BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 21

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 21

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (15−3⋅5):5+1(15 - 3 \cdot 5) : 5 + 1 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor în mulțimea numerelor naturale:
    1. Înmulțirea din paranteză: 3⋅5=153 \cdot 5 = 15

    2. Scăderea din paranteză: 15−15=015 - 15 = 0

    3. Împărțirea: 0:5=00 : 5 = 0

    4. Adunarea finală: 0+1=10 + 1 = 1

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.

(5p)


2. Dacă x%x\% din 8080 este egal cu 4040, atunci xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem relația procentuală sub formă de ecuație: x100⋅80=40\frac{x}{100} \cdot 80 = 40

  • Simplificăm fracția 80100\frac{80}{100} prin 2020: 4x5=40\frac{4x}{5} = 40

  • Înmulțim ambii membri cu 55 și împărțim la 44: 4x=200  ⟹  x=2004=504x = 200 \implies x = \frac{200}{4} = 50

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


3. Dacă nn este numărul natural din intervalul (12,32)\left(\frac{1}{2}, \frac{3}{2}\right), atunci nn este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem capetele intervalului sub formă de numere zecimale: 12=0,5\frac{1}{2} = 0{,}5 32=1,5\frac{3}{2} = 1{,}5

  • Intervalul deschis este (0,5;1,5)(0{,}5; 1{,}5).

  • Căutăm numerele naturale n∈Nn \in \mathbb{N} care satisfac inegalitatea: 0,5<n<1,50{,}5 < n < 1{,}5

  • Singurul număr natural cuprins între 0,50{,}5 și 1,51{,}5 este n=1n = 1.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 11.

(5p)


4. Dreptunghiul MNPQMNPQ are lungimea MN=10 cmMN = 10\text{ cm} și lățimea NP=7 cmNP = 7\text{ cm}. Aria acestui dreptunghi este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui dreptunghi cu lungimea LL și lățimea ll este: AMNPQ=L⋅l=MN⋅NP\mathcal{A}_{MNPQ} = L \cdot l = MN \cdot NP

  • Înlocuim valorile date în ipoteză (MN=10 cmMN = 10\text{ cm} și NP=7 cmNP = 7\text{ cm}): AMNPQ=10⋅7=70 cm2\mathcal{A}_{MNPQ} = 10 \cdot 7 = 70\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7070.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă patrulateră cu baza dreptunghiul ABCDABCD. Unghiul dreptelor ADAD și D′C′D'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o prismă patrulateră, bazele opuse ABCDABCD și A′B′C′D′A'B'C'D' sunt dreptunghiuri paralele și congruente.

  • Muchiile opuse sunt paralele: D′C′∥DCD'C' \parallel DC

  • Măsura unghiului dintre două drepte neconcurente în spațiu este măsura unghiului format de paralelele duse la acestea printr-un punct comun: ∠(AD,D′C′)=∠(AD,DC)=∠ADC\angle(AD, D'C') = \angle(AD, DC) = \angle ADC

  • Deoarece baza ABCDABCD este dreptunghi, laturile consecutive sunt perpendiculare: AD⊥DC  ⟹  m(∠ADC)=90∘AD \perp DC \implies m(\angle ADC) = 90^\circ

  • Rezultă că măsura unghiului dreptelor ADAD și D′C′D'C' este egală cu 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos sunt prezentate temperaturile înregistrate la o stație meteorologică, în timpul unei zile, la diferite ore:

OraOra 6Ora 9Ora 11Ora 13Ora 15Ora 17Ora 19
Temperatura (∘C^\circ\text{C})1010121213131515171715151414

Conform informațiilor din tabel, diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică temperatură înregistrate în acea zi este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile din tabel:

    • Cea mai mare temperatură înregistrată în acea zi este 17∘C17^\circ\text{C} (la ora 15);
    • Cea mai mică temperatură înregistrată în acea zi este 10∘C10^\circ\text{C} (la ora 6).
  • Calculăm diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică temperatură: 17∘C−10∘C=7∘C17^\circ\text{C} - 10^\circ\text{C} = 7^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez ABCDABCD cu bazele ABAB și CDCD, AB>CDAB > CD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se trasează două segmente orizontale paralele de lungimi diferite (baza mare ABAB jos și baza mică CDCD sus, cu AB>CDAB > CD).
  • Se unesc extremitățile pentru a forma laturile neparalele ADAD și BCBC.

(4p)

  • Se notează corect vârfurile trapezului în ordine ciclică (A,B,C,DA, B, C, D) astfel încât AB∥CDAB \parallel CD și AB>CDAB > CD.

(1p)


2. Se consideră numerele reale x=(220)3:256−23x = (2^{20})^3 : 2^{56} - 2^3 şi y=(323−322−321−320):320+31+30y = (3^{23} - 3^{22} - 3^{21} - 3^{20}) : 3^{20} + 3^1 + 3^0. Calculați media geometrică a numerelor xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul xx folosind regulile de calcul cu puteri: (220)3=220⋅3=260(2^{20})^3 = 2^{20 \cdot 3} = 2^{60} 260:256=260−56=24=162^{60} : 2^{56} = 2^{60 - 56} = 2^4 = 16 23=82^3 = 8 x=16−8=8x = 16 - 8 = 8

(2p)

  • Calculăm numărul yy:

    • Scoatem factor comun pe 3203^{20} în paranteză: 323−322−321−320=320(33−32−31−1)3^{23} - 3^{22} - 3^{21} - 3^{20} = 3^{20}(3^3 - 3^2 - 3^1 - 1) 33−32−31−1=27−9−3−1=143^3 - 3^2 - 3^1 - 1 = 27 - 9 - 3 - 1 = 14
    • Efectuăm împărțirea: (320⋅14):320=14(3^{20} \cdot 14) : 3^{20} = 14
    • Adăugăm ceilalți termeni (31=33^1 = 3 și 30=13^0 = 1): y=14+3+1=18y = 14 + 3 + 1 = 18
  • Calculăm media geometrică a numerelor xx și yy: mg=x⋅y=8⋅18=144=12m_g = \sqrt{x \cdot y} = \sqrt{8 \cdot 18} = \sqrt{144} = 12

Media geometrică a numerelor xx și yy este egală cu 1212.

(3p)


3. O bunică și cei doi nepoți au suma vârstelor egală cu 6969 de ani. Vârsta bunicii este un număr natural de două cifre, în care cifra zecilor reprezintă vârsta unui nepot, iar cifra unităților reprezintă vârsta celuilalt nepot. Determinați vârsta bunicii. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie ab‾\overline{ab} vârsta bunicii, unde a,b∈{0,1,…,9}a, b \in \{0, 1, \dots, 9\} și a≠0a \neq 0.

  • Vârstele celor doi nepoți sunt aa ani, respectiv bb ani.

  • Scriem ecuația sumei vârstelor: ab‾+a+b=69\overline{ab} + a + b = 69

  • Descompunem numărul ab‾\overline{ab} în baza 1010: 10a+b+a+b=69  ⟺  11a+2b=6910a + b + a + b = 69 \iff 11a + 2b = 69

(2p)

  • Izolăm termenul 2b2b: 2b=69−11a2b = 69 - 11a

  • Determinăm valorile posibile pentru cifrele aa și bb:

    • Membrul stâng 2b2b este un număr par, deci și membrul drept 69−11a69 - 11a trebuie să fie par. Cum 6969 este impar, rezultă că 11a11a este impar, deci aa este o cifră impară: a∈{1,3,5,7,9}a \in \{1, 3, 5, 7, 9\}
    • Deoarece bb este cifră, avem 0≤b≤9  ⟹  0≤2b≤180 \le b \le 9 \implies 0 \le 2b \le 18.
    • Din 2b≤18  ⟹  69−11a≤18  ⟺  11a≥51  ⟹  a≥52b \le 18 \implies 69 - 11a \le 18 \iff 11a \ge 51 \implies a \ge 5.
    • Din 2b≥0  ⟹  69−11a≥0  ⟺  11a≤69  ⟹  a≤62b \ge 0 \implies 69 - 11a \ge 0 \iff 11a \le 69 \implies a \le 6.
    • Singura cifră impară cuprinsă între 55 și 66 este a=5a = 5.
  • Aflăm cifra bb înlocuind a=5a = 5: 2b=69−11⋅5=69−55=14  ⟹  b=72b = 69 - 11 \cdot 5 = 69 - 55 = 14 \implies b = 7

  • Vârsta bunicii este ab‾=57 ani\overline{ab} = 57\text{ ani}. (Verificare: 57+5+7=69 ani57 + 5 + 7 = 69\text{ ani}, corect).

Vârsta bunicii este egală cu 57 de ani57\text{ de ani}.

(3p)


4. Se consideră numerele reale: a=2−12+3−26+4−312a = \frac{\sqrt{2}-1}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{3}-\sqrt{2}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{4}-\sqrt{3}}{\sqrt{12}} şi b=(12+13+16):16b = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{6}}\right) : \frac{1}{\sqrt{6}}

a) Arătați că a=12a = \frac{1}{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Despărțim fiecare fracție în diferență de două fracții și simplificăm radicalii: 2−12=22−12=1−12\frac{\sqrt{2}-1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{2}} = 1 - \frac{1}{\sqrt{2}} 3−26=36−26=12−13\frac{\sqrt{3}-\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{6}} - \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}} 4−312=412−312=13−14=13−12\frac{\sqrt{4}-\sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \frac{\sqrt{4}}{\sqrt{12}} - \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{4}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2}

(3p)

  • Însumăm rezultatele obținute observând reducerea termenilor telescopici opuși: a=(1−12)+(12−13)+(13−12)a = \left(1 - \frac{1}{\sqrt{2}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2}\right) a=1−12=12a = 1 - \frac{1}{2} = \frac{1}{2}

(2p)


b) Arătați că numărul N=(b−2a)2−24N = (b - 2a)^2 - \sqrt{24} este natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul bb:
    • Aducem termenii din paranteză la numitorul comun 6\sqrt{6}: 12+13+16=36+26+16=3+2+16\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{6}} + \frac{1}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{3} + \sqrt{2} + 1}{\sqrt{6}}
    • Împărțirea la 16\frac{1}{\sqrt{6}} este echivalentă cu înmulțirea cu 6\sqrt{6}: b=3+2+16⋅6=3+2+1b = \frac{\sqrt{3} + \sqrt{2} + 1}{\sqrt{6}} \cdot \sqrt{6} = \sqrt{3} + \sqrt{2} + 1

(3p)

  • Calculăm 2a2a: 2a=2⋅12=12a = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1

  • Înlocuim în expresia din paranteză: b−2a=(3+2+1)−1=3+2b - 2a = (\sqrt{3} + \sqrt{2} + 1) - 1 = \sqrt{3} + \sqrt{2}

  • Ridicăm la pătrat folosind formula (u+v)2=u2+2uv+v2(u + v)^2 = u^2 + 2uv + v^2: (b−2a)2=(3+2)2=3+26+2=5+26(b - 2a)^2 = (\sqrt{3} + \sqrt{2})^2 = 3 + 2\sqrt{6} + 2 = 5 + 2\sqrt{6}

  • Scoatem factorii de sub radical pentru 24\sqrt{24}: 24=4⋅6=26\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6}

  • Calculăm valoarea numărului NN: N=(5+26)−26=5N = (5 + 2\sqrt{6}) - 2\sqrt{6} = 5

Deoarece 5∈N5 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(2p)


5. Se consideră expresia E(x)=(3x−1)2−(3x+1)2+(3x+2)2−9x2E(x) = (3x - 1)^2 - (3x + 1)^2 + (3x + 2)^2 - 9x^2, unde xx este număr real. Arătați că numărul E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(49)E(1) + E(2) + E(3) + \dots + E(49) este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2: (3x−1)2=9x2−6x+1(3x - 1)^2 = 9x^2 - 6x + 1 (3x+1)2=9x2+6x+1(3x + 1)^2 = 9x^2 + 6x + 1 (3x+2)2=9x2+12x+4(3x + 2)^2 = 9x^2 + 12x + 4

  • Înlocuim în E(x)E(x) și desfacem parantezele cu atenție la semne: E(x)=(9x2−6x+1)−(9x2+6x+1)+(9x2+12x+4)−9x2E(x) = (9x^2 - 6x + 1) - (9x^2 + 6x + 1) + (9x^2 + 12x + 4) - 9x^2 E(x)=9x2−6x+1−9x2−6x−1+9x2+12x+4−9x2E(x) = 9x^2 - 6x + 1 - 9x^2 - 6x - 1 + 9x^2 + 12x + 4 - 9x^2

  • Reducem termenii asemenea:

    • Coeficientul lui x2x^2: 9−9+9−9=09 - 9 + 9 - 9 = 0;
    • Coeficientul lui xx: −6−6+12=0-6 - 6 + 12 = 0;
    • Termenul liber: 1−1+4=41 - 1 + 4 = 4.
  • Obținem: E(x)=4E(x) = 4 pentru orice număr real xx.

(3p)

  • Deoarece valoarea expresiei este constantă (E(x)=4E(x) = 4, oricare ar fi xx), avem: E(1)=4,E(2)=4,…,E(49)=4E(1) = 4, \quad E(2) = 4, \quad \dots, \quad E(49) = 4

  • Calculăm suma cerută, care conține 4949 de termeni egali cu 44: S=E(1)+E(2)+E(3)+⋯+E(49)=49⋅4S = E(1) + E(2) + E(3) + \dots + E(49) = 49 \cdot 4

  • Scriem produsul ca pătrat al unui număr natural: S=72⋅22=(7⋅2)2=142=196S = 7^2 \cdot 2^2 = (7 \cdot 2)^2 = 14^2 = 196

Cum 14∈N14 \in \mathbb{N}, numărul obținut este pătratul numărului natural 1414.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm} şi m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ. Paralela prin BB la dreapta ACAC intersectează dreapta CDCD în punctul PP.

Figura 2

a) Arătați că măsura unghiului ADCADC este egală cu 120∘120^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este trapez isoscel cu bazele AB∥CDAB \parallel CD, deci unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente: ∠DAB≡∠ABC  ⟹  m(∠DAB)=60∘\angle DAB \equiv \angle ABC \implies m(\angle DAB) = 60^\circ

(2p)

  • Dreptele paralele ABAB și CDCD tăiate de secanta ADAD determină unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare: m(∠ADC)+m(∠DAB)=180∘m(\angle ADC) + m(\angle DAB) = 180^\circ m(∠ADC)=180∘−60∘=120∘m(\angle ADC) = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

(3p)


b) Arătați că aria patrulaterului ABPDABPD este egală cu 563 cm256\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Stabilim natura patrulaterului ABPCABPC:

    • AB∥CDAB \parallel CD și P∈CD  ⟹  AB∥CPP \in CD \implies AB \parallel CP;
    • Din ipoteză, AC∥BPAC \parallel BP. Patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două este paralelogram, deci ABPCABPC este paralelogram. Rezultă: CP=AB=12 cmCP = AB = 12\text{ cm}
  • Punctul PP se află pe dreapta CDCD astfel încât ordinea punctelor este D−C−PD - C - P, prin urmare: DP=DC+CP=4+12=16 cmDP = DC + CP = 4 + 12 = 16\text{ cm}

(2p)

  • Deoarece AB∥DPAB \parallel DP, patrulaterul ABPDABPD este un trapez cu bazele AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și DP=16 cmDP = 16\text{ cm}.

  • Determinăm înălțimea trapezului:

    • Fie CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈[AB]E \in [AB].
    • În trapezul isoscel ABCDABCD, proiecția segmentului BCBC pe baza ABAB este: BE=AB−CD2=12−42=4 cmBE = \frac{AB - CD}{2} = \frac{12 - 4}{2} = 4\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △CEB\triangle CEB (m(∠CEB)=90∘m(\angle CEB) = 90^\circ), având m(∠B)=60∘m(\angle B) = 60^\circ: tg⁡60∘=CEBE  ⟹  CE=BE⋅3=43 cm\operatorname{tg} 60^\circ = \frac{CE}{BE} \implies CE = BE \cdot \sqrt{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Calculăm aria trapezului ABPDABPD: AABPD=(AB+DP)⋅CE2=(12+16)⋅432=28⋅432=563 cm2\mathcal{A}_{ABPD} = \frac{(AB + DP) \cdot CE}{2} = \frac{(12 + 16) \cdot 4\sqrt{3}}{2} = \frac{28 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 56\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria patrulaterului ABPDABPD este egală cu 563 cm256\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(3p)


c) Se consideră punctul MM, mijlocul segmentului ABAB și NN, punctul de intersecție a dreptelor PMPM și BCBC. Demonstrați că lungimea segmentului BNBN este mai mică decât 2,7 cm2{,}7\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În paralelogramul ABPCABPC, diagonalele APAP și BCBC se înjumătățesc: {O}=AP∩BC  ⟹  O este mijlocul segmentului AP și al segmentului BC\{O\} = AP \cap BC \implies O \text{ este mijlocul segmentului } AP \text{ și al segmentului } BC

  • În triunghiul △ABP\triangle ABP:

    • Segmentul BOBO unește vârful BB cu mijlocul laturii opuse APAP, deci BOBO este mediană;
    • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul PMPM este mediană;
    • Punctul NN este punctul de intersecție a dreptelor PMPM și BCBC (unde O∈BCO \in BC). Rezultă că NN este punctul de intersecție a două mediane în triunghiul △ABP\triangle ABP, deci NN este centrul de greutate al triunghiului △ABP\triangle ABP.

(2p)

  • Conform proprietății centrului de greutate, NN se află la două treimi de vârf pe mediana BOBO: BN=23BOBN = \frac{2}{3} BO

  • Deoarece OO este mijlocul segmentului BCBC, avem BO=12BCBO = \frac{1}{2} BC, de unde: BN=23⋅(12BC)=13BCBN = \frac{2}{3} \cdot \left(\frac{1}{2} BC\right) = \frac{1}{3} BC

  • Calculăm lungimea laturii BCBC:

    • În triunghiul dreptunghic △CEB\triangle CEB (m(∠E)=90∘m(\angle E) = 90^\circ și m(∠B)=60∘m(\angle B) = 60^\circ): cos⁡60∘=BEBC  ⟹  12=4BC  ⟹  BC=8 cm\cos 60^\circ = \frac{BE}{BC} \implies \frac{1}{2} = \frac{4}{BC} \implies BC = 8\text{ cm}
    • (sau aplicând Teorema lui Pitagora: BC=BE2+CE2=42+(43)2=16+48=64=8 cmBC = \sqrt{BE^2 + CE^2} = \sqrt{4^2 + (4\sqrt{3})^2} = \sqrt{16 + 48} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}).
  • Lungimea segmentului BNBN este: BN=13⋅8=83 cmBN = \frac{1}{3} \cdot 8 = \frac{8}{3}\text{ cm}

  • Comparăm 83\frac{8}{3} cu 2,72{,}7: 83<2,7  ⟺  83<2710  ⟺  8⋅10<3⋅27  ⟺  80<81(adeva˘rat)\frac{8}{3} < 2{,}7 \iff \frac{8}{3} < \frac{27}{10} \iff 8 \cdot 10 < 3 \cdot 27 \iff 80 < 81 \quad (\text{adevărat})

Așadar, BN=83 cm≈2,67 cm<2,7 cmBN = \frac{8}{3}\text{ cm} \approx 2{,}67\text{ cm} < 2{,}7\text{ cm}.

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt situate pe laturile ABAB și BCBC astfel încât AM=3 cmAM = 3\text{ cm} și BN=3 cmBN = 3\text{ cm}, iar EE este punctul de intersecție a dreptelor ANAN și DMDM.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 16 cm216\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este una dintre fețele cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', deci este un pătrat cu latura AB=4 cmAB = 4\text{ cm}.

(3p)

  • Formula ariei unui pătrat este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

  • Înlocuim lungimea laturii: AABCD=42=16 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 4^2 = 16\text{ cm}^2

Aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 16 cm216\text{ cm}^2.

(2p)


b) Arătați că distanța de la punctul A′A' la dreapta DMDM este egală cu 4345 cm\frac{4\sqrt{34}}{5}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Arătăm că AE⊥DMAE \perp DM în planul bazei (ABC)(ABC):
    • În pătratul ABCDABCD, comparăm triunghiurile dreptunghice △ADM\triangle ADM (m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ) și △BAN\triangle BAN (m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ):
      • AD=AB=4 cmAD = AB = 4\text{ cm};
      • AM=BN=3 cmAM = BN = 3\text{ cm};
      • ∠DAM≡∠ABN\angle DAM \equiv \angle ABN (unghiuri drepte).
    • Conform cazului Catetă-Catetă (C.C.), triunghiurile sunt congruente: △ADM≡△BAN\triangle ADM \equiv \triangle BAN
    • Rezultă că unghiurile omoloage sunt congruente: ∠AMD≡∠BNA\angle AMD \equiv \angle BNA
    • În triunghiul dreptunghic △BAN\triangle BAN, unghiurile ascuțite sunt complementare: m(∠BAN)+m(∠BNA)=90∘m(\angle BAN) + m(\angle BNA) = 90^\circ
    • Înlocuind m(∠BNA)m(\angle BNA) cu m(∠AMD)m(\angle AMD), obținem: m(∠BAN)+m(∠AMD)=90∘m(\angle BAN) + m(\angle AMD) = 90^\circ
    • În triunghiul △AEM\triangle AEM (unde {E}=AN∩DM\{E\} = AN \cap DM): m(∠MAE)+m(∠AME)=90∘  ⟹  m(∠AEM)=180∘−90∘=90∘m(\angle MAE) + m(\angle AME) = 90^\circ \implies m(\angle AEM) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ Așadar, AE⊥DMAE \perp DM.

(2p)

  • Aplicăm Teorema celor trei perpendiculare (T3P):

    • AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC) (muchie laterală a cubului);
    • AE⊥DMAE \perp DM, cu AE⊂(ABC)AE \subset (ABC) și DM⊂(ABC)DM \subset (ABC). Conform teoremei celor trei perpendiculare: A′E⊥DMA'E \perp DM Prin urmare, distanța de la punctul A′A' la dreapta DMDM este lungimea segmentului A′EA'E: d(A′,DM)=A′Ed(A', DM) = A'E
  • Calculăm lungimile segmentelor:

    • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM, aplicăm Teorema lui Pitagora pentru ipotenuza DMDM: DM=AD2+AM2=42+32=16+9=25=5 cmDM = \sqrt{AD^2 + AM^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}
    • AEAE este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în △ADM\triangle ADM: AE=AD⋅AMDM=4⋅35=125 cmAE = \frac{AD \cdot AM}{DM} = \frac{4 \cdot 3}{5} = \frac{12}{5}\text{ cm}
    • Deoarece AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC) și AE⊂(ABC)AE \subset (ABC), rezultă că AA′⊥AEAA' \perp AE, deci △A′AE\triangle A'AE este dreptunghic în AA.
    • Muchia cubului este AA′=4 cmAA' = 4\text{ cm}. Aplicăm Teorema lui Pitagora în △A′AE\triangle A'AE: A′E=AA′2+AE2=42+(125)2=16+14425=400+14425=54425A'E = \sqrt{AA'^2 + AE^2} = \sqrt{4^2 + \left(\frac{12}{5}\right)^2} = \sqrt{16 + \frac{144}{25}} = \sqrt{\frac{400 + 144}{25}} = \sqrt{\frac{544}{25}} A′E=16⋅345=4345 cmA'E = \frac{\sqrt{16 \cdot 34}}{5} = \frac{4\sqrt{34}}{5}\text{ cm}

Distanța de la A′A' la dreapta DMDM este egală cu 4345 cm\frac{4\sqrt{34}}{5}\text{ cm}.

(3p)


c) Determinați sinusul unghiului dintre dreapta ADAD și planul (ANA′)(AN A'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm proiecția dreptei ADAD pe planul (ANA′)(AN A'):
    • Știm că AA′⊥(ABC)AA' \perp (ABC) și DE⊂(ABC)DE \subset (ABC), deci AA′⊥DEAA' \perp DE.
    • Din demonstrația de la subpunctul b), AE⊥DM  ⟹  DE⊥AEAE \perp DM \implies DE \perp AE. Cum E∈ANE \in AN, avem DE⊥ANDE \perp AN.
    • Dreptele ANAN și AA′AA' sunt concurente în AA și determină planul (ANA′)(AN A'). Deoarece dreapta DEDE este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (ANA′)(AN A'), rezultă că: DE⊥(ANA′)DE \perp (AN A')
    • Cum DE⊥(ANA′)DE \perp (AN A') și E∈(ANA′)E \in (AN A'), proiecția punctului DD pe planul (ANA′)(AN A') este punctul EE: pr⁡(ANA′)D=E\operatorname{pr}_{(AN A')} D = E
    • Punctul AA aparține planului (ANA′)(AN A'), deci proiecția sa este el însuși: pr⁡(ANA′)A=A\operatorname{pr}_{(AN A')} A = A
    • Rezultă că proiecția dreptei ADAD pe planul (ANA′)(AN A') este dreapta AEAE. Prin urmare, unghiul format de dreapta ADAD cu planul (ANA′)(AN A') este: ∠(AD,(ANA′))=∠(AD,AE)=∠DAE\angle(AD, (AN A')) = \angle(AD, AE) = \angle DAE

(3p)

  • Calculăm sinusul unghiului ∠DAE\angle DAE:

    • În triunghiul dreptunghic △ADE\triangle ADE (m(∠AED)=90∘m(\angle AED) = 90^\circ), unghiurile ascuțite ∠DAE\angle DAE și ∠ADE\angle ADE sunt complementare: m(∠DAE)+m(∠ADE)=90∘m(\angle DAE) + m(\angle ADE) = 90^\circ
    • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM (m(∠DAM)=90∘m(\angle DAM) = 90^\circ), unghiurile ascuțite ∠AMD\angle AMD și ∠ADE\angle ADE sunt complementare: m(∠AMD)+m(∠ADE)=90∘m(\angle AMD) + m(\angle ADE) = 90^\circ
    • Rezultă congruența de unghiuri: ∠DAE≡∠AMD\angle DAE \equiv \angle AMD
    • Prin urmare: sin⁡(∠DAE)=sin⁡(∠AMD)\sin(\angle DAE) = \sin(\angle AMD)
    • În triunghiul dreptunghic △ADM\triangle ADM, sinusul unghiului ∠AMD\angle AMD este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză: sin⁡(∠AMD)=ADDM=45\sin(\angle AMD) = \frac{AD}{DM} = \frac{4}{5}
  • (Alternativ: Din teorema catetei în △ADM\triangle ADM, AD2=DE⋅DM  ⟹  16=DE⋅5  ⟹  DE=165 cmAD^2 = DE \cdot DM \implies 16 = DE \cdot 5 \implies DE = \frac{16}{5}\text{ cm}. În △ADE\triangle ADE dreptunghic în EE, sin⁡(∠DAE)=DEAD=1654=45\sin(\angle DAE) = \frac{DE}{AD} = \frac{\frac{16}{5}}{4} = \frac{4}{5}.)

Sinusul unghiului dintre dreapta ADAD și planul (ANA′)(AN A') este egal cu 45\frac{4}{5}.

(2p)