BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 23

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 23

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 40:4−4⋅240 : 4 - 4 \cdot 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: operațiile de ordinul al II-lea (împărțirea și înmulțirea) se efectuează înaintea celor de ordinul I (scăderea):
    1. Împărțirea: 40:4=1040 : 4 = 10

    2. Înmulțirea: 4⋅2=84 \cdot 2 = 8

    3. Scăderea finală: 10−8=210 - 8 = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


2. Dacă 2x−13=5\frac{2x - 1}{3} = 5, atunci numărul xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim ambii membri ai proporției cu numitorul 33 (sau aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor: produsul mezilor este egal cu produsul extremilor): 2x−1=5⋅3  ⟹  2x−1=152x - 1 = 5 \cdot 3 \implies 2x - 1 = 15

  • Adunăm 11 în ambii membri: 2x=15+1  ⟹  2x=162x = 15 + 1 \implies 2x = 16

  • Împărțim la coeficientul lui xx: x=162=8x = \frac{16}{2} = 8

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 88.

(5p)


3. Suma numerelor naturale din intervalul [−2,2][-2, 2] este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale este N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}.

  • Numerele întregi din intervalul închis [−2,2][-2, 2] sunt: {−2,−1,0,1,2}\{-2, -1, 0, 1, 2\}

  • Dintre acestea, doar cele nenegative sunt numere naturale: [−2,2]∩N={0,1,2}[-2, 2] \cap \mathbb{N} = \{0, 1, 2\}

  • Calculăm suma lor: S=0+1+2=3S = 0 + 1 + 2 = 3

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


4. Dacă unghiurile ABCABC și DEFDEF sunt complementare și m(∠ABC)=45∘m(\angle ABC) = 45^\circ, atunci măsura unghiului DEFDEF este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, două unghiuri sunt complementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 90∘90^\circ: m(∠ABC)+m(∠DEF)=90∘m(\angle ABC) + m(\angle DEF) = 90^\circ

  • Înlocuim măsura cunoscută: 45∘+m(∠DEF)=90∘  ⟹  m(∠DEF)=90∘−45∘=45∘45^\circ + m(\angle DEF) = 90^\circ \implies m(\angle DEF) = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Lungimea muchiei ABAB este egală cu 10 cm10\text{ cm}. Lungimea muchiei AA′AA' este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cubul este un poliedru regulat în care toate cele 12 muchii au lungimi egale: AA′=AB=BC=CD=DA=A′B′=B′C′=C′D′=D′A′=BB′=CC′=DD′AA' = AB = BC = CD = DA = A'B' = B'C' = C'D' = D'A' = BB' = CC' = DD'

  • Deoarece AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, rezultă: AA′=10 cmAA' = 10\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate informații despre cantitățile de fructe vândute, în kilograme, înregistrate în zilele unei săptămâni, la un supermarket:

Diagrama vânzări fructe

Conform informațiilor din diagramă, media cantităților de fructe vândute în acea săptămână este egală cu … kg\dots\text{ kg}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Extragem din diagramă cantitățile de fructe corespunzătoare fiecărei zile din săptămână:

    • Luni: 230 kg230\text{ kg}
    • Marți: 343 kg343\text{ kg}
    • Miercuri: 545 kg545\text{ kg}
    • Joi: 342 kg342\text{ kg}
    • Vineri: 125 kg125\text{ kg}
  • Numărul total de zile înregistrate este 55.

  • Calculăm cantitatea totală de fructe vândută în cele 5 zile: S=230+343+545+342+125=1585 kgS = 230 + 343 + 545 + 342 + 125 = 1585\text{ kg}

  • Calculăm media aritmetică a cantităților vândute: ma=15855=317 kgm_a = \frac{1585}{5} = 317\text{ kg}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 317317.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă triunghiulară ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează baza inferioară, triunghiul △ABC\triangle ABC, reprezentând cu linie continuă muchiile vizibile din față ([AB][AB] și [BC][BC]) și cu linie punctată muchia din spate ([AC][AC] dacă este obturată).
  • Din vârfurile AA, BB și CC se trasează trei muchii laterale paralele, verticale și de lungimi congruente: [AA′][AA'], [BB′][BB'] și [CC′][CC'].
  • Se unesc vârfurile superioare A′A', B′B', C′C' pentru a forma baza superioară, triunghiul △A′B′C′\triangle A'B'C', cu linii continue.

(4p)

  • Se notează corect toate cele 6 vârfuri ale prismei triunghiulare: AA, BB, CC, A′A', B′B', C′C'.

(1p)


2. Arătați că media aritmetică a numerelor reale x=(1+12+14):712x = \left(1 + \frac{1}{2} + \frac{1}{4}\right) : \frac{7}{12} și y=(1−12−14):14y = \left(1 - \frac{1}{2} - \frac{1}{4}\right) : \frac{1}{4} este egală cu 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul real xx:
    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 44: 1+12+14=44+24+14=4+2+14=741 + \frac{1}{2} + \frac{1}{4} = \frac{4}{4} + \frac{2}{4} + \frac{1}{4} = \frac{4 + 2 + 1}{4} = \frac{7}{4}

    • Împărțirea la o fracție se transformă în înmulțire cu inversa ei: x=74:712=74⋅127=124=3x = \frac{7}{4} : \frac{7}{12} = \frac{7}{4} \cdot \frac{12}{7} = \frac{12}{4} = 3

(2p)

  • Calculăm numărul real yy:

    • Efectuăm scăderile din paranteză cu numitorul comun 44: 1−12−14=44−24−14=4−2−14=141 - \frac{1}{2} - \frac{1}{4} = \frac{4}{4} - \frac{2}{4} - \frac{1}{4} = \frac{4 - 2 - 1}{4} = \frac{1}{4}

    • Efectuăm împărțirea: y=14:14=1y = \frac{1}{4} : \frac{1}{4} = 1

  • Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy: ma=x+y2=3+12=42=2m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{3 + 1}{2} = \frac{4}{2} = 2

(3p)


3. Mai multe persoane vor să cumpere împreună un cadou. Dacă fiecare persoană contribuie cu câte 25 de lei mai este nevoie de încă 50 de lei, iar dacă fiecare persoană contribuie cu câte 35 de lei vor fi în plus 40 de lei. Determinați numărul de persoane care contribuie la cumpărarea cadoului. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu nn numărul de persoane care participă la cumpărarea cadoului și cu CC prețul cadoului (în lei).

  • Scriem ecuația prețului pe baza celor două scenarii din ipoteză:

    • Dacă fiecare persoană dă câte 25 lei25\text{ lei}, suma strânsă este 25n25n, iar pentru a atinge prețul cadoului mai trebuie 50 lei50\text{ lei}: C=25n+50C = 25n + 50

    • Dacă fiecare persoană dă câte 35 lei35\text{ lei}, suma strânsă este 35n35n, adică depășește prețul cadoului cu 40 lei40\text{ lei}: C=35n−40C = 35n - 40

  • Egalăm cele două expresii ale lui CC: 25n+50=35n−4025n + 50 = 35n - 40

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară în nn: 50+40=35n−25n  ⟹  10n=90  ⟹  n=9010=950 + 40 = 35n - 25n \implies 10n = 90 \implies n = \frac{90}{10} = 9

Numărul de persoane care contribuie la cumpărarea cadoului este 99.

(2p)


4. Se consideră mulțimile: A={x∈Z  |  72x+1∈Z}șiB={x∈Z  |  (1−3)(1+3)≤x≤∣1−2∣+1−2}.A = \left\{ x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; \frac{7}{2x + 1} \in \mathbb{Z} \right\} \quad \text{și} \quad B = \left\{ x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; (1 - \sqrt{3})(1 + \sqrt{3}) \le x \le |1 - \sqrt{2}| + 1 - \sqrt{2} \right\}.

a) Arătați că A={−4,−1,0,3}A = \{-4, -1, 0, 3\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracția 72x+1\frac{7}{2x + 1} este un număr întreg dacă și numai dacă numitorul 2x+12x + 1 este un divizor întreg al numărătorului 77: 2x+1∈D7={−7,−1,1,7}2x + 1 \in \mathcal{D}_7 = \{-7, -1, 1, 7\}

  • Rezolvăm ecuațiile corespunzătoare pentru fiecare divizor în parte:

    • Cazul divizorilor negativi: 2x+1=−7  ⟹  2x=−8  ⟹  x=−4∈Z2x + 1 = -7 \implies 2x = -8 \implies x = -4 \in \mathbb{Z} 2x+1=−1  ⟹  2x=−2  ⟹  x=−1∈Z2x + 1 = -1 \implies 2x = -2 \implies x = -1 \in \mathbb{Z}

(3p)

  • Cazul divizorilor pozitivi: 2x+1=1  ⟹  2x=0  ⟹  x=0∈Z2x + 1 = 1 \implies 2x = 0 \implies x = 0 \in \mathbb{Z} 2x+1=7  ⟹  2x=6  ⟹  x=3∈Z2x + 1 = 7 \implies 2x = 6 \implies x = 3 \in \mathbb{Z}

  • Toate cele patru valori obținute sunt numere întregi, prin urmare: A={−4,−1,0,3}A = \{-4, -1, 0, 3\}

(2p)


b) Determinați elementele mulțimii A∩BA \cap B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm marginile inegalității ce definește mulțimea BB:

    • Membrul stâng este o formulă de calcul prescurtat (diferență de pătrate): (1−3)(1+3)=12−(3)2=1−3=−2(1 - \sqrt{3})(1 + \sqrt{3}) = 1^2 - (\sqrt{3})^2 = 1 - 3 = -2

    • În membrul drept explicităm modulul: deoarece 1<21 < \sqrt{2}, avem 1−2<01 - \sqrt{2} < 0, deci ∣1−2∣=−(1−2)=2−1|1 - \sqrt{2}| = -(1 - \sqrt{2}) = \sqrt{2} - 1. ∣1−2∣+1−2=(2−1)+1−2=0|1 - \sqrt{2}| + 1 - \sqrt{2} = (\sqrt{2} - 1) + 1 - \sqrt{2} = 0

  • Inegalitatea dublă devine: −2≤x≤0-2 \le x \le 0

  • Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z}, mulțimea BB conține numerele întregi din acest interval: B={−2,−1,0}B = \{-2, -1, 0\}

(3p)

  • Determinăm intersecția celor două mulțimi, reținând elementele comune: A∩B={−4,−1,0,3}∩{−2,−1,0}={−1,0}A \cap B = \{-4, -1, 0, 3\} \cap \{-2, -1, 0\} = \{-1, 0\}

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(x+2)2−(x−1)2−2(x+3)−5E(x) = (x + 2)^2 - (x - 1)^2 - 2(x + 3) - 5 unde xx este număr real. Determinați numerele naturale nn pentru care 0<E(n)≤110 < E(n) \le 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm parantezele folosind formulele de calcul prescurtat (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2 și distribuim factorul −2-2: (x+2)2=x2+4x+4(x + 2)^2 = x^2 + 4x + 4 −(x−1)2=−(x2−2x+1)=−x2+2x−1-(x - 1)^2 = -(x^2 - 2x + 1) = -x^2 + 2x - 1 −2(x+3)=−2x−6-2(x + 3) = -2x - 6

  • Înlocuim în expresia E(x)E(x) și reducem termenii asemenea: E(x)=(x2+4x+4)−(x2−2x+1)−2x−6−5E(x) = (x^2 + 4x + 4) - (x^2 - 2x + 1) - 2x - 6 - 5 E(x)=x2+4x+4−x2+2x−1−2x−6−5E(x) = x^2 + 4x + 4 - x^2 + 2x - 1 - 2x - 6 - 5 E(x)=(x2−x2)+(4x+2x−2x)+(4−1−6−5)=4x−8E(x) = (x^2 - x^2) + (4x + 2x - 2x) + (4 - 1 - 6 - 5) = 4x - 8

(3p)

  • Punem condiția din enunț pentru x=nx = n, cu n∈Nn \in \mathbb{N}: 0<E(n)≤11  ⟺  0<4n−8≤110 < E(n) \le 11 \iff 0 < 4n - 8 \le 11

  • Adunăm 88 la toți membrii inegalității: 8<4n≤198 < 4n \le 19

  • Împărțim la 44: 2<n≤194  ⟺  2<n≤4,752 < n \le \frac{19}{4} \iff 2 < n \le 4,75

  • Cum nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt numerele întregi din intervalul (2;4,75](2; 4,75]: n∈{3,4}n \in \{3, 4\}

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AC=8 cmAC = 8\text{ cm} şi BD=6 cmBD = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, punctul NN este mijlocul segmentului BCBC și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 2

a) Arătați că AB=5 cmAB = 5\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc: AC⊥BD  ⟹  m(∠AOB)=90∘AC \perp BD \implies m(\angle AOB) = 90^\circ AO=AC2=82=4 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm} BO=BD2=62=3 cmBO = \frac{BD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(3p)

  • Triunghiul △AOB\triangle AOB este dreptunghic în OO. Aplicăm Teorema lui Pitagora: AB2=AO2+BO2  ⟹  AB2=42+32=16+9=25AB^2 = AO^2 + BO^2 \implies AB^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 AB=25=5 cmAB = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că unghiurile OMNOMN și BACBAC sunt congruente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic △AOB\triangle AOB (m(∠AOB)=90∘m(\angle AOB) = 90^\circ), MM este mijlocul ipotenuzei ABAB. Conform teoremei medianei corespunzătoare ipotenuzei: OM=AB2=AM=2,5 cmOM = \frac{AB}{2} = AM = 2,5\text{ cm}

  • Deoarece OM=AMOM = AM, triunghiul △AOM\triangle AOM este isoscel cu baza [AO][AO], prin urmare unghiurile de la bază sunt congruente: ∠AOM≡∠OAM  ⟺  ∠AOM≡∠BAC\angle AOM \equiv \angle OAM \iff \angle AOM \equiv \angle BAC

(2p)

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, MM este mijlocul laturii ABAB și NN este mijlocul laturii BCBC, deci segmentul [MN][MN] este linie mijlocie în △ABC\triangle ABC. Rezultă că: MN∥ACMN \parallel AC

  • Dreptele paralele MNMN și ACAC, tăiate de secanta OMOM, formează unghiuri alterne interne congruente: ∠OMN≡∠AOM\angle OMN \equiv \angle AOM

  • Prin tranzitivitatea relației de congruență a unghiurilor: ∠OMN≡∠BAC\angle OMN \equiv \angle BAC

(3p)


c) Demonstrați că punctul OO este centrul de greutate al triunghiului DMNDMN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie {P}=BD∩MN\{P\} = BD \cap MN. Deoarece MN∥ACMN \parallel AC și diagonalele rombului sunt perpendiculare (BD⊥ACBD \perp AC), rezultă: BD⊥MN  ⟹  DP⊥MNBD \perp MN \implies DP \perp MN

  • Comparăm triunghiurile △ADM\triangle ADM și △CDN\triangle CDN:

    • AD=CDAD = CD (laturile rombului ABCDABCD);
    • ∠DAM≡∠DCN\angle DAM \equiv \angle DCN (unghiuri opuse în rombul ABCDABCD);
    • AM=AB2=BC2=CNAM = \frac{AB}{2} = \frac{BC}{2} = CN. Conform cazului de congruență L.U.L., △ADM≡△CDN\triangle ADM \equiv \triangle CDN, deci: DM=DNDM = DN
  • Triunghiul △DMN\triangle DMN este isoscel cu baza [MN][MN]. Înălțimea DPDP dusă pe bază este și mediană, prin urmare PP este mijlocul segmentului [MN][MN], iar segmentul [DP][DP] este mediană în △DMN\triangle DMN.

(2p)

  • În triunghiul △ABO\triangle ABO, MM este mijlocul segmentului ABAB și MP∥AOMP \parallel AO (deoarece P∈MN∥ACP \in MN \parallel AC și O∈ACO \in AC). Rezultă că [MP][MP] este linie mijlocie în triunghiul △ABO\triangle ABO, deci PP este mijlocul segmentului [BO][BO]: OP=BO2OP = \frac{BO}{2}

  • Diagonala BD=6 cmBD = 6\text{ cm} se înjumătățește în OO, deci: BO=DO=BD2=3 cm  ⟹  OP=32=1,5 cmBO = DO = \frac{BD}{2} = 3\text{ cm} \implies OP = \frac{3}{2} = 1,5\text{ cm}

  • Lungimea medianei DPDP este: DP=DO+OP=3+1,5=4,5 cmDP = DO + OP = 3 + 1,5 = 4,5\text{ cm}

  • Calculăm raportul: OPDP=1,54,5=13  ⟹  OP=13DPșiDO=23DP\frac{OP}{DP} = \frac{1,5}{4,5} = \frac{1}{3} \implies OP = \frac{1}{3} DP \quad \text{și} \quad DO = \frac{2}{3} DP

  • Punctul OO fiind situat pe mediana [DP][DP] la două treimi de vârf (DD) și o treime de bază (PP), rezultă că punctul OO este centrul de greutate al triunghiului DMNDMN.

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} şi AA′=12 cmAA' = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABB′A′ABB'A' este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABB′A′ABB'A' este o față laterală a paralelipipedului dreptunghic, având unghiurile drepte și laturile opuse congruente, deci este un dreptunghi (cu laturile egale AB=AA′=12 cmAB = AA' = 12\text{ cm}, fiind chiar un pătrat).
  • Calculăm aria patrulaterului ABB′A′ABB'A' prin produsul dimensiunilor sale: AABB′A′=AB⋅AA′\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA'

(3p)

  • Înlocuim lungimile date în ipoteză: AABB′A′=12⋅12=144 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = 12 \cdot 12 = 144\text{ cm}^2

(2p)


b) Determinați distanța de la punctul A′A' la dreapta DMDM. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În planul bazei (ABC)(ABC), baza ABCDABCD este dreptunghi, deci m(∠DAM)=90∘m(\angle DAM) = 90^\circ. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, prin urmare: AM=AB2=122=6 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

  • Cum AD=BC=6 cmAD = BC = 6\text{ cm}, triunghiul △ADM\triangle ADM este dreptunghic isoscel în AA (AD=AM=6 cmAD = AM = 6\text{ cm}). Ipotenuza triunghiului este: DM=AD2+AM2=62+62=62 cmDM = \sqrt{AD^2 + AM^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

  • Construim în planul (ABC)(ABC) perpendiculara din AA pe DMDM: fie E∈DME \in DM astfel încât AE⊥DMAE \perp DM. În triunghiul dreptunghic isoscel △ADM\triangle ADM, înălțimea AEAE corespunzătoare ipotenuzei este și mediană: AE=DM2=622=32 cmAE = \frac{DM}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

(2p)

  • Folosim Teorema celor Trei Perpendiculare:

    • Muchia laterală este perpendiculară pe planul bazei: A′A⊥(ABC)A'A \perp (ABC);
    • Dreapta AE⊂(ABC)AE \subset (ABC) este perpendiculară pe DMDM: AE⊥DMAE \perp DM;
    • Dreapta DM⊂(ABC)DM \subset (ABC).

    Rezultă că: A′E⊥DM  ⟹  d(A′,DM)=A′EA'E \perp DM \implies d(A', DM) = A'E

  • Triunghiul △A′AE\triangle A'AE este dreptunghic în AA (A′A⊥AEA'A \perp AE). Aplicăm Teorema lui Pitagora: A′E2=A′A2+AE2A'E^2 = A'A^2 + AE^2 A′E2=122+(32)2=144+9⋅2=144+18=162A'E^2 = 12^2 + (3\sqrt{2})^2 = 144 + 9 \cdot 2 = 144 + 18 = 162 A′E=162=81⋅2=92 cmA'E = \sqrt{162} = \sqrt{81 \cdot 2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}

Distanța de la punctul A′A' la dreapta DMDM este egală cu 92 cm9\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p)


c) Determinați măsura unghiului dreptelor DMDM și BNBN, unde NN este mijlocul segmentului CC′CC'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie PP mijlocul segmentului CDCD. Avem CD=AB=12 cmCD = AB = 12\text{ cm}, deci DP=CD2=6 cmDP = \frac{CD}{2} = 6\text{ cm}. Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, avem BM=6 cmBM = 6\text{ cm}. În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), deci: BM∥DPșiBM=DP=6 cmBM \parallel DP \quad \text{și} \quad BM = DP = 6\text{ cm}

  • Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci MBPDMBPD este paralelogram. Rezultă că laturile opuse sunt paralele: DM∥BPDM \parallel BP

  • Măsura unghiului dintre dreptele DMDM și BNBN este egală cu măsura unghiului format de paralela BPBP cu dreapta BNBN: m(∠(DM,BN))=m(∠(BP,BN))=m(∠PBN)m(\angle(DM, BN)) = m(\angle(BP, BN)) = m(\angle PBN)

(2p)

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului △BNP\triangle BNP:

    1. În paralelogramul MBPDMBPD: BP=DM=62 cmBP = DM = 6\sqrt{2}\text{ cm}

    2. Punctul NN este mijlocul segmentului CC′=12 cmCC' = 12\text{ cm}, deci: CN=CC′2=122=6 cmCN = \frac{CC'}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

      Muchia CC′CC' este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), deci CC′⊥BCCC' \perp BC, de unde rezultă că triunghiul △BCN\triangle BCN este dreptunghic în CC (m(∠BCN)=90∘m(\angle BCN) = 90^\circ). Cum BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și CN=6 cmCN = 6\text{ cm}, △BCN\triangle BCN este dreptunghic isoscel: BN=BC2+CN2=62+62=62 cmBN = \sqrt{BC^2 + CN^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

    3. În mod analog, CC′⊥CDCC' \perp CD, deci triunghiul △PCN\triangle PCN este dreptunghic în CC (m(∠PCN)=90∘m(\angle PCN) = 90^\circ). Avem CP=CD−DP=12−6=6 cmCP = CD - DP = 12 - 6 = 6\text{ cm} și CN=6 cmCN = 6\text{ cm}, deci △PCN\triangle PCN este dreptunghic isoscel: PN=CP2+CN2=62+62=62 cmPN = \sqrt{CP^2 + CN^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

  • Observăm că toate cele trei laturi ale triunghiului △BNP\triangle BNP sunt congruente: BP=BN=PN=62 cmBP = BN = PN = 6\sqrt{2}\text{ cm}

  • Triunghiul △BNP\triangle BNP este echilateral, prin urmare toate unghiurile sale interioare au măsura de 60∘60^\circ: m(∠PBN)=60∘m(\angle PBN) = 60^\circ

Măsura unghiului format de dreptele DMDM și BNBN este 60∘60^\circ.

(3p)