BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 19

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 19

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 22⋅4−162^2 \cdot 4 - 16 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Ridicarea la putere: 22=42^2 = 4

    2. Înmulțirea: 4⋅4=164 \cdot 4 = 16

    3. Scăderea: 16−16=016 - 16 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Prețul unei cărți este 3030 de lei. După o ieftinire cu 10%10\%, prețul cărții va fi …\dots de lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea reducerii de preț: 10100⋅30=110⋅30=3 lei\frac{10}{100} \cdot 30 = \frac{1}{10} \cdot 30 = 3\text{ lei}

  • Calculăm noul preț al cărții după ieftinire: 30−3=27 lei30 - 3 = 27\text{ lei}

  • Metodă alternativă: După o ieftinire cu 10%10\%, prețul reprezintă 100%−10%=90%100\% - 10\% = 90\% din prețul inițial: 90100⋅30=0,9⋅30=27 lei\frac{90}{100} \cdot 30 = 0{,}9 \cdot 30 = 27\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2727.

(5p)


3. Dacă nn este singurul număr natural din intervalul (5,n](5, n], atunci nn este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizăm numerele naturale mai mari strict decât 55: Cel mai mic număr natural strict mai mare decât 55 este 66.
  • Intervalul (5,n](5, n] conține numerele reale xx cu proprietatea 5<x≤n5 < x \le n.
  • Pentru a conține un singur număr natural, acesta trebuie să fie 66, deci extremitatea superioară nn nu poate fi mai mică decât 66 (altfel nu ar conține niciun număr natural) și nu poate fi strict mai mare decât 66 (altfel ar conține și numărul 77, deci cel puțin două numere naturale).
  • Așadar: n=6  ⟹  (5,6]∩N={6}n = 6 \implies (5, 6] \cap \mathbb{N} = \{6\}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


4. Triunghiul echilateral MNPMNP are MN=10 cmMN = 10\text{ cm}. Perimetrul triunghiului MNPMNP este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul echilateral are toate cele trei laturi egale în lungime: MN=NP=PM=10 cmMN = NP = PM = 10\text{ cm}

  • Perimetrul triunghiului este suma lungimilor laturilor sale: P△MNP=3⋅MN=3⋅10=30 cm\mathcal{P}_{\triangle MNP} = 3 \cdot MN = 3 \cdot 10 = 30\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3030.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Suma lungimilor muchiilor care au în comun vârful BB este egală cu 15 cm15\text{ cm}. Lungimea muchiei ABAB este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchiile cubului care se întâlnesc în vârful BB sunt trei: AB,BCșiBB′AB, \quad BC \quad \text{și} \quad BB'

  • Toate muchiile unui cub sunt egale în lungime. Notând lungimea comună a muchiei cu ll: AB=BC=BB′=lAB = BC = BB' = l

  • Suma lungimilor celor trei muchii este: l+l+l=15 cm  ⟹  3l=15 cm  ⟹  l=153=5 cml + l + l = 15\text{ cm} \implies 3l = 15\text{ cm} \implies l = \frac{15}{3} = 5\text{ cm}

  • Rezultă că lungimea muchiei ABAB este: AB=5 cmAB = 5\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate încasările unei firme, în mii lei, înregistrate în fiecare dintre primele șase luni ale unui an.

Diagrama încasărilor

Conform informațiilor din diagramă, suma încasărilor din primele două luni ale anului este egală cu …\dots mii lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Primele două luni ale anului sunt ianuarie și februarie.

  • Citim din diagramă valorile corespunzătoare încasărilor:

    • În luna ianuarie (luna 1): încasările sunt de 200200 mii lei.
    • În luna februarie (luna 2): încasările sunt de 300300 mii lei.
  • Calculăm suma încasărilor din aceste două luni: 200+300=500 mii lei200 + 300 = 500\text{ mii lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 500500.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră VABCDVABCD, cu vârful în VV. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Reprezentarea în perspectivă cavaleră a piramidei patrulatere:

    • Baza ABCDABCD se desenează ca un paralelogram în perspectivă:
      • Laturile din față și din dreapta (ABAB și BCBC) se trasează cu linie continuă.
      • Laturile din spate și din stânga (CDCD și ADAD) se trasează cu linie întreruptă dacă sunt ascunse vederii (sau ADAD continuă și CD,DACD, DA convențional).
    • Vârful VV se plasează deasupra bazei.
    • Muchiile laterale vizibile (VAVA, VBVB, VCVC) se trasează cu linie continuă.
    • Muchia laterală din spate (VDVD) se trasează cu linie întreruptă. (4p)
  • Notarea corectă a tuturor vârfurilor piramidei patrulatere:

    • Vârfurile bazei: A,B,C,DA, B, C, D.
    • Vârful piramidei: VV. (1p)

2. Arătați că, pentru orice număr natural nn, numărul natural N=5⋅7n−3⋅7n+1+7n+2N = 5 \cdot 7^n - 3 \cdot 7^{n+1} + 7^{n+2} este divizibil cu 1111. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietățile puterilor pentru a rescrie termenii expresiei: 7n+1=7n⋅71=7⋅7n7^{n+1} = 7^n \cdot 7^1 = 7 \cdot 7^n

    7n+2=7n⋅72=49⋅7n7^{n+2} = 7^n \cdot 7^2 = 49 \cdot 7^n

  • Dăm factor comun pe 7n7^n: N=7n⋅(5−3⋅7+72)N = 7^n \cdot \left(5 - 3 \cdot 7 + 7^2\right)

    N=7n⋅(5−21+49)N = 7^n \cdot (5 - 21 + 49)

    (3p)

  • Efectuăm calculul din paranteză: 5−21+49=54−21=335 - 21 + 49 = 54 - 21 = 33

  • Rescriem numărul NN: N=33⋅7n=11⋅(3⋅7n)N = 33 \cdot 7^n = 11 \cdot \left(3 \cdot 7^n\right)

  • Cum 3⋅7n3 \cdot 7^n este număr natural pentru orice număr natural nn, rezultă că NN este divizibil cu 1111.

    (2p)


3. Dacă dintr-un număr real xx scădem, pe rând, numerele 33, 1010 și respectiv 1111, obținem trei numere a căror sumă este egală cu xx. Determinați numărul real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem cele trei numere obținute conform enunțului: x−3,x−10șix−11x - 3, \quad x - 10 \quad \text{și} \quad x - 11

  • Egalăm suma celor trei numere cu numărul inițial xx: (x−3)+(x−10)+(x−11)=x(x - 3) + (x - 10) + (x - 11) = x

    (3p)

  • Reducem termenii asemenea: 3x−(3+10+11)=x3x - (3 + 10 + 11) = x

    3x−24=x3x - 24 = x

  • Trecem termenii care conțin pe xx în membrul stâng și termenul liber în membrul drept: 3x−x=243x - x = 24

    2x=24  ⟹  x=242=122x = 24 \implies x = \frac{24}{2} = 12

Numărul real căutat este 1212.

(2p)


4. Se consideră mulțimile: A={x∈N∣2(x−4)−2(1−x)≤(3−3)(3+3)}A = \left\{ x \in \mathbb{N} \mid 2(x - 4) - 2(1 - x) \le (3 - \sqrt{3})(3 + \sqrt{3}) \right\} și B={x∈Z∣∣x∣<2(3−12)−(2−48)}B = \left\{ x \in \mathbb{Z} \mid |x| < 2(3 - \sqrt{12}) - (2 - \sqrt{48}) \right\}

a) Arătați că A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prelucrăm membrul stâng al inecuației prin desfacerea parantezelor: 2(x−4)−2(1−x)=2x−8−2+2x=4x−102(x - 4) - 2(1 - x) = 2x - 8 - 2 + 2x = 4x - 10

  • Prelucrăm membrul drept aplicând formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2: (3−3)(3+3)=32−(3)2=9−3=6(3 - \sqrt{3})(3 + \sqrt{3}) = 3^2 - (\sqrt{3})^2 = 9 - 3 = 6

  • Rescriem inecuația: 4x−10≤64x - 10 \le 6

    4x≤6+104x \le 6 + 10

    4x≤16  ⟹  x≤44x \le 16 \implies x \le 4

    (3p)

  • Deoarece x∈Nx \in \mathbb{N} (număr natural), valorile posibile pentru xx sunt: x∈{0,1,2,3,4}x \in \{0, 1, 2, 3, 4\}

  • Prin urmare, mulțimea AA este: A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}

    (2p)


b) Determinați suma elementelor mulțimii A∩BA \cap B. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii din expresia care definește mulțimea BB: 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

    48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}

  • Calculăm valoarea membrului drept al inecuației: 2(3−12)−(2−48)=2(3−23)−(2−43)2(3 - \sqrt{12}) - (2 - \sqrt{48}) = 2(3 - 2\sqrt{3}) - (2 - 4\sqrt{3})

    =6−43−2+43=6−2=4= 6 - 4\sqrt{3} - 2 + 4\sqrt{3} = 6 - 2 = 4

  • Inecuația devine: ∣x∣<4|x| < 4

  • Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z} (număr întreg), inecuația ∣x∣<4|x| < 4 înseamnă: −4<x<4  ⟹  x∈{−3,−2,−1,0,1,2,3}-4 < x < 4 \implies x \in \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}

  • Deci mulțimea BB este: B={−3,−2,−1,0,1,2,3}B = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}

    (3p)

  • Determinăm intersecția celor două mulțimi AA și BB: A∩B={0,1,2,3,4}∩{−3,−2,−1,0,1,2,3}={0,1,2,3}A \cap B = \{0, 1, 2, 3, 4\} \cap \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\} = \{0, 1, 2, 3\}

  • Calculăm suma elementelor mulțimii A∩BA \cap B: S=0+1+2+3=6S = 0 + 1 + 2 + 3 = 6

    (2p)


5. Se consideră expresia: E(x,y)=(x−4)(x−2)+(y−1)(y−3)+3E(x, y) = (x - 4)(x - 2) + (y - 1)(y - 3) + 3 unde xx și yy sunt numere reale. Demonstrați că E(x,y)≥1E(x, y) \ge 1, pentru orice numere reale xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desfacem parantezele și grupăm termenii: (x−4)(x−2)=x2−2x−4x+8=x2−6x+8(x - 4)(x - 2) = x^2 - 2x - 4x + 8 = x^2 - 6x + 8

    (y−1)(y−3)=y2−3y−y+3=y2−4y+3(y - 1)(y - 3) = y^2 - 3y - y + 3 = y^2 - 4y + 3

  • Înlocuim în expresia E(x,y)E(x, y): E(x,y)=(x2−6x+8)+(y2−4y+3)+3E(x, y) = (x^2 - 6x + 8) + (y^2 - 4y + 3) + 3

    E(x,y)=x2−6x+y2−4y+14E(x, y) = x^2 - 6x + y^2 - 4y + 14

  • Restrângem termenii sub formă de pătrate perfecte: x2−6x+9=(x−3)2x^2 - 6x + 9 = (x - 3)^2

    y2−4y+4=(y−2)2y^2 - 4y + 4 = (y - 2)^2

  • Observăm că: 14=9+4+114 = 9 + 4 + 1

  • Așadar: E(x,y)=(x2−6x+9)+(y2−4y+4)+1=(x−3)2+(y−2)2+1E(x, y) = (x^2 - 6x + 9) + (y^2 - 4y + 4) + 1 = (x - 3)^2 + (y - 2)^2 + 1 pentru orice numere reale xx și yy.

    (3p)

  • Pentru orice x,y∈Rx, y \in \mathbb{R}, un pătrat este întotdeauna mai mare sau egal cu zero: (x−3)2≥0și(y−2)2≥0(x - 3)^2 \ge 0 \quad \text{și} \quad (y - 2)^2 \ge 0

  • Însumând aceste inegalități: (x−3)2+(y−2)2≥0(x - 3)^2 + (y - 2)^2 \ge 0

  • Adunând 11 în ambii membri: E(x,y)=(x−3)2+(y−2)2+1≥1E(x, y) = (x - 3)^2 + (y - 2)^2 + 1 \ge 1 pentru orice numere reale xx și yy.

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctele E,F,GE, F, G și HH sunt situate pe laturile AB,BC,CDAB, BC, CD, respectiv DADA, astfel încât AE=BF=CG=DHAE = BF = CG = DH.

Figura 2

a) Arătați că aria pătratului ABCDABCD este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui pătrat de latură ll este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (2p)

  • Înlocuind lungimea laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}: AABCD=62=36 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6^2 = 36\text{ cm}^2

    (3p)


b) Demonstrați că dreptele EGEG și HFHF sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În pătratul ABCDABCD, laturile sunt egale: AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm}

  • Din ipoteză avem: AE=BF=CG=DHAE = BF = CG = DH

  • Deducem lungimile segmentelor rămase pe laturi: BE=AB−AEBE = AB - AE CF=BC−BFCF = BC - BF DG=CD−CGDG = CD - CG AH=DA−DHAH = DA - DH Deoarece laturile pătratului sunt egale și AE=BF=CG=DHAE = BF = CG = DH, obținem: AH=BE=CF=DGAH = BE = CF = DG

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice de la colțurile pătratului:

    • △HAE\triangle HAE și △EBF\triangle EBF: AH=BE,AE=BFșim(∠HAE)=m(∠EBF)=90∘AH = BE, \quad AE = BF \quad \text{și} \quad m(\angle HAE) = m(\angle EBF) = 90^\circ Conform cazului Catetă-Catetă (C.C.), rezultă △HAE≡△EBF\triangle HAE \equiv \triangle EBF, deci ipotenuzele sunt congruente: EH=FEEH = FE

    • △EBF\triangle EBF și △FCG\triangle FCG: BE=CF,BF=CGșim(∠EBF)=m(∠FCG)=90∘BE = CF, \quad BF = CG \quad \text{și} \quad m(\angle EBF) = m(\angle FCG) = 90^\circ Rezultă △EBF≡△FCG\triangle EBF \equiv \triangle FCG, deci: FE=GFFE = GF

    • △FCG\triangle FCG și △GDH\triangle GDH: CF=DG,CG=DHșim(∠FCG)=m(∠GDH)=90∘CF = DG, \quad CG = DH \quad \text{și} \quad m(\angle FCG) = m(\angle GDH) = 90^\circ Rezultă △FCG≡△GDH\triangle FCG \equiv \triangle GDH, deci: GF=HGGF = HG

    • Așadar: EH=FE=GF=HGEH = FE = GF = HG

    (2p)

  • Patrulaterul EFGHEFGH are toate cele patru laturi congruente, prin urmare EFGHEFGH este un romb.

  • Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare: EG⊥HFEG \perp HF

    (3p)


c) Calculați măsura unghiului BMFBMF, unde MM este punctul de intersecție a dreptelor AFAF și BGBG. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △ABF\triangle ABF și △BCG\triangle BCG:

    • AB=BCAB = BC (laturile pătratului ABCDABCD)
    • BF=CGBF = CG (din ipoteză)
    • m(∠ABF)=m(∠BCG)=90∘m(\angle ABF) = m(\angle BCG) = 90^\circ
  • Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.): △ABF≡△BCG\triangle ABF \equiv \triangle BCG

    (2p)

  • Din congruența triunghiurilor rezultă congruența unghiurilor corespunzătoare: ∠AFB≡∠BGC\angle AFB \equiv \angle BGC

  • În triunghiul dreptunghic △BCG\triangle BCG (cu m(∠C)=90∘m(\angle C) = 90^\circ), unghiurile ascuțite sunt complementare: m(∠CBG)+m(∠BGC)=90∘m(\angle CBG) + m(\angle BGC) = 90^\circ

  • Înlocuind măsura unghiului ∠BGC\angle BGC cu măsura unghiului ∠AFB\angle AFB: m(∠CBG)+m(∠AFB)=90∘m(\angle CBG) + m(\angle AFB) = 90^\circ

  • În triunghiul △BMF\triangle BMF:

    • Unghiul ∠FBM\angle FBM este același cu unghiul ∠CBG\angle CBG (deoarece punctul MM se află pe dreapta BGBG).
    • Unghiul ∠MFB\angle MFB este același cu unghiul ∠AFB\angle AFB (deoarece punctul MM se află pe dreapta AFAF).
  • Suma măsurilor celor două unghiuri ascuțite din △BMF\triangle BMF este: m(∠FBM)+m(∠MFB)=m(∠CBG)+m(∠AFB)=90∘m(\angle FBM) + m(\angle MFB) = m(\angle CBG) + m(\angle AFB) = 90^\circ

  • Deoarece suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este 180∘180^\circ: m(∠BMF)=180∘−(m(∠FBM)+m(∠MFB))=180∘−90∘=90∘m(\angle BMF) = 180^\circ - \left(m(\angle FBM) + m(\angle MFB)\right) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Măsura unghiului BMFBMF este egală cu 90∘90^\circ (dreptele AFAF și BGBG sunt perpendiculare).

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ACAC și dreapta ADAD este perpendiculară pe planul (BDC)(BDC), AD=42 cmAD = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral cu latura l=AB=8 cml = AB = 8\text{ cm}.

  • Formula ariei triunghiului echilateral este: A△ABC=AB234\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4}

    (3p)

  • Înlocuind lungimea laturii AB=8 cmAB = 8\text{ cm}: A△ABC=8234=6434=163 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{8^2\sqrt{3}}{4} = \frac{64\sqrt{3}}{4} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

    (2p)


b) Demonstrați că triunghiul DMNDMN este echilateral. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece dreapta ADAD este perpendiculară pe planul (BDC)(BDC) (AD⊥(BDC)AD \perp (BDC)):

    • DB⊂(BDC)  ⟹  AD⊥DBDB \subset (BDC) \implies AD \perp DB, deci triunghiul △ADB\triangle ADB este dreptunghic în DD.
    • DC⊂(BDC)  ⟹  AD⊥DCDC \subset (BDC) \implies AD \perp DC, deci triunghiul △ADC\triangle ADC este dreptunghic în DD.
  • În triunghiul dreptunghic △ADB\triangle ADB, punctul MM este mijlocul ipotenuzei ABAB. Conform teoremei medianei corespunzătoare ipotenuzei: DM=AB2=82=4 cmDM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

  • În triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC, punctul NN este mijlocul ipotenuzei ACAC. Conform teoremei medianei corespunzătoare ipotenuzei: DN=AC2=82=4 cmDN = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

    (2p)

  • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ACAC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie: MN=BC2=82=4 cmMN = \frac{BC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

  • Comparând lungimile celor trei segmente: DM=DN=MN=4 cmDM = DN = MN = 4\text{ cm}

  • Toate cele trei laturi ale triunghiului DMNDMN au lungimi egale, prin urmare △DMN\triangle DMN este un triunghi echilateral.

    (3p)


c) Determinați sinusul unghiului dintre dreapta CMCM și planul (ABD)(ABD). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice △ADB\triangle ADB și △ADC\triangle ADC (ambele dreptunghice în DD, cu AB=AC=8 cmAB = AC = 8\text{ cm} și AD=42 cmAD = 4\sqrt{2}\text{ cm}): BD=AB2−AD2=82−(42)2=64−32=32=42 cmBD = \sqrt{AB^2 - AD^2} = \sqrt{8^2 - (4\sqrt{2})^2} = \sqrt{64 - 32} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

    CD=AC2−AD2=82−(42)2=64−32=32=42 cmCD = \sqrt{AC^2 - AD^2} = \sqrt{8^2 - (4\sqrt{2})^2} = \sqrt{64 - 32} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

  • Verificăm natura triunghiului △BDC\triangle BDC (cu laturile BD=42 cmBD = 4\sqrt{2}\text{ cm}, CD=42 cmCD = 4\sqrt{2}\text{ cm} și BC=8 cmBC = 8\text{ cm}): BD2+CD2=(42)2+(42)2=32+32=64BD^2 + CD^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64

    BC2=82=64BC^2 = 8^2 = 64

    Deoarece BD2+CD2=BC2BD^2 + CD^2 = BC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul △BDC\triangle BDC este dreptunghic în DD: CD⊥DBCD \perp DB

    (2p)

  • Demonstrăm că CDCD este perpendiculară pe planul (ABD)(ABD): CD⊥DA(deoarece AD⊥(BDC) și CD⊂(BDC))CD \perp DA \quad (\text{deoarece } AD \perp (BDC) \text{ și } CD \subset (BDC)) CD⊥DB(demonstrat anterior)CD \perp DB \quad (\text{demonstrat anterior}) DA∩DB={D},DA⊂(ABD),DB⊂(ABD)DA \cap DB = \{D\}, \quad DA \subset (ABD), \quad DB \subset (ABD) Rezultă că: CD⊥(ABD)CD \perp (ABD)

  • Determinăm proiecția dreptei CMCM pe planul (ABD)(ABD):

    • Deoarece CD⊥(ABD)CD \perp (ABD), proiecția ortogonală a punctului CC pe planul (ABD)(ABD) este punctul DD: pr(ABD)(C)=D\text{pr}_{(ABD)}(C) = D
    • Punctul MM aparține laturii AB⊂(ABD)AB \subset (ABD), deci proiecția punctului MM pe planul (ABD)(ABD) este el însuși: pr(ABD)(M)=M\text{pr}_{(ABD)}(M) = M
    • Așadar, proiecția dreptei CMCM pe planul (ABD)(ABD) este dreapta DMDM: pr(ABD)(CM)=DM\text{pr}_{(ABD)}(CM) = DM
  • Unghiul dintre dreapta CMCM și planul (ABD)(ABD) este unghiul format de CMCM cu proiecția sa DMDM: ∢(CM,(ABD))=∠CMD\sphericalangle(CM, (ABD)) = \angle CMD

  • Deoarece CD⊥(ABD)CD \perp (ABD) și DM⊂(ABD)DM \subset (ABD), rezultă că CD⊥DMCD \perp DM, deci △CDM\triangle CDM este dreptunghic în DD.

  • Calculăm lungimea ipotenuzei CMCM: În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC de latură 8 cm8\text{ cm}, CMCM este mediană și înălțime: CM=AB32=832=43 cmCM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

  • În triunghiul dreptunghic △CDM\triangle CDM, sinusul unghiului ∠CMD\angle CMD este: sin⁡(∠CMD)=CDCM=4243=23=63\sin(\angle CMD) = \frac{CD}{CM} = \frac{4\sqrt{2}}{4\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{6}}{3}

    (3p)