BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 22

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 22

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 20−(20:4+5)20 - (20 : 4 + 5) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor în mulțimea numerelor naturale:
    1. Împărțirea din paranteză: 20:4=520 : 4 = 5

    2. Adunarea din paranteză: 5+5=105 + 5 = 10

    3. Scăderea finală: 20−10=1020 - 10 = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


2. Numărul care reprezintă 10%10\% din 2020 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm procentul cerut dintr-un număr prin înmulțire: 10100⋅20=110⋅20=2\frac{10}{100} \cdot 20 = \frac{1}{10} \cdot 20 = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


3. Dacă A={−1,12,1,32}A = \left\{-1, \frac{1}{2}, 1, \frac{3}{2}\right\} și N\mathbb{N} este mulțimea numerelor naturale, atunci A∩N={… }A \cap \mathbb{N} = \{\dots\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale este N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}.
  • Analizăm elementele mulțimii AA:
    • −1∉N-1 \notin \mathbb{N} (este număr întreg negativ);
    • 12=0,5∉N\frac{1}{2} = 0{,}5 \notin \mathbb{N} (este fracție subunitară, număr rațional nenatural);
    • 1∈N1 \in \mathbb{N} (este număr natural);
    • 32=1,5∉N\frac{3}{2} = 1{,}5 \notin \mathbb{N} (este număr rațional nenatural).
  • Intersecția celor două mulțimi este: A∩N={1}A \cap \mathbb{N} = \{1\}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.

(5p)


4. Triunghiul echilateral ABCABC are AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Perimetrul acestui triunghi este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un triunghi echilateral toate cele trei laturi au lungimi egale: AB=BC=CA=4 cmAB = BC = CA = 4\text{ cm}

  • Perimetrul triunghiului echilateral este: PABC=3⋅AB=3⋅4=12 cm\mathcal{P}_{ABC} = 3 \cdot AB = 3 \cdot 4 = 12\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor AD′AD' și AB′AB' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele AD′AD' și AB′AB' sunt concurente în vârful AA, ambele fiind diagonale ale unor fețe pătrate ale cubului:

    • AD′AD' este diagonala feței ADD′A′ADD'A';
    • AB′AB' este diagonala feței ABB′A′ABB'A'.
  • Unim punctele B′B' și D′D' pentru a forma triunghiul △AB′D′\triangle AB'D'.

  • Notând cu aa lungimea muchiei cubului, determinăm lungimile laturilor triunghiului △AB′D′\triangle AB'D':

    • În pătratul ABB′A′ABB'A': AB′=a2AB' = a\sqrt{2};
    • În pătratul ADD′A′ADD'A': AD′=a2AD' = a\sqrt{2};
    • În pătratul bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D': B′D′=a2B'D' = a\sqrt{2}.
  • Toate cele trei laturi sunt congruente: AB′=AD′=B′D′=a2AB' = AD' = B'D' = a\sqrt{2}

  • Triunghiul △AB′D′\triangle AB'D' este echilateral, prin urmare măsura fiecărui unghi interior este de 60∘60^\circ: m(∠D′AB′)=60∘m(\angle D'AB') = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este dată o dependenţă funcţională:

xx−1-1aa11
y=3x−2y = 3x - 2−5-5−2-211

Conform informațiilor din tabel, numărul real aa este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din legea de dependență funcțională y=3x−2y = 3x - 2, pentru valoarea x=ax = a corespunde valoarea y=−2y = -2: 3a−2=−23a - 2 = -2

  • Adunăm 22 în ambii membri ai ecuației: 3a=−2+2  ⟹  3a=03a = -2 + 2 \implies 3a = 0

  • Împărțim la 33: a=03=0a = \frac{0}{3} = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, un paralelogram ABCDABCD cu m(∠ABC)>90∘m(\angle ABC) > 90^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează un paralelogram cu rigla, asigurându-se paralelismul laturilor opuse două câte două: AB∥CDșiAD∥BCAB \parallel CD \quad \text{și} \quad AD \parallel BC

(4p)

  • Se notează vârfurile consecutiv în sens trigonometric A,B,C,DA, B, C, D astfel încât unghiul din vârful BB, ∠ABC\angle ABC, să fie obtuz (m(∠ABC)>90∘m(\angle ABC) > 90^\circ).

(1p)


2. Numerele reale aa, bb și cc sunt direct proporționale cu numerele 33, 77 și 1111. Arătați că bb este media aritmetică a numerelor aa și cc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele aa, bb, cc sunt direct proporționale cu 33, 77, 1111, deci formează un șir de rapoarte egale: a3=b7=c11\frac{a}{3} = \frac{b}{7} = \frac{c}{11}

  • Aplicăm proprietatea șirului de rapoarte egale (adunăm primul și al treilea raport): a3=c11  ⟹  b7=a+c3+11=a+c14\frac{a}{3} = \frac{c}{11} \implies \frac{b}{7} = \frac{a + c}{3 + 11} = \frac{a + c}{14}

(3p)

  • Din egalitatea b7=a+c14\frac{b}{7} = \frac{a + c}{14}, înmulțim ambii membri cu 77: b=7(a+c)14  ⟹  b=a+c2b = \frac{7(a + c)}{14} \implies b = \frac{a + c}{2}

  • Prin definiție, media aritmetică a numerelor aa și cc este ma(a,c)=a+c2m_a(a, c) = \frac{a + c}{2}. Deoarece b=a+c2b = \frac{a + c}{2}, rezultă că bb este media aritmetică a numerelor aa și cc.

(2p)


3. Un kilogram de banane costă cât două kilograme de portocale. Un restaurant a cumpărat treizeci de kilograme de portocale și patruzeci și cinci de kilograme de banane, pentru care a plătit 360360 de lei. Determinați prețul unui kilogram de portocale. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul unui kilogram de portocale (în lei), x>0x > 0.
  • Deoarece un kilogram de banane costă cât două kilograme de portocale, prețul unui kilogram de banane este 2x2x lei.
  • Restaurantul a achiziționat 30 kg30\text{ kg} de portocale și 45 kg45\text{ kg} de banane: 30⋅x+45⋅(2x)=36030 \cdot x + 45 \cdot (2x) = 360

(3p)

  • Rezolvăm ecuația liniară obținută: 30x+90x=36030x + 90x = 360 120x=360120x = 360 x=360120=3 leix = \frac{360}{120} = 3\text{ lei}

Prețul unui kilogram de portocale este de 3 lei3\text{ lei}.

(2p)


4. Se consideră numerele reale x=(1+3)2−2(2−5)x = (1 + \sqrt{3})^2 - 2(2 - \sqrt{5}) și y=(15+75−45)⋅115y = (\sqrt{15} + \sqrt{75} - \sqrt{45}) \cdot \frac{1}{\sqrt{15}}.

a) Arătați că x=2(3+5)x = 2(\sqrt{3} + \sqrt{5}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm binomul la pătrat folosind formula (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2: (1+3)2=12+2⋅1⋅3+(3)2=1+23+3=4+23(1 + \sqrt{3})^2 = 1^2 + 2 \cdot 1 \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 1 + 2\sqrt{3} + 3 = 4 + 2\sqrt{3}

  • Desfacem paranteza din al doilea termen: −2(2−5)=−4+25-2(2 - \sqrt{5}) = -4 + 2\sqrt{5}

  • Reducem termenii asemenea: x=4+23−4+25x = 4 + 2\sqrt{3} - 4 + 2\sqrt{5}

(3p)

  • Dăm factor comun pe 22: x=23+25=2(3+5)x = 2\sqrt{3} + 2\sqrt{5} = 2(\sqrt{3} + \sqrt{5})

(2p)


b) Arătați că numărul N=x(y−1)N = x(y - 1) este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii din expresia numărului yy: 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3} 45=9⋅5=35\sqrt{45} = \sqrt{9 \cdot 5} = 3\sqrt{5}

  • Înlocuim în expresia lui yy: y=(15+53−35)⋅115=1515+5315−3515y = (\sqrt{15} + 5\sqrt{3} - 3\sqrt{5}) \cdot \frac{1}{\sqrt{15}} = \frac{\sqrt{15}}{\sqrt{15}} + \frac{5\sqrt{3}}{\sqrt{15}} - \frac{3\sqrt{5}}{\sqrt{15}}

  • Deoarece 15=3⋅5\sqrt{15} = \sqrt{3} \cdot \sqrt{5}, simplificăm: 5315=55=5\frac{5\sqrt{3}}{\sqrt{15}} = \frac{5}{\sqrt{5}} = \sqrt{5} 3515=33=3\frac{3\sqrt{5}}{\sqrt{15}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3} y=1+5−3y = 1 + \sqrt{5} - \sqrt{3}

(3p)

  • Calculăm y−1y - 1: y−1=1+5−3−1=5−3y - 1 = 1 + \sqrt{5} - \sqrt{3} - 1 = \sqrt{5} - \sqrt{3}

  • Înlocuim x=2(5+3)x = 2(\sqrt{5} + \sqrt{3}) și y−1=5−3y - 1 = \sqrt{5} - \sqrt{3} în formula numărului NN: N=x(y−1)=2(5+3)(5−3)N = x(y - 1) = 2(\sqrt{5} + \sqrt{3})(\sqrt{5} - \sqrt{3})

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2: N=2⋅((5)2−(3)2)=2⋅(5−3)=2⋅2=4N = 2 \cdot \left((\sqrt{5})^2 - (\sqrt{3})^2\right) = 2 \cdot (5 - 3) = 2 \cdot 2 = 4

  • Deoarece 4∈N4 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(2p)


5. Se consideră expresia E(x)=(x−1)2+(2x−1)2+(1−x)(2x−1)+3x−1E(x) = (x - 1)^2 + (2x - 1)^2 + (1 - x)(2x - 1) + 3x - 1, unde xx este număr real. Determinați numărul natural nn pentru care numărul E(n)E(n) este prim. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

    • (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1
    • (2x−1)2=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1
    • (1−x)(2x−1)=2x−1−2x2+x=−2x2+3x−1(1 - x)(2x - 1) = 2x - 1 - 2x^2 + x = -2x^2 + 3x - 1
  • Adunăm toți termenii: E(x)=(x2−2x+1)+(4x2−4x+1)+(−2x2+3x−1)+3x−1E(x) = (x^2 - 2x + 1) + (4x^2 - 4x + 1) + (-2x^2 + 3x - 1) + 3x - 1

  • Reducem termenii asemenea:

    • Coeficientul lui x2x^2: 1+4−2=31 + 4 - 2 = 3
    • Coeficientul lui xx: −2−4+3+3=0-2 - 4 + 3 + 3 = 0
    • Termenul liber: 1+1−1−1=01 + 1 - 1 - 1 = 0
  • Obținem forma restrânsă a expresiei: E(x)=3x2,pentru orice numa˘r real xE(x) = 3x^2, \quad \text{pentru orice număr real } x

(3p)

  • Pentru un număr natural n∈Nn \in \mathbb{N}, avem: E(n)=3n2E(n) = 3n^2

  • Analizăm când E(n)E(n) este număr prim:

    • Dacă n=0n = 0: E(0)=3⋅02=0E(0) = 3 \cdot 0^2 = 0, care nu este număr prim (numerele prime sunt strict mai mari decât 11).
    • Dacă n=1n = 1: E(1)=3⋅12=3E(1) = 3 \cdot 1^2 = 3, care este număr prim.
    • Dacă n≥2n \ge 2: n2≥4n^2 \ge 4, deci E(n)=3⋅n2E(n) = 3 \cdot n^2 este un produs de doi factori strict mai mari decât 11 (3>13 > 1 și n2>1n^2 > 1), ceea ce înseamnă că E(n)E(n) este un număr compus (are cel puțin divizorii 1,3,n2,3n21, 3, n^2, 3n^2).
  • Prin urmare, singurul număr natural pentru care E(n)E(n) este număr prim este n=1n = 1.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi dreptunghic ABCABC cu AB⊥ACAB \perp AC, AC=4 cmAC = 4\text{ cm} şi BC=8 cmBC = 8\text{ cm}. Semidreapta CMCM, M∈ABM \in AB este bisectoarea unghiului ACBACB.

Figura 2

a) Arătați că AB=43 cmAB = 4\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA (AB⊥AC  ⟹  m(∠BAC)=90∘AB \perp AC \implies m(\angle BAC) = 90^\circ).
  • Aplicăm Teorema lui Pitagora: BC2=AB2+AC2  ⟹  AB2=BC2−AC2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AB^2 = BC^2 - AC^2

(3p)

  • Înlocuim lungimile laturilor ipotezei: AB2=82−42=64−16=48AB^2 = 8^2 - 4^2 = 64 - 16 = 48 AB=48=16⋅3=43 cmAB = \sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că triunghiul BMCBMC este isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC, calculăm sinusul unghiului ∠ABC\angle ABC: sin⁡(∠ABC)=ACBC=48=12\sin(\angle ABC) = \frac{AC}{BC} = \frac{4}{8} = \frac{1}{2}

  • Deoarece măsura unghiului ascuțit cu sinusul 12\frac{1}{2} este 30∘30^\circ, rezultă: m(∠ABC)=30∘m(\angle ABC) = 30^\circ

  • Suma măsurilor unghiurilor ascuțite într-un triunghi dreptunghic este de 90∘90^\circ: m(∠ACB)=90∘−m(∠ABC)=90∘−30∘=60∘m(\angle ACB) = 90^\circ - m(\angle ABC) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

(2p)

  • Semidreapta CMCM este bisectoarea unghiului ∠ACB\angle ACB, prin urmare împarte unghiul în două unghiuri congruente: m(∠MCB)=m(∠ACB)2=60∘2=30∘m(\angle MCB) = \frac{m(\angle ACB)}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

  • Comparăm unghiurile din triunghiul △BMC\triangle BMC:

    • m(∠MBC)=m(∠ABC)=30∘m(\angle MBC) = m(\angle ABC) = 30^\circ;
    • m(∠MCB)=30∘m(\angle MCB) = 30^\circ.
  • Deoarece ∠MBC≡∠MCB\angle MBC \equiv \angle MCB, triunghiul △BMC\triangle BMC are două unghiuri congruente, deci este un triunghi isoscel cu laturile congruente MB=MCMB = MC.

(3p)


c) Se consideră punctul NN, pe latura ACAC, astfel încât distanța de la punctul NN la dreapta ABAB să fie egală cu distanța de la punctul NN la dreapta BCBC. Demonstrați că (2+3)NA=AB(2 + \sqrt{3}) NA = AB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm distanțele de la punctul N∈[AC]N \in [AC] la cele două drepte:
    • Deoarece AB⊥ACAB \perp AC și N∈[AC]N \in [AC], segmentul perpendicular din NN pe ABAB este chiar [NA][NA], deci: d(N,AB)=NAd(N, AB) = NA
    • Fie D∈[BC]D \in [BC] piciorul perpendicularei duse din NN pe dreapta BCBC (ND⊥BCND \perp BC). Distanța de la NN la BCBC este: d(N,BC)=NDd(N, BC) = ND
    • Din ipoteză, d(N,AB)=d(N,BC)d(N, AB) = d(N, BC), deci: NA=NDNA = ND

(1p)

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △DCN\triangle DCN și △ACB\triangle ACB:

    • m(∠CDN)=m(∠CAB)=90∘m(\angle CDN) = m(\angle CAB) = 90^\circ;
    • Unghiul din vârful CC este comun: ∠DCN≡∠ACB\angle DCN \equiv \angle ACB.
    • Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), triunghiurile sunt asemenea: △DCN∼△ACB\triangle DCN \sim \triangle ACB
  • Scriem raportul de asemănare: DNAB=NCBC  ⟹  DN⋅BC=AB⋅NC\frac{DN}{AB} = \frac{NC}{BC} \implies DN \cdot BC = AB \cdot NC

(2p)

  • Punctul NN aparține segmentului [AC][AC], prin urmare NC=AC−NA=4−NANC = AC - NA = 4 - NA.

  • Folosind DN=NADN = NA, BC=8 cmBC = 8\text{ cm} și AB=43 cmAB = 4\sqrt{3}\text{ cm}, înlocuim în relația de mai sus: 8⋅NA=43⋅(4−NA)8 \cdot NA = 4\sqrt{3} \cdot (4 - NA) 8NA=163−43NA8 NA = 16\sqrt{3} - 4\sqrt{3} NA 8NA+43NA=1638 NA + 4\sqrt{3} NA = 16\sqrt{3} (8+43)NA=163(8 + 4\sqrt{3}) NA = 16\sqrt{3}

  • Dăm factor comun pe 44 în ambii membri: 4(2+3)NA=4⋅434(2 + \sqrt{3}) NA = 4 \cdot 4\sqrt{3} (2+3)NA=43(2 + \sqrt{3}) NA = 4\sqrt{3}

  • Deoarece de la punctul a) avem AB=43 cmAB = 4\sqrt{3}\text{ cm}, rezultă egalitatea cerută: (2+3)NA=AB(2 + \sqrt{3}) NA = AB

(2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AC=16 cmAC = 16\text{ cm} și BD=12 cmBD = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii CDCD, PM⊥(ABC)PM \perp (ABC), PM=4 cmPM = 4\text{ cm} și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 96 cm296\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este romb, prin urmare aria sa se calculează ca semiprodusul lungimilor diagonalelor: AABCD=AC⋅BD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{AC \cdot BD}{2}

(3p)

  • Înlocuim lungimile date în ipoteză (AC=16 cmAC = 16\text{ cm} și BD=12 cmBD = 12\text{ cm}): AABCD=16⋅122=1922=96 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{16 \cdot 12}{2} = \frac{192}{2} = 96\text{ cm}^2

Aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 96 cm296\text{ cm}^2.

(2p)


b) Demonstrați că dreapta ADAD este paralelă cu planul (POM)(POM). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În rombul ABCDABCD, diagonalele se taie în segmente congruente la intersecția lor OO, deci OO este mijlocul segmentului [AC][AC].
  • Punctul MM este mijlocul segmentului [CD][CD] din ipoteză.
  • În triunghiul △ADC\triangle ADC, segmentul [MO][MO] unește mijloacele laturilor [CD][CD] și [AC][AC], prin urmare [MO][MO] este linie mijlocie în △ADC\triangle ADC.

(2p)

  • Conform proprietății liniei mijlocii: AD∥MOAD \parallel MO

  • Deoarece dreapta MOMO este inclusă în planul (POM)(POM) (MO⊂(POM)MO \subset (POM)), iar dreapta ADAD nu este inclusă în planul (POM)(POM) (AD⊄(POM)AD \not\subset (POM)), rezultă: AD∥(POM)AD \parallel (POM)

(3p)


c) Determinați distanța de la punctul PP la dreapta ACAC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Ducem perpendiculara din punctul MM pe dreapta ACAC, fie MN⊥ACMN \perp AC, cu N∈ACN \in AC.
  • Aplicăm Teorema celor trei perpendiculare (T3P):
    • PM⊥(ABC)PM \perp (ABC);
    • MN⊥ACMN \perp AC, cu MN⊂(ABC)MN \subset (ABC) și AC⊂(ABC)AC \subset (ABC);
    • Rezultă că PN⊥ACPN \perp AC.
  • Prin urmare, distanța de la punctul PP la dreapta ACAC este lungimea segmentului [PN][PN]: d(P,AC)=PNd(P, AC) = PN

(2p)

  • Determinăm lungimea segmentului [MN][MN]:

    • În rombul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare: BD⊥ACBD \perp AC.
    • Deoarece MN⊥ACMN \perp AC și BD⊥ACBD \perp AC, în planul (ABC)(ABC) avem două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă ACAC, deci sunt paralele: MN∥BD  ⟺  MN∥ODMN \parallel BD \iff MN \parallel OD
    • În triunghiul dreptunghic △DOC\triangle DOC:
      • OO este mijlocul diagonalei BDBD, deci OD=BD2=122=6 cmOD = \frac{BD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm};
      • MM este mijlocul laturii [CD][CD];
      • MN∥ODMN \parallel OD, cu N∈[OC]N \in [OC].
    • Rezultă că segmentul [MN][MN] este linie mijlocie în triunghiul △DOC\triangle DOC.
    • Lungimea liniei mijlocii este jumătate din baza ODOD: MN=OD2=62=3 cmMN = \frac{OD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Determinăm lungimea segmentului [PN][PN]:

    • Deoarece PM⊥(ABC)PM \perp (ABC) și MN⊂(ABC)MN \subset (ABC), rezultă PM⊥MNPM \perp MN.
    • Triunghiul △PMN\triangle PMN este dreptunghic în MM (m(∠PMN)=90∘m(\angle PMN) = 90^\circ).
    • Aplicăm Teorema lui Pitagora în △PMN\triangle PMN: PN=PM2+MN2=42+32=16+9=25=5 cmPN = \sqrt{PM^2 + MN^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

Distanța de la punctul PP la dreapta ACAC este egală cu 5 cm5\text{ cm}.

(3p)