BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 20

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 20

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 102−100:210^2 - 100 : 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor în mulțimea numerelor naturale:
    1. Ridicarea la putere: 102=10010^2 = 100

    2. Împărțirea: 100:2=50100 : 2 = 50

    3. Scăderea: 100−50=50100 - 50 = 50

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5050.

(5p)


2. Dacă p%p\% din 5050 este egal cu 1010, atunci pp este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem relația procentuală sub formă de ecuație: p100⋅50=10\frac{p}{100} \cdot 50 = 10

  • Simplificăm fracția prin 5050: p2=10\frac{p}{2} = 10

  • Înmulțim ambii membri cu 22: p=10⋅2=20p = 10 \cdot 2 = 20

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


3. Dacă A={6,7,8,9}A = \{6, 7, 8, 9\} și PP este mulțimea numerelor prime, atunci mulțimea A∩PA \cap P este egală cu {… }\{\dots\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr prim este un număr natural mai mare decât 11 care are exact doi divizori: 11 și el însuși.

  • Analizăm fiecare element al mulțimii A={6,7,8,9}A = \{6, 7, 8, 9\}:

    • 66 este număr compus (6=2⋅36 = 2 \cdot 3);
    • 77 este număr prim (divizorii săi sunt doar 11 și 77);
    • 88 este număr compus (8=238 = 2^3);
    • 99 este număr compus (9=329 = 3^2).
  • Elementul comun mulțimii AA și mulțimii numerelor prime PP este 77: A∩P={7}A \cap P = \{7\}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77 (sau {7}\{7\}).

(5p)


4. Triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC are cateta de 5 cm5\text{ cm}. Lungimea ipotenuzei BCBC a acestui triunghi este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BCBC, deci catetele sunt congruente: AB=AC=5 cmAB = AC = 5\text{ cm}

  • Conform teoremei lui Pitagora: BC2=AB2+AC2=52+52=25+25=50BC^2 = AB^2 + AC^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50

  • Extragem rădăcina pătrată: BC=50=25⋅2=52 cmBC = \sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

  • Alternativ: Într-un triunghi dreptunghic isoscel cu cateta cc, lungimea ipotenuzei este c2c\sqrt{2}: BC=52 cmBC = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 525\sqrt{2}.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și BC=5 cmBC = 5\text{ cm}. Perimetrul patrulaterului A′B′C′D′A'B'C'D' este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelipiped dreptunghic, bazele opuse ABCDABCD și A′B′C′D′A'B'C'D' sunt dreptunghiuri congruente.

  • Laturile bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D' sunt congruente cu cele ale bazei inferioare: A′B′=AB=10 cmA'B' = AB = 10\text{ cm} B′C′=BC=5 cmB'C' = BC = 5\text{ cm}

  • Formula perimetrului unui dreptunghi este: PA′B′C′D′=2(A′B′+B′C′)\mathcal{P}_{A'B'C'D'} = 2(A'B' + B'C')

  • Calculăm perimetrul: PA′B′C′D′=2(10+5)=2⋅15=30 cm\mathcal{P}_{A'B'C'D'} = 2(10 + 5) = 2 \cdot 15 = 30\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3030.

(5p)


6. În graficul de mai jos este prezentată repartiţia elevilor claselor a VIII-a dintr-o şcoală, în funcție de notele obţinute la teza de matematică pe semestrul I.

Grafic note teză

Conform informațiilor din grafic, numărul elevilor care au obţinut nota 8 este mai mare decât numărul elevilor care au obținut nota 5 cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile din graficul cu bare corespunzătoare celor două note:

    • Coloana notei 88 corespunde valorii de pe axa verticală: 20 elevi20\text{ elevi};
    • Coloana notei 55 corespunde valorii de pe axa verticală: 15 elevi15\text{ elevi}.
  • Calculăm diferența dintre numărul elevilor cu nota 88 și numărul elevilor cu nota 55: 20−15=5 elevi20 - 15 = 5\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un pătrat ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cu ajutorul riglei și echerului, se desenează un patrulater convex cu patru laturi de lungimi egale și patru unghiuri drepte (90∘90^\circ). (4p)

  • Se notează consecutiv vârfurile pătratului în sens trigonometric (sau orar): A,B,C,DA, B, C, D. (1p)


2. Determinați numerele naturale de trei cifre, de forma 3bc‾\overline{3bc}, știind că sunt divizibile cu 55 și cu 99. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul 3bc‾\overline{3bc} este divizibil cu 55 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00 sau 55: c∈{0,5}c \in \{0, 5\}

    (1p)

  • Cazul 1: Dacă c=0c = 0, numărul are forma 3b0‾\overline{3b0}.

    • Conform criteriului de divizibilitate cu 99, suma cifrelor trebuie să fie divizibilă cu 99: (3+b+0) ⋮ 9  ⟺  (3+b) ⋮ 9(3 + b + 0) \ \vdots \ 9 \iff (3 + b) \ \vdots \ 9
    • Deoarece bb este cifră (b∈{0,1,2,…,9}b \in \{0, 1, 2, \dots, 9\}), singura soluție este: 3+b=9  ⟹  b=63 + b = 9 \implies b = 6
    • Obținem numărul 360360.

    (2p)

  • Cazul 2: Dacă c=5c = 5, numărul are forma 3b5‾\overline{3b5}.

    • Criteriul de divizibilitate cu 99 impune: (3+b+5) ⋮ 9  ⟺  (8+b) ⋮ 9(3 + b + 5) \ \vdots \ 9 \iff (8 + b) \ \vdots \ 9
    • Deoarece bb este cifră, singura soluție este: 8+b=9  ⟹  b=18 + b = 9 \implies b = 1
    • Obținem numărul 315315.

    (2p)

Numerele naturale căutate sunt 315315 și 360360.


3. Dacă mărim numărătorul fracției 25\frac{2}{5} cu un număr natural nn și micșorăm numitorul fracției cu același număr natural nn, atunci fracția obținută este egală cu 2122\frac{1}{2}. Determinați numărul natural nn. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm numărul mixt 2122\frac{1}{2} în fracție ordinară improprie: 212=2⋅2+12=522\frac{1}{2} = \frac{2 \cdot 2 + 1}{2} = \frac{5}{2}

  • Mărind numărătorul cu nn și micșorând numitorul cu nn, fracția devine: 2+n5−n\frac{2 + n}{5 - n} cu condiția ca numitorul să fie nenul: 5−n≠0  ⟹  n≠55 - n \neq 0 \implies n \neq 5. Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N} și fracția rezultată este pozitivă, avem n∈{0,1,2,3,4}n \in \{0, 1, 2, 3, 4\}.

  • Egalăm noua fracție cu 52\frac{5}{2}: 2+n5−n=52\frac{2 + n}{5 - n} = \frac{5}{2}

    (3p)

  • Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor): 2(2+n)=5(5−n)2(2 + n) = 5(5 - n) 4+2n=25−5n4 + 2n = 25 - 5n

  • Separăm termenii cu necunoscuta nn în membrul stâng: 2n+5n=25−42n + 5n = 25 - 4 7n=21  ⟹  n=217=37n = 21 \implies n = \frac{21}{7} = 3

  • Verificare: n=3n = 3 este număr natural, iar fracția devine 2+35−3=52=212\frac{2 + 3}{5 - 3} = \frac{5}{2} = 2\frac{1}{2}, valoare care convine.

Numărul natural căutat este n=3n = 3.

(2p)


4. În sistemul de coordonate xOyxOy se consideră punctele A(−3,−1)A(-3, -1), B(0,3)B(0, 3) și M(m,0)M(m, 0), unde mm este număr natural.

a) Reprezentați segmentul ABAB într-un sistem de coordonate xOyxOy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trasăm axele perpendiculare OxOx (axa absciselor) și OyOy (axa ordonatelor), stabilind originea O(0,0)O(0, 0) și unitatea de măsură.

  • Identificăm și reprezentăm punctul A(−3,−1)A(-3, -1): abscisa x=−3x = -3 pe semiaxa negativă OxOx și ordonata y=−1y = -1 pe semiaxa negativă OyOy. (2p)

  • Identificăm și reprezentăm punctul B(0,3)B(0, 3): abscisa x=0x = 0 și ordonata y=3y = 3 pe semiaxa pozitivă OyOy. (2p)

  • Unim punctele AA și BB cu o linie dreaptă continuă, trasând segmentul ABAB. (1p)


b) Determinați numărul natural mm, știind că triunghiul ABMABM este isoscel de vârf BB. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABMABM este isoscel de vârf BB dacă și numai dacă lungimile laturilor care pornesc din vârful BB sunt egale: BA=BMBA = BM

  • Calculăm lungimea segmentului BABA utilizând formula distanței dintre două puncte: BA=(xB−xA)2+(yB−yA)2BA = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2} BA=(0−(−3))2+(3−(−1))2=32+42=9+16=25=5BA = \sqrt{(0 - (-3))^2 + (3 - (-1))^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

    (2p)

  • Calculăm lungimea segmentului BMBM, unde M(m,0)M(m, 0) și B(0,3)B(0, 3): BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(m−0)2+(0−3)2=m2+(−3)2=m2+9BM = \sqrt{(x_M - x_B)^2 + (y_M - y_B)^2} = \sqrt{(m - 0)^2 + (0 - 3)^2} = \sqrt{m^2 + (-3)^2} = \sqrt{m^2 + 9}

  • Egalăm lungimile BM=BA=5BM = BA = 5: m2+9=5\sqrt{m^2 + 9} = 5

  • Ridicăm ambii membri la pătrat: m2+9=25  ⟹  m2=25−9=16m^2 + 9 = 25 \implies m^2 = 25 - 9 = 16

  • Ecuația m2=16m^2 = 16 are soluțiile m=±4m = \pm 4. Deoarece prin ipoteză mm este număr natural (m∈Nm \in \mathbb{N}), reținem doar soluția pozitivă: m=4m = 4

Numărul natural căutat este m=4m = 4.

(3p)


5. Se consideră expresia:

E(x)=(x2−x+1)2−(x2−x)2−x2E(x) = (x^2 - x + 1)^2 - (x^2 - x)^2 - x^2

unde xx este număr real. Calculați media aritmetică a numerelor E(−2)E(-\sqrt{2}) și E(2)E(\sqrt{2}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Diferență de pătrate): Observăm că primii doi termeni formează o diferență de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B), unde A=x2−x+1A = x^2 - x + 1 și B=x2−xB = x^2 - x: (x2−x+1)2−(x2−x)2=((x2−x+1)−(x2−x))⋅((x2−x+1)+(x2−x))(x^2 - x + 1)^2 - (x^2 - x)^2 = \left((x^2 - x + 1) - (x^2 - x)\right) \cdot \left((x^2 - x + 1) + (x^2 - x)\right) =1⋅(2x2−2x+1)=2x2−2x+1= 1 \cdot (2x^2 - 2x + 1) = 2x^2 - 2x + 1

  • Înlocuind în expresia E(x)E(x): E(x)=(2x2−2x+1)−x2=x2−2x+1=(x−1)2E(x) = (2x^2 - 2x + 1) - x^2 = x^2 - 2x + 1 = (x - 1)^2 pentru orice număr real xx.

  • Metoda 2 (Dezvoltare algebrică pas cu pas): (x2−x+1)2=((x2−x)+1)2=(x2−x)2+2(x2−x)+1=x4−2x3+3x2−2x+1(x^2 - x + 1)^2 = ((x^2 - x) + 1)^2 = (x^2 - x)^2 + 2(x^2 - x) + 1 = x^4 - 2x^3 + 3x^2 - 2x + 1 (x2−x)2=x4−2x3+x2(x^2 - x)^2 = x^4 - 2x^3 + x^2 E(x)=(x4−2x3+3x2−2x+1)−(x4−2x3+x2)−x2E(x) = (x^4 - 2x^3 + 3x^2 - 2x + 1) - (x^4 - 2x^3 + x^2) - x^2 E(x)=x4−2x3+3x2−2x+1−x4+2x3−x2−x2=x2−2x+1=(x−1)2E(x) = x^4 - 2x^3 + 3x^2 - 2x + 1 - x^4 + 2x^3 - x^2 - x^2 = x^2 - 2x + 1 = (x - 1)^2

    (3p)

  • Calculăm valorile particulare E(−2)E(-\sqrt{2}) și E(2)E(\sqrt{2}): E(−2)=(−2)2−2(−2)+1=2+22+1=3+22E(-\sqrt{2}) = (-\sqrt{2})^2 - 2(-\sqrt{2}) + 1 = 2 + 2\sqrt{2} + 1 = 3 + 2\sqrt{2} E(2)=(2)2−2(2)+1=2−22+1=3−22E(\sqrt{2}) = (\sqrt{2})^2 - 2(\sqrt{2}) + 1 = 2 - 2\sqrt{2} + 1 = 3 - 2\sqrt{2}

  • Calculăm media aritmetică a celor două numere: ma=E(−2)+E(2)2=(3+22)+(3−22)2=62=3m_a = \frac{E(-\sqrt{2}) + E(\sqrt{2})}{2} = \frac{(3 + 2\sqrt{2}) + (3 - 2\sqrt{2})}{2} = \frac{6}{2} = 3

Media aritmetică a numerelor este egală cu 33.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} şi BC=15 cmBC = 15\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, iar punctul NN este situat pe latura ADAD astfel încât DN=5 cmDN = 5\text{ cm}.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 50 cm50\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este dreptunghi, deci perimetrul său este dat de formula: PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

    (3p)

  • Înlocuind valorile din ipoteză (AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și BC=15 cmBC = 15\text{ cm}): PABCD=2(10+15)=2⋅25=50 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(10 + 15) = 2 \cdot 25 = 50\text{ cm}

    (2p)


b) Determinați aria triunghiului MNCMNC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm aria dreptunghiului ABCDABCD: AABCD=AB⋅BC=10⋅15=150 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 10 \cdot 15 = 150\text{ cm}^2

  • Determinăm lungimile segmentelor de pe laturile dreptunghiului:

    • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB: AM=MB=AB2=102=5 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
    • Punctul NN se află pe latura ADAD, unde AD=BC=15 cmAD = BC = 15\text{ cm} și DN=5 cmDN = 5\text{ cm}: AN=AD−DN=15−5=10 cmAN = AD - DN = 15 - 5 = 10\text{ cm}
    • Latura opusă CDCD: CD=AB=10 cmCD = AB = 10\text{ cm}
  • Calculăm ariile celor trei triunghiuri dreptunghice formate la colțurile dreptunghiului:

    • În triunghiul dreptunghic △AMN\triangle AMN (cu m(∠A)=90∘m(\angle A) = 90^\circ): A△AMN=AM⋅AN2=5⋅102=25 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMN} = \frac{AM \cdot AN}{2} = \frac{5 \cdot 10}{2} = 25\text{ cm}^2
    • În triunghiul dreptunghic △BMC\triangle BMC (cu m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ): A△BMC=BM⋅BC2=5⋅152=752=37,5 cm2\mathcal{A}_{\triangle BMC} = \frac{BM \cdot BC}{2} = \frac{5 \cdot 15}{2} = \frac{75}{2} = 37{,}5\text{ cm}^2
    • În triunghiul dreptunghic △CDN\triangle CDN (cu m(∠D)=90∘m(\angle D) = 90^\circ): A△CDN=CD⋅DN2=10⋅52=25 cm2\mathcal{A}_{\triangle CDN} = \frac{CD \cdot DN}{2} = \frac{10 \cdot 5}{2} = 25\text{ cm}^2

    (3p)

  • Aria triunghiului △MNC\triangle MNC se obține scăzând din aria dreptunghiului ABCDABCD ariile celor trei triunghiuri exterioare: A△MNC=AABCD−A△AMN−A△BMC−A△CDN\mathcal{A}_{\triangle MNC} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{\triangle AMN} - \mathcal{A}_{\triangle BMC} - \mathcal{A}_{\triangle CDN} A△MNC=150−25−37,5−25=150−87,5=62,5 cm2(sau 1252 cm2)\mathcal{A}_{\triangle MNC} = 150 - 25 - 37{,}5 - 25 = 150 - 87{,}5 = 62{,}5\text{ cm}^2 \quad \left(\text{sau } \frac{125}{2}\text{ cm}^2\right)

Aria triunghiului MNCMNC este egală cu 62,5 cm262{,}5\text{ cm}^2.

(2p)


c) Calculați măsura unghiului CMNCMN. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm pătratele și lungimile laturilor triunghiului △MNC\triangle MNC aplicând teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice exterioare:

    • În △AMN\triangle AMN dreptunghic în AA: MN2=AM2+AN2=52+102=25+100=125  ⟹  MN=125=55 cmMN^2 = AM^2 + AN^2 = 5^2 + 10^2 = 25 + 100 = 125 \implies MN = \sqrt{125} = 5\sqrt{5}\text{ cm}
    • În △CDN\triangle CDN dreptunghic în DD: CN2=CD2+DN2=102+52=100+25=125  ⟹  CN=125=55 cmCN^2 = CD^2 + DN^2 = 10^2 + 5^2 = 100 + 25 = 125 \implies CN = \sqrt{125} = 5\sqrt{5}\text{ cm}
    • În △BMC\triangle BMC dreptunghic în BB: MC2=BM2+BC2=52+152=25+225=250  ⟹  MC=250=510 cmMC^2 = BM^2 + BC^2 = 5^2 + 15^2 = 25 + 225 = 250 \implies MC = \sqrt{250} = 5\sqrt{10}\text{ cm}

    (3p)

  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în △MNC\triangle MNC: MN2+CN2=125+125=250=MC2MN^2 + CN^2 = 125 + 125 = 250 = MC^2 Deoarece suma pătratelor laturilor MNMN și CNCN este egală cu pătratul laturii MCMC, rezultă că triunghiul △MNC\triangle MNC este dreptunghic în NN: m(∠MNC)=90∘m(\angle MNC) = 90^\circ

  • Observăm că laturile MNMN și CNCN au lungimi egale: MN=CN=55 cmMN = CN = 5\sqrt{5}\text{ cm} Prin urmare, triunghiul △MNC\triangle MNC este un triunghi dreptunghic isoscel.

  • Într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile ascuțite sunt congruente și au fiecare măsura de: 180∘−90∘2=45∘\frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ m(∠CMN)=45∘m(\angle CMN) = 45^\circ

Măsura unghiului CMNCMN este egală cu 45∘45^\circ.

(2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul OO este intersecția diagonalelor bazei ABCDABCD.

Figura 3

a) Arătați că AC=122 cmAC = 12\sqrt{2}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În baza ABCDABCD, patrulaterul este un pătrat cu lungimea laturii l=AB=12 cml = AB = 12\text{ cm}.

  • Segmentul ACAC este diagonala pătratului ABCDABCD.

  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora: AC2=AB2+BC2AC^2 = AB^2 + BC^2

    (3p)

  • Înlocuind lungimile AB=BC=12 cmAB = BC = 12\text{ cm}: AC2=122+122=144+144=288AC^2 = 12^2 + 12^2 = 144 + 144 = 288 AC=288=144⋅2=122 cmAC = \sqrt{288} = \sqrt{144 \cdot 2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

    (sau direct prin formula diagonalei pătratului: d=l2=122 cmd = l\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}).

    (2p)


b) Arătați că dreapta C′OC'O este paralelă cu planul (AB′D′)(AB'D'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', patrulaterul diagonal ACC′A′ACC'A' este dreptunghi, deoarece: AA′⊥(ABCD)  ⟹  AA′⊥AC,AA′∥CC′șiAA′=CC′AA' \perp (ABCD) \implies AA' \perp AC, \quad AA' \parallel CC' \quad \text{și} \quad AA' = CC' Rezultă că laturile opuse sunt paralele și congruente: AC∥A′C′șiAC=A′C′AC \parallel A'C' \quad \text{și} \quad AC = A'C'

  • Fie O′O' punctul de intersecție a diagonalelor bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D': {O′}=A′C′∩B′D′\{O'\} = A'C' \cap B'D'

  • Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, iar O′O' este mijlocul diagonalei A′C′A'C': AO=OC=AC2șiA′O′=O′C′=A′C′2AO = OC = \frac{AC}{2} \quad \text{și} \quad A'O' = O'C' = \frac{A'C'}{2} Deoarece AC∥A′C′AC \parallel A'C' și AC=A′C′AC = A'C', segmentele AOAO și O′C′O'C' sunt paralele și congruente: AO∥O′C′șiAO=O′C′AO \parallel O'C' \quad \text{și} \quad AO = O'C'

  • Patrulaterul AO′C′OAO'C'O are două laturi opuse paralele și congruente, prin urmare AO′C′OAO'C'O este paralelogram. (3p)

  • Din proprietatea laturilor opuse ale paralelogramului AO′C′OAO'C'O: C′O∥AO′C'O \parallel AO'

  • Punctul O′O' aparține diagonalei B′D′B'D', deci O′∈(AB′D′)O' \in (AB'D'). Cum și A∈(AB′D′)A \in (AB'D'), segmentul AO′AO' este inclus în plan: AO′⊂(AB′D′)AO' \subset (AB'D')

  • Deoarece dreapta C′OC'O este paralelă cu o dreaptă din planul (AB′D′)(AB'D') și C′O⊄(AB′D′)C'O \not\subset (AB'D'), rezultă: C′O∥(AB′D′)C'O \parallel (AB'D')

    (2p)


c) Demonstrați că dreapta A′CA'C este perpendiculară pe planul (AB′D′)(AB'D'). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a demonstra că dreapta A′CA'C este perpendiculară pe planul (AB′D′)(AB'D'), vom arăta că A′CA'C este perpendiculară pe două drepte concurente din acest plan: B′D′B'D' și AO′AO'.

  • 1. Demonstrația că A′C⊥B′D′A'C \perp B'D':

    • În pătratul bazei superioare A′B′C′D′A'B'C'D', diagonalele sunt perpendiculare: B′D′⊥A′C′B'D' \perp A'C'
    • Muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe planul bazei superioare: AA′⊥(A′B′C′D′)AA' \perp (A'B'C'D'). Cum B′D′⊂(A′B′C′D′)B'D' \subset (A'B'C'D'), rezultă: B′D′⊥AA′B'D' \perp AA'
    • Dreapta B′D′B'D' este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AA′C′C)(AA'C'C) (A′C′A'C' și AA′AA', cu A′C′∩AA′={A′}A'C' \cap AA' = \{A'\}), deci dreapta este perpendiculară pe întregul plan: B′D′⊥(AA′C′C)B'D' \perp (AA'C'C)
    • Deoarece diagonala cubului A′CA'C este inclusă în acest plan (A′C⊂(AA′C′C)A'C \subset (AA'C'C)), obținem: B′D′⊥A′C  ⟺  A′C⊥B′D′B'D' \perp A'C \iff A'C \perp B'D'

    (1p)

  • 2. Demonstrația că A′C⊥AO′A'C \perp AO':

    • În dreptunghiul diagonal ACC′A′ACC'A': AC=122 cm,AA′=12 cmAC = 12\sqrt{2}\text{ cm}, \quad AA' = 12\text{ cm} Lungimea diagonalei cubului A′CA'C: A′C=AC2+AA′2=(122)2+122=288+144=432=123 cmA'C = \sqrt{AC^2 + AA'^2} = \sqrt{(12\sqrt{2})^2 + 12^2} = \sqrt{288 + 144} = \sqrt{432} = 12\sqrt{3}\text{ cm}
    • În triunghiul dreptunghic △AA′O′\triangle AA'O' (dreptunghic în A′A', deoarece AA′⊥A′C′AA' \perp A'C'): A′O′=A′C′2=1222=62 cmA'O' = \frac{A'C'}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm} AO′2=AA′2+A′O′2=122+(62)2=144+72=216  ⟹  AO′=216=66 cmAO'^2 = AA'^2 + A'O'^2 = 12^2 + (6\sqrt{2})^2 = 144 + 72 = 216 \implies AO' = \sqrt{216} = 6\sqrt{6}\text{ cm}
    • Fie MM punctul de intersecție a dreptelor A′CA'C și AO′AO' (M=A′C∩AO′M = A'C \cap AO').
    • Deoarece A′O′∥ACA'O' \parallel AC, triunghiurile △A′MO′\triangle A'MO' și △CMA\triangle CMA sunt asemenea (△A′MO′∼△CMA\triangle A'MO' \sim \triangle CMA): A′MMC=MO′MA=A′O′AC=62122=12\frac{A'M}{MC} = \frac{MO'}{MA} = \frac{A'O'}{AC} = \frac{6\sqrt{2}}{12\sqrt{2}} = \frac{1}{2}
    • Din A′MMC=12\frac{A'M}{MC} = \frac{1}{2}, obținem MC=2A′MMC = 2A'M, deci: A′C=A′M+MC=3A′M  ⟹  A′M=A′C3=1233=43 cmA'C = A'M + MC = 3A'M \implies A'M = \frac{A'C}{3} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}
    • Din MO′MA=12\frac{MO'}{MA} = \frac{1}{2}, obținem: MA=23AO′=23⋅66=46 cmMA = \frac{2}{3} AO' = \frac{2}{3} \cdot 6\sqrt{6} = 4\sqrt{6}\text{ cm}
    • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul △A′MA\triangle A'MA: A′M2+MA2=(43)2+(46)2=48+96=144A'M^2 + MA^2 = (4\sqrt{3})^2 + (4\sqrt{6})^2 = 48 + 96 = 144 Pe de altă parte: AA′2=122=144AA'^2 = 12^2 = 144 Cum A′M2+MA2=AA′2A'M^2 + MA^2 = AA'^2, rezultă că triunghiul △A′MA\triangle A'MA este dreptunghic în MM: m(∠A′MA)=90∘  ⟹  A′C⊥AO′m(\angle A'MA) = 90^\circ \implies A'C \perp AO'

    (3p)

  • Concluzie: Dreapta A′CA'C este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AB′D′)(AB'D'): A′C⊥B′D′A'C \perp B'D' A′C⊥AO′A'C \perp AO' B′D′∩AO′={O′},B′D′⊂(AB′D′),AO′⊂(AB′D′)B'D' \cap AO' = \{O'\}, \quad B'D' \subset (AB'D'), \quad AO' \subset (AB'D') Rezultă că dreapta A′CA'C este perpendiculară pe planul (AB′D′)(AB'D'): A′C⊥(AB′D′)A'C \perp (AB'D')

    (1p)