Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 102−100:2 este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor în mulțimea numerelor naturale:
Ridicarea la putere:
102=100
Împărțirea:
100:2=50
Scăderea:
100−50=50
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 50.
(5p)
2. Dacă p% din 50 este egal cu 10, atunci p este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem relația procentuală sub formă de ecuație:
100p⋅50=10
Simplificăm fracția prin 50:
2p=10
Înmulțim ambii membri cu 2:
p=10⋅2=20
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 20.
(5p)
3. Dacă A={6,7,8,9} și P este mulțimea numerelor prime, atunci mulțimea A∩P este egală cu {…}. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un număr prim este un număr natural mai mare decât 1 care are exact doi divizori: 1 și el însuși.
Analizăm fiecare element al mulțimii A={6,7,8,9}:
6 este număr compus (6=2⋅3);
7 este număr prim (divizorii săi sunt doar 1 și 7);
8 este număr compus (8=23);
9 este număr compus (9=32).
Elementul comun mulțimii A și mulțimii numerelor prime P este 7:
A∩P={7}
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 7 (sau {7}).
(5p)
4. Triunghiul dreptunghic isoscel ABC are cateta de 5 cm. Lungimea ipotenuzei BC a acestui triunghi este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza BC, deci catetele sunt congruente:
AB=AC=5 cm
Conform teoremei lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2=52+52=25+25=50
Extragem rădăcina pătrată:
BC=50=25⋅2=52 cm
Alternativ: Într-un triunghi dreptunghic isoscel cu cateta c, lungimea ipotenuzei este c2:
BC=52 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 52.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu AB=10 cm și BC=5 cm. Perimetrul patrulaterului A′B′C′D′ este egal cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un paralelipiped dreptunghic, bazele opuse ABCD și A′B′C′D′ sunt dreptunghiuri congruente.
Laturile bazei superioare A′B′C′D′ sunt congruente cu cele ale bazei inferioare:
A′B′=AB=10 cmB′C′=BC=5 cm
Formula perimetrului unui dreptunghi este:
PA′B′C′D′=2(A′B′+B′C′)
Calculăm perimetrul:
PA′B′C′D′=2(10+5)=2⋅15=30 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 30.
(5p)
6. În graficul de mai jos este prezentată repartiţia elevilor claselor a VIII-a dintr-o şcoală, în funcție de notele obţinute la teza de matematică pe semestrul I.
Conform informațiilor din grafic, numărul elevilor care au obţinut nota 8 este mai mare decât numărul elevilor care au obținut nota 5 cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Citim valorile din graficul cu bare corespunzătoare celor două note:
Coloana notei 8 corespunde valorii de pe axa verticală: 20 elevi;
Coloana notei 5 corespunde valorii de pe axa verticală: 15 elevi.
Calculăm diferența dintre numărul elevilor cu nota 8 și numărul elevilor cu nota 5:
20−15=5 elevi
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 5.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un pătrat ABCD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Cu ajutorul riglei și echerului, se desenează un patrulater convex cu patru laturi de lungimi egale și patru unghiuri drepte (90∘).
(4p)
Se notează consecutiv vârfurile pătratului în sens trigonometric (sau orar): A,B,C,D.
(1p)
2. Determinați numerele naturale de trei cifre, de forma 3bc, știind că sunt divizibile cu 5 și cu 9. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numărul 3bc este divizibil cu 5 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 0 sau 5:
c∈{0,5}
(1p)
Cazul 1: Dacă c=0, numărul are forma 3b0.
Conform criteriului de divizibilitate cu 9, suma cifrelor trebuie să fie divizibilă cu 9:
(3+b+0)⋮9⟺(3+b)⋮9
Deoarece b este cifră (b∈{0,1,2,…,9}), singura soluție este:
3+b=9⟹b=6
Obținem numărul 360.
(2p)
Cazul 2: Dacă c=5, numărul are forma 3b5.
Criteriul de divizibilitate cu 9 impune:
(3+b+5)⋮9⟺(8+b)⋮9
Deoarece b este cifră, singura soluție este:
8+b=9⟹b=1
Obținem numărul 315.
(2p)
Numerele naturale căutate sunt 315 și 360.
3. Dacă mărim numărătorul fracției 52 cu un număr natural n și micșorăm numitorul fracției cu același număr natural n, atunci fracția obținută este egală cu 221. Determinați numărul natural n. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Transformăm numărul mixt 221 în fracție ordinară improprie:
221=22⋅2+1=25
Mărind numărătorul cu n și micșorând numitorul cu n, fracția devine:
5−n2+n
cu condiția ca numitorul să fie nenul: 5−n=0⟹n=5. Deoarece n∈N și fracția rezultată este pozitivă, avem n∈{0,1,2,3,4}.
Egalăm noua fracție cu 25:
5−n2+n=25
(3p)
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
2(2+n)=5(5−n)4+2n=25−5n
Separăm termenii cu necunoscuta n în membrul stâng:
2n+5n=25−47n=21⟹n=721=3
Verificare: n=3 este număr natural, iar fracția devine 5−32+3=25=221, valoare care convine.
Numărul natural căutat este n=3.
(2p)
4. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(−3,−1), B(0,3) și M(m,0), unde m este număr natural.
a) Reprezentați segmentul AB într-un sistem de coordonate xOy. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trasăm axele perpendiculare Ox (axa absciselor) și Oy (axa ordonatelor), stabilind originea O(0,0) și unitatea de măsură.
Identificăm și reprezentăm punctul A(−3,−1): abscisa x=−3 pe semiaxa negativă Ox și ordonata y=−1 pe semiaxa negativă Oy.
(2p)
Identificăm și reprezentăm punctul B(0,3): abscisa x=0 și ordonata y=3 pe semiaxa pozitivă Oy.
(2p)
Unim punctele A și B cu o linie dreaptă continuă, trasând segmentul AB.
(1p)
b) Determinați numărul natural m, știind că triunghiul ABM este isoscel de vârf B. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABM este isoscel de vârf B dacă și numai dacă lungimile laturilor care pornesc din vârful B sunt egale:
BA=BM
Calculăm lungimea segmentului BA utilizând formula distanței dintre două puncte:
BA=(xB−xA)2+(yB−yA)2BA=(0−(−3))2+(3−(−1))2=32+42=9+16=25=5
(2p)
Calculăm lungimea segmentului BM, unde M(m,0) și B(0,3):
BM=(xM−xB)2+(yM−yB)2=(m−0)2+(0−3)2=m2+(−3)2=m2+9
Egalăm lungimile BM=BA=5:
m2+9=5
Ridicăm ambii membri la pătrat:
m2+9=25⟹m2=25−9=16
Ecuația m2=16 are soluțiile m=±4. Deoarece prin ipoteză m este număr natural (m∈N), reținem doar soluția pozitivă:
m=4
Numărul natural căutat este m=4.
(3p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(x2−x+1)2−(x2−x)2−x2
unde x este număr real. Calculați media aritmetică a numerelor E(−2) și E(2). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Metoda 1 (Diferență de pătrate):
Observăm că primii doi termeni formează o diferență de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B), unde A=x2−x+1 și B=x2−x:
(x2−x+1)2−(x2−x)2=((x2−x+1)−(x2−x))⋅((x2−x+1)+(x2−x))=1⋅(2x2−2x+1)=2x2−2x+1
Înlocuind în expresia E(x):
E(x)=(2x2−2x+1)−x2=x2−2x+1=(x−1)2
pentru orice număr real x.
Metoda 2 (Dezvoltare algebrică pas cu pas):(x2−x+1)2=((x2−x)+1)2=(x2−x)2+2(x2−x)+1=x4−2x3+3x2−2x+1(x2−x)2=x4−2x3+x2E(x)=(x4−2x3+3x2−2x+1)−(x4−2x3+x2)−x2E(x)=x4−2x3+3x2−2x+1−x4+2x3−x2−x2=x2−2x+1=(x−1)2
(3p)
Calculăm valorile particulare E(−2) și E(2):
E(−2)=(−2)2−2(−2)+1=2+22+1=3+22E(2)=(2)2−2(2)+1=2−22+1=3−22
Calculăm media aritmetică a celor două numere:
ma=2E(−2)+E(2)=2(3+22)+(3−22)=26=3
Media aritmetică a numerelor este egală cu 3.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=10 cm şi BC=15 cm. Punctul M este mijlocul laturii AB, iar punctul N este situat pe latura AD astfel încât DN=5 cm.
a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCD este egal cu 50 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Patrulaterul ABCD este dreptunghi, deci perimetrul său este dat de formula:
PABCD=2(AB+BC)
(3p)
Înlocuind valorile din ipoteză (AB=10 cm și BC=15 cm):
PABCD=2(10+15)=2⋅25=50 cm
(2p)
b) Determinați aria triunghiului MNC. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm lungimile segmentelor de pe laturile dreptunghiului:
Punctul M este mijlocul laturii AB:
AM=MB=2AB=210=5 cm
Punctul N se află pe latura AD, unde AD=BC=15 cm și DN=5 cm:
AN=AD−DN=15−5=10 cm
Latura opusă CD:
CD=AB=10 cm
Calculăm ariile celor trei triunghiuri dreptunghice formate la colțurile dreptunghiului:
În triunghiul dreptunghic △AMN (cu m(∠A)=90∘):
A△AMN=2AM⋅AN=25⋅10=25 cm2
În triunghiul dreptunghic △BMC (cu m(∠B)=90∘):
A△BMC=2BM⋅BC=25⋅15=275=37,5 cm2
În triunghiul dreptunghic △CDN (cu m(∠D)=90∘):
A△CDN=2CD⋅DN=210⋅5=25 cm2
(3p)
Aria triunghiului △MNC se obține scăzând din aria dreptunghiului ABCD ariile celor trei triunghiuri exterioare:
A△MNC=AABCD−A△AMN−A△BMC−A△CDNA△MNC=150−25−37,5−25=150−87,5=62,5 cm2(sau 2125 cm2)
Aria triunghiului MNC este egală cu 62,5 cm2.
(2p)
c) Calculați măsura unghiului CMN. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm pătratele și lungimile laturilor triunghiului △MNC aplicând teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice exterioare:
În △AMN dreptunghic în A:
MN2=AM2+AN2=52+102=25+100=125⟹MN=125=55 cm
În △CDN dreptunghic în D:
CN2=CD2+DN2=102+52=100+25=125⟹CN=125=55 cm
În △BMC dreptunghic în B:
MC2=BM2+BC2=52+152=25+225=250⟹MC=250=510 cm
(3p)
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în △MNC:
MN2+CN2=125+125=250=MC2
Deoarece suma pătratelor laturilor MN și CN este egală cu pătratul laturii MC, rezultă că triunghiul △MNC este dreptunghic în N:
m(∠MNC)=90∘
Observăm că laturile MN și CN au lungimi egale:
MN=CN=55 cm
Prin urmare, triunghiul △MNC este un triunghi dreptunghic isoscel.
Într-un triunghi dreptunghic isoscel, unghiurile ascuțite sunt congruente și au fiecare măsura de:
2180∘−90∘=45∘m(∠CMN)=45∘
Măsura unghiului CMN este egală cu 45∘.
(2p)
2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ cu AB=12 cm. Punctul O este intersecția diagonalelor bazei ABCD.
a) Arătați că AC=122 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În baza ABCD, patrulaterul este un pătrat cu lungimea laturii l=AB=12 cm.
Segmentul AC este diagonala pătratului ABCD.
În triunghiul dreptunghic △ABC (m(∠B)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AC2=AB2+BC2
(3p)
Înlocuind lungimile AB=BC=12 cm:
AC2=122+122=144+144=288AC=288=144⋅2=122 cm
(sau direct prin formula diagonalei pătratului: d=l2=122 cm).
(2p)
b) Arătați că dreapta C′O este paralelă cu planul (AB′D′). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În cubul ABCDA′B′C′D′, patrulaterul diagonal ACC′A′ este dreptunghi, deoarece:
AA′⊥(ABCD)⟹AA′⊥AC,AA′∥CC′șiAA′=CC′
Rezultă că laturile opuse sunt paralele și congruente:
AC∥A′C′șiAC=A′C′
Fie O′ punctul de intersecție a diagonalelor bazei superioare A′B′C′D′:
{O′}=A′C′∩B′D′
Punctul O este mijlocul diagonalei AC, iar O′ este mijlocul diagonalei A′C′:
AO=OC=2ACșiA′O′=O′C′=2A′C′
Deoarece AC∥A′C′ și AC=A′C′, segmentele AO și O′C′ sunt paralele și congruente:
AO∥O′C′șiAO=O′C′
Patrulaterul AO′C′O are două laturi opuse paralele și congruente, prin urmare AO′C′O este paralelogram.
(3p)
Din proprietatea laturilor opuse ale paralelogramului AO′C′O:
C′O∥AO′
Punctul O′ aparține diagonalei B′D′, deci O′∈(AB′D′). Cum și A∈(AB′D′), segmentul AO′ este inclus în plan:
AO′⊂(AB′D′)
Deoarece dreapta C′O este paralelă cu o dreaptă din planul (AB′D′) și C′O⊂(AB′D′), rezultă:
C′O∥(AB′D′)
(2p)
c) Demonstrați că dreapta A′C este perpendiculară pe planul (AB′D′). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a demonstra că dreapta A′C este perpendiculară pe planul (AB′D′), vom arăta că A′C este perpendiculară pe două drepte concurente din acest plan: B′D′ și AO′.
1. Demonstrația că A′C⊥B′D′:
În pătratul bazei superioare A′B′C′D′, diagonalele sunt perpendiculare:
B′D′⊥A′C′
Muchia laterală AA′ este perpendiculară pe planul bazei superioare: AA′⊥(A′B′C′D′). Cum B′D′⊂(A′B′C′D′), rezultă:
B′D′⊥AA′
Dreapta B′D′ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AA′C′C) (A′C′ și AA′, cu A′C′∩AA′={A′}), deci dreapta este perpendiculară pe întregul plan:
B′D′⊥(AA′C′C)
Deoarece diagonala cubului A′C este inclusă în acest plan (A′C⊂(AA′C′C)), obținem:
B′D′⊥A′C⟺A′C⊥B′D′
(1p)
2. Demonstrația că A′C⊥AO′:
În dreptunghiul diagonal ACC′A′:
AC=122 cm,AA′=12 cm
Lungimea diagonalei cubului A′C:
A′C=AC2+AA′2=(122)2+122=288+144=432=123 cm
În triunghiul dreptunghic △AA′O′ (dreptunghic în A′, deoarece AA′⊥A′C′):
A′O′=2A′C′=2122=62 cmAO′2=AA′2+A′O′2=122+(62)2=144+72=216⟹AO′=216=66 cm
Fie M punctul de intersecție a dreptelor A′C și AO′ (M=A′C∩AO′).
Deoarece A′O′∥AC, triunghiurile △A′MO′ și △CMA sunt asemenea (△A′MO′∼△CMA):
MCA′M=MAMO′=ACA′O′=12262=21
Din MCA′M=21, obținem MC=2A′M, deci:
A′C=A′M+MC=3A′M⟹A′M=3A′C=3123=43 cm
Din MAMO′=21, obținem:
MA=32AO′=32⋅66=46 cm
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul △A′MA:
A′M2+MA2=(43)2+(46)2=48+96=144
Pe de altă parte:
AA′2=122=144
Cum A′M2+MA2=AA′2, rezultă că triunghiul △A′MA este dreptunghic în M:
m(∠A′MA)=90∘⟹A′C⊥AO′
(3p)
Concluzie:
Dreapta A′C este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (AB′D′):
A′C⊥B′D′A′C⊥AO′B′D′∩AO′={O′},B′D′⊂(AB′D′),AO′⊂(AB′D′)
Rezultă că dreapta A′C este perpendiculară pe planul (AB′D′):
A′C⊥(AB′D′)