BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 18

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 18

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 20:4+10⋅220 : 4 + 10 \cdot 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor (operațiile de ordinul al II-lea se efectuează înaintea celor de ordinul I):
    1. Efectuăm împărțirea: 20:4=520 : 4 = 5

    2. Efectuăm înmulțirea: 10⋅2=2010 \cdot 2 = 20

    3. Efectuăm adunarea celor două rezultate: 5+20=255 + 20 = 25

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2525.

(5p)


2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 1212 și 1818 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem cele două numere în factori primi: 12=22⋅312 = 2^2 \cdot 3

    18=2⋅3218 = 2 \cdot 3^2

  • Cel mai mare divizor comun (cmmdc\text{cmmdc}) se obține prin înmulțirea factorilor primi comuni, luați o singură dată, la exponentul cel mai mic: cmmdc(12,18)=21⋅31=6\text{cmmdc}(12, 18) = 2^1 \cdot 3^1 = 6

  • Metodă alternativă (algoritmul lui Euclid): 18=12⋅1+618 = 12 \cdot 1 + 6

    12=6⋅2+0  ⟹  cmmdc(12,18)=612 = 6 \cdot 2 + 0 \implies \text{cmmdc}(12, 18) = 6

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural care aparține intervalului [1,5][1, 5] este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale care aparțin intervalului închis [1,5][1, 5] sunt: {1,2,3,4,5}\{1, 2, 3, 4, 5\}

  • Dintre aceste numere naturale, cel mai mare este 55.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


4. Dacă ∠ABC\angle ABC și ∠MNP\angle MNP sunt complementare și m(∠MNP)=30∘m(\angle MNP) = 30^\circ, atunci măsura unghiului ABCABC este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, două unghiuri sunt complementare dacă suma măsurilor lor este egală cu 90∘90^\circ: m(∠ABC)+m(∠MNP)=90∘m(\angle ABC) + m(\angle MNP) = 90^\circ

  • Înlocuind măsura dată m(∠MNP)=30∘m(\angle MNP) = 30^\circ: m(∠ABC)+30∘=90∘m(\angle ABC) + 30^\circ = 90^\circ

    m(∠ABC)=90∘−30∘=60∘m(\angle ABC) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC cu VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Unghiul dreptelor ACAC și VOVO are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin ipoteză, dreapta VOVO este perpendiculară pe planul bazei: VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)

  • Dreapta ACAC este inclusă în planul bazei: AC⊂(ABC)AC \subset (ABC)

  • Conform definiției dreptei perpendiculare pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan: VO⊥ACVO \perp AC

  • Rezultă că măsura unghiului dintre dreptele ACAC și VOVO este de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama următoare sunt prezentate informații despre vânzările de fructe, în kilograme, înregistrate în zilele unei săptămâni, la un supermarket.

Diagrama vânzărilor de fructe

Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre cantitatea de fructe vândută miercuri și cea vândută vineri este egală cu … kg\dots\text{ kg}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă cantitățile de fructe vândute în cele două zile specificate:

    • Cantitatea vândută miercuri este egală cu 545 kg545\text{ kg}.
    • Cantitatea vândută vineri este egală cu 125 kg125\text{ kg}.
  • Calculăm diferența dintre cele două cantități: 545 kg−125 kg=420 kg545\text{ kg} - 125\text{ kg} = 420\text{ kg}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 420420.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Reprezentarea în perspectivă cavaleră a cubului:

    • Se desenează pătratul din față ABB′A′ABB'A' cu linii continue vizibile.
    • Se trasează muchiile paralele oblice (la 45∘45^\circ, reduse la jumătate) spre spate: A′D′A'D' și B′C′B'C' (continue, vizibile), respectiv ADAD și BCBC (BCBC continuă, ADAD întreruptă deoarece este muchie interioară ascunsă).
    • Se trasează muchiile bazei superioare C′D′C'D' și D′A′D'A' (continue).
    • Se trasează muchiile ascunse din spate: muchia verticală DD′DD' și muchia CDCD a bazei inferioare, ambele cu linii întrerupte. (4p)
  • Notarea corectă a celor 88 vârfuri ale cubului:

    • Baza inferioară: A,B,C,DA, B, C, D, parcurse în sens direct trigonometric.
    • Baza superioară: A′,B′,C′,D′A', B', C', D', corespunzătoare vârfurilor de jos. (1p)

2. Calculați media aritmetică a numerelor naturale care sunt divizori ai lui 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm mulțimea tuturor divizorilor naturali ai numărului 1010: D10={1,2,5,10}\mathcal{D}_{10} = \{1, 2, 5, 10\}

  • Numărul divizorilor este 44. (3p)

  • Calculăm media aritmetică a acestor 44 numere naturale: ma=1+2+5+104=184=92=4,5m_a = \frac{1 + 2 + 5 + 10}{4} = \frac{18}{4} = \frac{9}{2} = 4,5

    (2p)


3. Numerele naturale xx și yy sunt direct proporționale cu numerele 33 și 44. Determinați cele două numere naturale, știind că xx este cu 100100 mai mic decât yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece numerele xx și yy sunt direct proporționale cu 33 și 44, scriem șirul de rapoarte egale: x3=y4=k\frac{x}{3} = \frac{y}{4} = k

    unde kk este coeficientul de proporționalitate. De aici obținem: x=3kșiy=4kx = 3k \quad \text{și} \quad y = 4k

    (2p)

  • Ipoteza precizează că xx este cu 100100 mai mic decât yy, ceea ce înseamnă că: y−x=100y - x = 100

  • Înlocuim exprimările în funcție de kk: 4k−3k=100  ⟹  k=1004k - 3k = 100 \implies k = 100

  • Aflăm valorile numerelor xx și yy: x=3⋅100=300x = 3 \cdot 100 = 300

    y=4⋅100=400y = 4 \cdot 100 = 400

    (3p)


4. Se consideră numerele reale: x=169+212+(2)4x = \sqrt{169} + 2\sqrt{12} + (\sqrt{2})^4 și y=7−48+(2+3)2+(2−3)2y = 7 - \sqrt{48} + (\sqrt{2} + \sqrt{3})^2 + (\sqrt{2} - \sqrt{3})^2

a) Arătați că x=17+43x = 17 + 4\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm fiecare termen din expresia lui xx:

    • 169=13\sqrt{169} = 13, deoarece 132=16913^2 = 169.
    • Scoaterea factorilor de sub radical: 212=24⋅3=2⋅23=432\sqrt{12} = 2\sqrt{4 \cdot 3} = 2 \cdot 2\sqrt{3} = 4\sqrt{3}
    • Ridicarea la putere: (2)4=((2)2)2=22=4(\sqrt{2})^4 = ((\sqrt{2})^2)^2 = 2^2 = 4

    (3p)

  • Însumăm termenii: x=13+43+4=17+43x = 13 + 4\sqrt{3} + 4 = 17 + 4\sqrt{3}

    (2p)


b) Arătați că produsul numerelor xx și yy este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm expresia numărului yy:

    • 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}, deci primii termeni sunt 7−437 - 4\sqrt{3}.
    • Dezvoltăm binomul sumă la pătrat: (2+3)2=(2)2+223+(3)2=2+26+3=5+26(\sqrt{2} + \sqrt{3})^2 = (\sqrt{2})^2 + 2\sqrt{2}\sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 2 + 2\sqrt{6} + 3 = 5 + 2\sqrt{6}
    • Dezvoltăm binomul diferență la pătrat: (2−3)2=(2)2−223+(3)2=2−26+3=5−26(\sqrt{2} - \sqrt{3})^2 = (\sqrt{2})^2 - 2\sqrt{2}\sqrt{3} + (\sqrt{3})^2 = 2 - 2\sqrt{6} + 3 = 5 - 2\sqrt{6}
  • Însumăm toate componentele lui yy: y=7−43+(5+26)+(5−26)y = 7 - 4\sqrt{3} + (5 + 2\sqrt{6}) + (5 - 2\sqrt{6})

    y=7−43+10=17−43y = 7 - 4\sqrt{3} + 10 = 17 - 4\sqrt{3}

    (2p)

  • Calculăm produsul x⋅yx \cdot y, recunoscând formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2: x⋅y=(17+43)(17−43)=172−(43)2x \cdot y = (17 + 4\sqrt{3})(17 - 4\sqrt{3}) = 17^2 - (4\sqrt{3})^2

    x⋅y=289−16⋅3=289−48=241x \cdot y = 289 - 16 \cdot 3 = 289 - 48 = 241

  • Deoarece 241∈N241 \in \mathbb{N}, rezultă că produsul numerelor xx și yy este un număr natural.

    (3p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(x−3)2−3(x−10)−(x−4)(x+4)E(x) = (x - 3)^2 - 3(x - 10) - (x - 4)(x + 4) unde xx este număr real. Determinați numerele naturale nn pentru care E(n)≥1E(n) \ge 1. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem expresia E(x)E(x) la forma cea mai simplă:

    1. Dezvoltăm pătratul binomului: (x−3)2=x2−6x+9(x - 3)^2 = x^2 - 6x + 9

    2. Distribuim factorul −3-3: −3(x−10)=−3x+30-3(x - 10) = -3x + 30

    3. Folosim formula diferenței de pătrate: −(x−4)(x+4)=−(x2−16)=−x2+16-(x - 4)(x + 4) = -(x^2 - 16) = -x^2 + 16

  • Înlocuim și reducem termenii asemenea: E(x)=x2−6x+9−3x+30−x2+16E(x) = x^2 - 6x + 9 - 3x + 30 - x^2 + 16

    E(x)=(x2−x2)+(−6x−3x)+(9+30+16)E(x) = (x^2 - x^2) + (-6x - 3x) + (9 + 30 + 16)

    E(x)=−9x+55E(x) = -9x + 55 pentru orice număr real xx.

    (3p)

  • Rezolvăm inecuația E(n)≥1E(n) \ge 1 pentru n∈Nn \in \mathbb{N}: −9n+55≥1-9n + 55 \ge 1

    −9n≥1−55-9n \ge 1 - 55

    −9n≥−54-9n \ge -54

  • Împărțind prin −9-9 (și schimbând sensul inegalității): n≤−54−9  ⟹  n≤6n \le \frac{-54}{-9} \implies n \le 6

  • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), valorile posibile sunt: n∈{0,1,2,3,4,5,6}n \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, AC=123 cmAC = 12\sqrt{3}\text{ cm} și triunghiurile echilaterale ABFABF și ADEADE.

Figura 2

a) Arătați că BD=12 cmBD = 12\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD ale rombului ABCDABCD.

  • Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc: AC⊥BD  ⟹  △AOB este dreptunghic ıˆn OAC \perp BD \implies \triangle AOB \text{ este dreptunghic în } O

    (2p)

  • Punctul OO este mijlocul segmentului ACAC, deci: AO=AC2=1232=63 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic AOBAOB: BO=AB2−AO2=122−(63)2=144−108=36=6 cmBO = \sqrt{AB^2 - AO^2} = \sqrt{12^2 - (6\sqrt{3})^2} = \sqrt{144 - 108} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

  • Cum OO este și mijlocul diagonalei BDBD, lungimea acesteia este: BD=2⋅BO=2⋅6=12 cmBD = 2 \cdot BO = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

    (3p)


b) Demonstrați că punctele F,AF, A și EE sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În rombul ABCDABCD, laturile sunt congruente: AB=AD=12 cmAB = AD = 12\text{ cm}

  • Din subpunctul anterior avem BD=12 cmBD = 12\text{ cm}, așadar: AB=AD=BD=12 cm  ⟹  △ABD este echilateralAB = AD = BD = 12\text{ cm} \implies \triangle ABD \text{ este echilateral}

  • Într-un triunghi echilateral, toate unghiurile au măsura de 60∘60^\circ: m(∠BAD)=60∘m(\angle BAD) = 60^\circ

    (2p)

  • Triunghiul ABFABF este echilateral, deci: m(∠FAB)=60∘m(\angle FAB) = 60^\circ

  • Triunghiul ADEADE este echilateral, deci: m(∠DAE)=60∘m(\angle DAE) = 60^\circ

  • Unghiul ∠FAE\angle FAE este format prin alăturarea celor trei unghiuri adiacente: m(∠FAE)=m(∠FAB)+m(∠BAD)+m(∠DAE)=60∘+60∘+60∘=180∘m(\angle FAE) = m(\angle FAB) + m(\angle BAD) + m(\angle DAE) = 60^\circ + 60^\circ + 60^\circ = 180^\circ

  • Măsura de 180∘180^\circ arată că unghiul ∠FAE\angle FAE este alungit, prin urmare punctele F,AF, A și EE sunt coliniare.

    (3p)


c) Arătați că AP=PQ=QCAP = PQ = QC, știind că PP este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și FDFD și QQ este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BMBM, unde punctul MM este mijlocul segmentului CDCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Demonstrăm că PP este centrul de greutate al triunghiului CEFCEF:

    • Punctele F,A,EF, A, E sunt coliniare, iar AF=AB=12 cmAF = AB = 12\text{ cm} și AE=AD=12 cmAE = AD = 12\text{ cm}, deci AF=AEAF = AE. Așadar, AA este mijlocul laturii FEFE, ceea ce înseamnă că CACA este mediană în △CEF\triangle CEF.
    • În rombul ABCDABCD, unghiul obtuz are măsura: m(∠ADC)=180∘−m(∠BAD)=180∘−60∘=120∘m(\angle ADC) = 180^\circ - m(\angle BAD) = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ
    • În triunghiul echilateral ADEADE, m(∠ADE)=60∘m(\angle ADE) = 60^\circ.
    • Rezultă că m(∠CDE)=m(∠ADC)+m(∠ADE)=120∘+60∘=180∘m(\angle CDE) = m(\angle ADC) + m(\angle ADE) = 120^\circ + 60^\circ = 180^\circ, deci punctele C,D,EC, D, E sunt coliniare.
    • Deoarece CD=12 cmCD = 12\text{ cm} și DE=12 cmDE = 12\text{ cm}, punctul DD este mijlocul laturii CECE, deci FDFD este mediană în △CEF\triangle CEF.
    • Cum {P}=AC∩FD\{P\} = AC \cap FD, punctul PP este centrul de greutate al triunghiului CEFCEF.
    • Centrul de greutate se află la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană: AP=13ACAP = \frac{1}{3} AC

    (3p)

  • Demonstrăm că QQ este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD:

    • În triunghiul BCDBCD, MM este mijlocul segmentului CDCD, deci BMBM este mediană.
    • Punctul OO este mijlocul diagonalei BDBD, deci COCO este mediană în △BCD\triangle BCD.
    • Cum {Q}=AC∩BM=CO∩BM\{Q\} = AC \cap BM = CO \cap BM, punctul QQ este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD.
    • Rezultă: CQ=23CO=23⋅(12AC)=13ACCQ = \frac{2}{3} CO = \frac{2}{3} \cdot \left(\frac{1}{2} AC\right) = \frac{1}{3} AC
  • Concluzie:

    • Deoarece punctele A,P,Q,CA, P, Q, C sunt situate în această ordine pe diagonala ACAC: PQ=AC−AP−QC=AC−13AC−13AC=13ACPQ = AC - AP - QC = AC - \frac{1}{3} AC - \frac{1}{3} AC = \frac{1}{3} AC
    • Astfel obținem egalitatea cerută: AP=PQ=QC=13ACAP = PQ = QC = \frac{1}{3} AC

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC cu înălțimea VOVO, unde OO este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC, BC=18 cmBC = 18\text{ cm} și VM=9 cmVM = 9\text{ cm}, unde punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 54 cm54\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, așadar toate cele trei laturi ale sale au lungimi egale: AB=BC=CA=18 cmAB = BC = CA = 18\text{ cm}

    (2p)

  • Formula perimetrului unui triunghi echilateral este: P△ABC=3⋅BC=3⋅18=54 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot BC = 3 \cdot 18 = 54\text{ cm}

    (3p)


b) Calculați măsura unghiului VBCVBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul VBCVBC, segmentul VMVM este mediană, deoarece MM este mijlocul segmentului BCBC.

  • Lungimea laturii BCBC este de 18 cm18\text{ cm}, așadar: BC2=182=9 cm\frac{BC}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}

  • Deoarece VM=9 cmVM = 9\text{ cm}, avem VM=BC2VM = \frac{BC}{2}.

  • Conform reciprocei teoremei medianei, dacă într-un triunghi lungimea medianei este jumătate din lungimea laturii corespunzătoare, atunci triunghiul este dreptunghic în vârful din care pleacă mediana: △VBC este dreptunghic ıˆn V  ⟹  m(∠BVC)=90∘\triangle VBC \text{ este dreptunghic în } V \implies m(\angle BVC) = 90^\circ

    (2p)

  • Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), iar OO este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC, avem OB=OC=ROB = OC = R.

  • Triunghiurile dreptunghice △VOB\triangle VOB și △VOC\triangle VOC au cateta VOVO comună și OB=OCOB = OC, prin urmare sunt congruente: △VOB≡△VOC  ⟹  VB=VC\triangle VOB \equiv \triangle VOC \implies VB = VC

  • Triunghiul dreptunghic △VBC\triangle VBC este așadar dreptunghic isoscel cu catetele VB=VCVB = VC.

  • Unghiurile de la baza triunghiului dreptunghic isoscel sunt egale: m(∠VBC)=180∘−90∘2=45∘m(\angle VBC) = \frac{180^\circ - 90^\circ}{2} = 45^\circ

    (3p)


c) Demonstrați că dreptele VAVA și VMVM sunt perpendiculare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, deci AB=AC=BC=18 cmAB = AC = BC = 18\text{ cm}.

  • Deoarece OO este centrul cercului circumscris bazei și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), avem OA=OB=OCOA = OB = OC, ceea ce conduce la egalitatea tuturor muchiilor laterale: VA=VB=VCVA = VB = VC

  • Rezultă că toate fețele laterale sunt triunghiuri congruente: △VAB≡△VAC≡△VBC(cazul L.L.L.)\triangle VAB \equiv \triangle VAC \equiv \triangle VBC \quad (\text{cazul L.L.L.})

    (2p)

  • Cum triunghiul △VBC\triangle VBC este dreptunghic în VV (m(∠BVC)=90∘m(\angle BVC) = 90^\circ), rezultă că și celelalte fețe laterale sunt dreptunghice în VV: VA⊥VBșiVA⊥VCVA \perp VB \quad \text{și} \quad VA \perp VC

  • Dreptele VBVB și VCVC sunt concurente în VV (VB∩VC={V}VB \cap VC = \{V\}) și sunt incluse în planul (VBC)(VBC).

  • O dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe plan: VA⊥(VBC)VA \perp (VBC)

  • Deoarece dreapta VMVM este inclusă în planul feței laterale (VM⊂(VBC)VM \subset (VBC)), rezultă conform definiției perpendicularei pe un plan că: VA⊥VMVA \perp VM ceea ce demonstrează că dreptele VAVA și VMVM sunt perpendiculare.

    (3p)