⁡(∠(VO,(VBC)))=37373\sin(\angle(VO, (VBC))) = \frac{3\sqrt{73}}{73}

(2p)