BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 17

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 17

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 28:4−228 : 4 - 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Efectuăm mai întâi împărțirea: 28:4=728 : 4 = 7

    2. Efectuăm scăderea: 7−2=57 - 2 = 5

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


2. Dacă a+66=43\frac{a + 6}{6} = \frac{4}{3}, atunci aa este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 3(a+6)=6⋅43(a + 6) = 6 \cdot 4

  • Desfăacem paranteza și rezolvăm ecuația liniară: 3a+18=243a + 18 = 24

    3a=24−18=63a = 24 - 18 = 6

    a=63=2a = \frac{6}{3} = 2

  • Metodă alternativă (amplificare): Amplificând a doua fracție cu 22, obținem a+66=86\frac{a + 6}{6} = \frac{8}{6}, de unde a+6=8  ⟹  a=2a + 6 = 8 \implies a = 2.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


3. Cel mai mic număr întreg din intervalul (−2,10](-2, 10] este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul (−2,10](-2, 10] sunt: {−1,0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}\{-1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10\}

  • Deoarece intervalul este deschis la stânga în −2-2 (paranteză rotundă), valoarea −2-2 nu aparține intervalului.

  • Cel mai mic număr întreg din această mulțime este −1-1.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este −1-1.

(5p)


4. Perimetrul unui triunghi echilateral este egal cu 24 cm24\text{ cm}. Lungimea unei laturi a acestui triunghi este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un triunghi echilateral are toate cele trei laturi egale, așadar perimetrul său este dat de formula: P=3⋅l\mathcal{P} = 3 \cdot l

  • Înlocuind perimetrul P=24 cm\mathcal{P} = 24\text{ cm}, aflăm lungimea laturii ll: l=P3=243=8 cml = \frac{\mathcal{P}}{3} = \frac{24}{3} = 8\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 88.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor A′DA'D și BCBC are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza cubului ABCDABCD este pătrat, așadar muchiile opuse sunt paralele: BC∥ADBC \parallel AD

  • Măsura unghiului dintre două drepte necoplanare A′DA'D și BCBC este egală cu măsura unghiului format de paralelele duse prin același punct: ∢(A′D,BC)=∢(A′D,AD)=∠A′DA\sphericalangle(A'D, BC) = \sphericalangle(A'D, AD) = \angle A'DA

  • În fața laterală AA′D′DAA'D'D, care este un pătrat, diagonala A′DA'D este bisectoarea unghiului drept ∠A′AD\angle A'AD, sau triunghiul A′ADA'AD este dreptunghic isoscel în AA: m(∠A′DA)=45∘m(\angle A'DA) = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este dată o dependență funcțională.

xx−2-200mm
y=x+2y = x + 2002255

Conform informațiilor din tabel, numărul real mm este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația funcțională dată în tabel este: y=x+2y = x + 2

  • Pentru coloana a treia, când x=mx = m, valoarea corespunzătoare a lui yy este 55: m+2=5m + 2 = 5

  • Rezolvăm ecuația: m=5−2=3m = 5 - 2 = 3

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelogram ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trasarea figurii geometrice:

    • Se desenează un segment orizontal ABAB.
    • Dintr-un punct situat deasupra (cu o deplasare oblică), se trasează segmentul CDCD paralel și egal în lungime cu ABAB (CD∥ABCD \parallel AB și CD=ABCD = AB).
    • Se unesc capetele corespunzătoare pentru a forma segmentele ADAD și BCBC (AD∥BCAD \parallel BC și AD=BCAD = BC). (4p)
  • Notarea corectă a vârfurilor:

    • Se notează vârfurile consecutiv, într-o singură direcție (în sens trigonometric sau al acelor de ceasornic): A,B,C,DA, B, C, D. (1p)

2. Arătați că, pentru orice număr natural nn, numărul a=4n+2+22n−22n+3a = 4^{n+2} + 2^{2n} - 2^{2n+3} este pătratul unui număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem toți termenii la aceeași bază 22: 4n+2=(22)n+2=22(n+2)=22n+44^{n+2} = (2^2)^{n+2} = 2^{2(n+2)} = 2^{2n+4}

  • Rescriem numărul aa: a=22n+4+22n−22n+3a = 2^{2n+4} + 2^{2n} - 2^{2n+3}

  • Dăm factor comun puterea cea mai mică a lui 22, anume 22n2^{2n}: a=22n⋅(24+1−23)a = 2^{2n} \cdot (2^4 + 1 - 2^3)

    a=22n⋅(16+1−8)a = 2^{2n} \cdot (16 + 1 - 8)

    a=22n⋅9a = 2^{2n} \cdot 9

(3p)

  • Scriem expresia obținută ca pătrat perfect: a=(2n)2⋅32=(3⋅2n)2a = (2^n)^2 \cdot 3^2 = (3 \cdot 2^n)^2

  • Deoarece nn este număr natural, numărul 3⋅2n3 \cdot 2^n este număr natural, deci aa este pătratul numărului natural 3⋅2n3 \cdot 2^n.

(2p)


3. Bianca a plecat în excursie cu o sumă de bani. A plătit 40%40\% din sumă pentru cazare și trei cincimi din rest pentru biletele la obiectivele turistice. Știind că i-au rămas 9696 de lei, determinați suma de bani cu care a plecat Bianca în excursie. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx suma inițială de bani (în lei) cu care a plecat Bianca în excursie.

  • Cheltuielile efectuate:

    1. Pentru cazare plătește 40%40\% din sumă: Cazare=40100x=25x\text{Cazare} = \frac{40}{100} x = \frac{2}{5} x

    2. Restul de bani rămas după plata cazării este: Rest1=x−25x=35x\text{Rest}_1 = x - \frac{2}{5} x = \frac{3}{5} x

    3. Pentru bilete la obiective turistice plătește trei cincimi din acest rest: Bilete=35⋅(35x)=925x\text{Bilete} = \frac{3}{5} \cdot \left(\frac{3}{5} x\right) = \frac{9}{25} x

  • Scriem ecuația pentru suma totală: 25x+925x+96=x\frac{2}{5} x + \frac{9}{25} x + 96 = x

(3p)

  • Aducem fracțiile la numitorul comun 2525: 1025x+925x+96=x\frac{10}{25} x + \frac{9}{25} x + 96 = x

    1925x+96=x\frac{19}{25} x + 96 = x

    x−1925x=96x - \frac{19}{25} x = 96

    625x=96\frac{6}{25} x = 96

    x=96⋅256=16⋅25=400 leix = \frac{96 \cdot 25}{6} = 16 \cdot 25 = 400\text{ lei}

Suma de bani cu care a plecat Bianca în excursie este de 400400 de lei.

(2p)


4. Se consideră numerele reale x=32+42⋅32⋅42x = \sqrt{3^2 + 4^2} \cdot \sqrt{3^2 \cdot 4^2} și y=(12+48−27)⋅13y = (\sqrt{12} + \sqrt{48} - \sqrt{27}) \cdot \frac{1}{\sqrt{3}}.

a) Arătați că x=60x = 60. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm primul factor radical: 32+42=9+16=25=5\sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

  • Calculăm al doilea factor radical: 32⋅42=(3⋅4)2=3⋅4=12\sqrt{3^2 \cdot 4^2} = \sqrt{(3 \cdot 4)^2} = 3 \cdot 4 = 12

(3p)

  • Înmulțim cei doi factori: x=5⋅12=60x = 5 \cdot 12 = 60

(2p)


b) Determinați numărul real zz, știind că media aritmetică a numerelor xx, yy și zz este egală cu 3030. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii pentru numărul yy: 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

    48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}

    27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}

  • Efectuăm calculul din paranteză: 12+48−27=23+43−33=33\sqrt{12} + \sqrt{48} - \sqrt{27} = 2\sqrt{3} + 4\sqrt{3} - 3\sqrt{3} = 3\sqrt{3}

  • Calculăm numărul yy: y=33⋅13=3y = 3\sqrt{3} \cdot \frac{1}{\sqrt{3}} = 3

(3p)

  • Scriem formula mediei aritmetice a celor trei numere x,y,zx, y, z: ma=x+y+z3=30m_a = \frac{x + y + z}{3} = 30

  • Înlocuim x=60x = 60 și y=3y = 3: 60+3+z3=30  ⟹  63+z=90\frac{60 + 3 + z}{3} = 30 \implies 63 + z = 90

    z=90−63=27z = 90 - 63 = 27

(2p)


5. Se consideră expresia E(x)=(4x−5)2−2(8x2−30x+25)+(2x−5)2E(x) = (4x - 5)^2 - 2(8x^2 - 30x + 25) + (2x - 5)^2, unde xx este număr real. Arătați că E(−x)=E(x)E(-x) = E(x), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

    • Primul termen: (4x−5)2=(4x)2−2⋅4x⋅5+52=16x2−40x+25(4x - 5)^2 = (4x)^2 - 2 \cdot 4x \cdot 5 + 5^2 = 16x^2 - 40x + 25

    • Al doilea termen: −2(8x2−30x+25)=−16x2+60x−50-2(8x^2 - 30x + 25) = -16x^2 + 60x - 50

    • Al treilea termen: (2x−5)2=(2x)2−2⋅2x⋅5+52=4x2−20x+25(2x - 5)^2 = (2x)^2 - 2 \cdot 2x \cdot 5 + 5^2 = 4x^2 - 20x + 25

  • Reducem termenii asemenea: E(x)=(16x2−40x+25)+(−16x2+60x−50)+(4x2−20x+25)E(x) = (16x^2 - 40x + 25) + (-16x^2 + 60x - 50) + (4x^2 - 20x + 25)

    E(x)=(16−16+4)x2+(−40+60−20)x+(25−50+25)E(x) = (16 - 16 + 4)x^2 + (-40 + 60 - 20)x + (25 - 50 + 25)

    E(x)=4x2+0x+0=4x2,pentru orice x∈RE(x) = 4x^2 + 0x + 0 = 4x^2, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

  • (Observație utilă): Termenul din mijloc se poate restrânge observând că 8x2−30x+25=(4x−5)(2x−5)8x^2 - 30x + 25 = (4x - 5)(2x - 5), de unde E(x)=[(4x−5)−(2x−5)]2=(2x)2=4x2E(x) = [(4x - 5) - (2x - 5)]^2 = (2x)^2 = 4x^2.

(3p)

  • Calculăm E(−x)E(-x): E(−x)=4(−x)2=4x2E(-x) = 4(-x)^2 = 4x^2

  • Cum E(−x)=4x2E(-x) = 4x^2 și E(x)=4x2E(x) = 4x^2, rezultă: E(−x)=E(x),pentru orice numa˘r real xE(-x) = E(x), \quad \text{pentru orice număr real } x

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}. Punctele M,N,PM, N, P și QQ sunt situate pe laturile AB,BC,CDAB, BC, CD și, respectiv DADA, astfel încât BM=PDBM = PD și AQ=NCAQ = NC, iar OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 2

a) Arătați că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui dreptunghi este produsul lungimii și lățimii: AABCD=AB⋅AD\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD

(3p)

  • Înlocuind valorile AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}: AABCD=63⋅6=363 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6\sqrt{3} \cdot 6 = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2p)


b) Demonstrați că triunghiul AODAOD este echilateral. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB cu AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm} și BC=AD=6 cmBC = AD = 6\text{ cm}. Aplicăm teorema lui Pitagora: AC2=AB2+BC2=(63)2+62=108+36=144AC^2 = AB^2 + BC^2 = (6\sqrt{3})^2 + 6^2 = 108 + 36 = 144

    AC=144=12 cmAC = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

(2p)

  • Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc la intersecția lor OO: AC=BD=12 cmAC = BD = 12\text{ cm}

    AO=AC2=122=6 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

    OD=BD2=122=6 cmOD = \frac{BD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

  • Deoarece AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, obținem: AD=AO=OD=6 cmAD = AO = OD = 6\text{ cm}

  • Toate cele trei laturi ale triunghiului AODAOD sunt congruente, prin urmare triunghiul AODAOD este echilateral.

(3p)


c) Demonstrați că dreptele MPMP, NQNQ și BDBD sunt concurente. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Arătăm că O∈MPO \in MP:
    • Punctul M∈ABM \in AB și P∈CDP \in CD. Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD, deci BM∥PDBM \parallel PD.
    • Din ipoteză avem BM=PDBM = PD.
    • Patrulaterul BPDMBPDM are două laturi opuse paralele și congruente (BM∥PDBM \parallel PD și BM=PDBM = PD), deci BPDMBPDM este paralelogram.
    • Diagonalele paralelogramului BPDMBPDM sunt BDBD și MPMP, ceea ce înseamnă că ele se înjumătățesc.
    • Cum OO este mijlocul diagonalei BDBD, rezultă că OO este și mijlocul segmentului MPMP, deci: O∈MPO \in MP

(2p)

  • Arătăm că O∈NQO \in NQ:

    • Punctul Q∈ADQ \in AD și N∈BCN \in BC. Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, avem AD∥BCAD \parallel BC, deci AQ∥NCAQ \parallel NC.
    • Din ipoteză avem AQ=NCAQ = NC.
    • Patrulaterul ANCQANCQ are două laturi opuse paralele și congruente (AQ∥NCAQ \parallel NC și AQ=NCAQ = NC), deci ANCQANCQ este paralelogram.
    • Diagonalele paralelogramului ANCQANCQ sunt ACAC și NQNQ, așadar se înjumătățesc.
    • Cum OO este mijlocul diagonalei ACAC, rezultă că OO este și mijlocul segmentului NQNQ, deci: O∈NQO \in NQ
  • Concluzie:

    • Punctul OO aparține dreptelor BDBD, MPMP și NQNQ (O∈BDO \in BD, O∈MPO \in MP, O∈NQO \in NQ).
    • Așadar, dreptele MPMP, NQNQ și BDBD sunt concurente în punctul OO.

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și AA′=8 cmAA' = 8\text{ cm}. Punctul OO este intersecția dreptelor BC′BC' și B′CB'C.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 36 cm36\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este baza paralelipipedului dreptunghic, deci este dreptunghi.
  • Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este: PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

(2p)

  • Înlocuind AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}: PABCD=2(12+6)=2⋅18=36 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(12 + 6) = 2 \cdot 18 = 36\text{ cm}

(3p)


b) Calculați distanța de la punctul OO la dreapta AA′AA'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm lungimile segmentelor AOAO și A′OA'O:
    • În dreptunghiul BCC′B′BCC'B', BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și BB′=AA′=8 cmBB' = AA' = 8\text{ cm}. Diagonala este: BC′=BC2+CC′2=62+82=36+64=10 cmBC' = \sqrt{BC^2 + CC'^2} = \sqrt{6^2 + 8^2} = \sqrt{36 + 64} = 10\text{ cm}
    • Punctul OO este intersecția diagonalelor, deci BO=B′O=102=5 cmBO = B'O = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}.
    • Deoarece AB⊥(BCC′B′)AB \perp (BCC'B') și BO⊂(BCC′B′)BO \subset (BCC'B'), rezultă AB⊥BOAB \perp BO. În triunghiul dreptunghic ABOABO: AO=AB2+BO2=122+52=144+25=169=13 cmAO = \sqrt{AB^2 + BO^2} = \sqrt{12^2 + 5^2} = \sqrt{144 + 25} = \sqrt{169} = 13\text{ cm}
    • Deoarece A′B′⊥(BCC′B′)A'B' \perp (BCC'B') și B′O⊂(BCC′B′)B'O \subset (BCC'B'), rezultă A′B′⊥B′OA'B' \perp B'O. În triunghiul dreptunghic A′B′OA'B'O: A′O=A′B′2+B′O2=122+52=169=13 cmA'O = \sqrt{A'B'^2 + B'O^2} = \sqrt{12^2 + 5^2} = \sqrt{169} = 13\text{ cm}

(2p)

  • Construcția perpendicularei din OO pe AA′AA':
    • Deoarece AO=A′O=13 cmAO = A'O = 13\text{ cm}, triunghiul A′OAA'OA este isoscel de bază AA′AA'.
    • Fie NN mijlocul muchiei AA′AA'. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime, așadar: ON⊥AA′ON \perp AA'
    • Prin urmare, distanța de la punctul OO la dreapta AA′AA' este chiar lungimea segmentului ONON: d(O,AA′)=ONd(O, AA') = ON
    • În triunghiul dreptunghic ANOANO (∠ANO=90∘\angle ANO = 90^\circ), cu AN=AA′2=82=4 cmAN = \frac{AA'}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}: ON=AO2−AN2=132−42=169−16=153=317 cmON = \sqrt{AO^2 - AN^2} = \sqrt{13^2 - 4^2} = \sqrt{169 - 16} = \sqrt{153} = 3\sqrt{17}\text{ cm}

(3p)


c) Demonstrați că dreapta C′MC'M este paralelă cu planul (AA′O)(AA'O), unde MM este mijlocul segmentului A′D′A'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Considerăm punctul NN, mijlocul segmentului AA′AA' stabilit la subpunctul anterior.

  • În triunghiul A′AD′A'AD':

    • NN este mijlocul laturii AA′AA', iar MM este mijlocul laturii A′D′A'D'.
    • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul A′AD′A'AD', așadar: MN∥AD′șiMN=AD′2MN \parallel AD' \quad \text{și} \quad MN = \frac{AD'}{2}
  • În paralelipipedul dreptunghic:

    • Fețele opuse ADD′A′ADD'A' și BCC′B′BCC'B' sunt dreptunghiuri congruente și paralele, deci diagonalele lor sunt paralele și de aceeași lungime: AD′∥BC′AD' \parallel BC' și AD′=BC′AD' = BC'.
    • Cum OO este mijlocul diagonalei BC′BC', avem C′O=BC′2C'O = \frac{BC'}{2} și C′O⊂BC′C'O \subset BC'.
    • Prin urmare: MN∥C′OșiMN=C′OMN \parallel C'O \quad \text{și} \quad MN = C'O

(3p)

  • Deoarece patrulaterul MNOC′MNOC' are două laturi opuse paralele și congruente (MN∥C′OMN \parallel C'O și MN=C′OMN = C'O), rezultă că: MNOC′ este paralelogramMNOC' \text{ este paralelogram}

  • Din proprietățile paralelogramului, laturile opuse sunt paralele: C′M∥ONC'M \parallel ON

  • Stabilim paralelismul cu planul:

    • Avem ON⊂(AA′O)ON \subset (AA'O) (deoarece N∈AA′N \in AA' și O∈(AA′O)O \in (AA'O)).
    • Dreapta C′M⊄(AA′O)C'M \not\subset (AA'O).
    • Conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan, rezultă: C′M∥(AA′O)C'M \parallel (AA'O)

(2p)