BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 16

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 16

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (7+3):5−2(7 + 3) : 5 - 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Efectuăm adunarea din paranteză: 7+3=107 + 3 = 10

    2. Efectuăm împărțirea: 10:5=210 : 5 = 2

    3. Efectuăm scăderea: 2−2=02 - 2 = 0

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


2. Dacă x12=54\frac{x}{12} = \frac{5}{4}, atunci xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 4x=12⋅54x = 12 \cdot 5

  • Efectuăm înmulțirea și determinăm necunoscuta xx: 4x=60  ⟹  x=604=154x = 60 \implies x = \frac{60}{4} = 15

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1515.

(5p)


3. Cel mai mic număr natural de două cifre este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele naturale de două cifre sunt elementele mulțimii: {10,11,12,…,99}\{10, 11, 12, \dots, 99\}

  • Cel mai mic dintre aceste numere este: 1010

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Aria acestui pătrat este egală cu … cm2\dots\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui pătrat de latură l=ABl = AB este: AABCD=l2\mathcal{A}_{ABCD} = l^2

  • Înlocuind l=6 cml = 6\text{ cm}: AABCD=62=36 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6^2 = 36\text{ cm}^2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3636.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă patrulateră cu baza dreptunghiul ABCDABCD. Unghiul dreptelor ABAB și B′C′B'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În prisma patrulateră, fața laterală BCC′B′BCC'B' este paralelogram (dreptunghi în cazul prismei drepte), așadar muchiile opuse sunt paralele: B′C′∥BCB'C' \parallel BC

  • Măsura unghiului dintre două drepte necoplanare ABAB și B′C′B'C' este egală cu măsura unghiului format de paralelele duse la acestea printr-un punct: ∢(AB,B′C′)=∢(AB,BC)=∠ABC\sphericalangle(AB, B'C') = \sphericalangle(AB, BC) = \angle ABC

  • Deoarece baza ABCDABCD este dreptunghi, avem AB⊥BCAB \perp BC, de unde: m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos sunt prezentate temperaturile înregistrate la o stație meteorologică, la aceeași oră, în fiecare zi a unei săptămâni din luna aprilie.

ZiuaLuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
Temperatura (∘C^\circ\text{C})18161519172014

Conform informațiilor din tabel, media temperaturilor înregistrate în acea săptămână este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media aritmetică a celor 77 temperaturi este: ma=18+16+15+19+17+20+147m_a = \frac{18 + 16 + 15 + 19 + 17 + 20 + 14}{7}

  • Calculăm suma temperaturilor: 18+16+15+19+17+20+14=11918 + 16 + 15 + 19 + 17 + 20 + 14 = 119

  • Efectuăm împărțirea: ma=1197=17∘Cm_a = \frac{119}{7} = 17^\circ\text{C}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1717.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un triunghi isoscel cu vârful AA și baza BCBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trasarea figurii geometrice:

    • Se desenează un segment orizontal BCBC, care va reprezenta baza triunghiului.
    • Se determină mijlocul segmentului BCBC și se ridică o perpendiculară (axa de simetrie a triunghiului).
    • Se fixează vârful AA pe această perpendiculară și se unesc punctele AA cu BB, respectiv AA cu CC, astfel încât AB=ACAB = AC. (4p)
  • Notarea corectă a vârfurilor:

    • Se marchează clar vârful AA și capetele bazei BB și CC, conform cerinței din enunț. (1p)

2. Calculați media aritmetică a numerelor reale x=(340)2:376−10x = (3^{40})^2 : 3^{76} - 10 și y=(240+241+242):238+20200y = (2^{40} + 2^{41} + 2^{42}) : 2^{38} + 2020^0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul xx:
    • Aplicăm regula puterii unei puteri: (340)2=340⋅2=380(3^{40})^2 = 3^{40 \cdot 2} = 3^{80}

    • Aplicăm regula împărțirii puterilor cu aceeași bază: 380:376=380−76=34=813^{80} : 3^{76} = 3^{80 - 76} = 3^4 = 81

    • Efectuăm scăderea: x=81−10=71x = 81 - 10 = 71

(2p)

  • Calculăm numărul yy:

    • Dăm factor comun puterea 2402^{40} în paranteză: 240+241+242=240(1+21+22)=240(1+2+4)=240⋅72^{40} + 2^{41} + 2^{42} = 2^{40}(1 + 2^1 + 2^2) = 2^{40}(1 + 2 + 4) = 2^{40} \cdot 7

    • Împărțim la 2382^{38}: (240⋅7):238=240−38⋅7=22⋅7=4⋅7=28(2^{40} \cdot 7) : 2^{38} = 2^{40 - 38} \cdot 7 = 2^2 \cdot 7 = 4 \cdot 7 = 28

    • Orice număr real nenul ridicat la puterea 00 este egal cu 11: 20200=12020^0 = 1

    • Obținem valoarea lui yy: y=28+1=29y = 28 + 1 = 29

  • Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy: ma=x+y2=71+292=1002=50m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{71 + 29}{2} = \frac{100}{2} = 50

(3p)


3. Un autoturism a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi autoturismul a parcurs 30%30\% din lungimea traseului, în a doua zi jumătate din restul traseului, iar a treia zi autoturismul a parcurs restul de 350 km350\text{ km}. Calculați lungimea întregului traseu. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx lungimea întregului traseu, exprimată în kilometri (x>0x > 0).
  • Exprimăm distanțele parcurse în fiecare zi:
    • Ziua 1: Autoturismul parcurge 30%30\% din traseu: d1=30100x=310x=0,3xd_1 = \frac{30}{100} x = \frac{3}{10} x = 0{,}3 x

    • Restul după prima zi: R1=x−310x=710x=0,7xR_1 = x - \frac{3}{10} x = \frac{7}{10} x = 0{,}7 x

    • Ziua 2: Autoturismul parcurge jumătate din rest: d2=12⋅710x=720x=0,35xd_2 = \frac{1}{2} \cdot \frac{7}{10} x = \frac{7}{20} x = 0{,}35 x

    • Restul după a doua zi: R2=R1−d2=710x−720x=720x=0,35xR_2 = R_1 - d_2 = \frac{7}{10} x - \frac{7}{20} x = \frac{7}{20} x = 0{,}35 x

    • Ziua 3: Restul parcurs este de 350 km350\text{ km}.

  • Scriem ecuația corespunzătoare: 30100x+12(x−30100x)+350=x\frac{30}{100} x + \frac{1}{2}\left(x - \frac{30}{100} x\right) + 350 = x

(3p)

  • Rezolvăm ecuația: 720x=350\frac{7}{20} x = 350

    x=350⋅207=50⋅20=1000 kmx = \frac{350 \cdot 20}{7} = 50 \cdot 20 = 1000\text{ km}

Lungimea întregului traseu este de 1000 km1000\text{ km}.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(13+12+45)⋅30a = \left(\frac{1}{3} + \frac{1}{2} + \frac{4}{5}\right) \cdot 30 și b=(327−812+575):312b = \left(\frac{3}{\sqrt{27}} - \frac{8}{\sqrt{12}} + \frac{5}{\sqrt{75}}\right) : \frac{\sqrt{3}}{12}

a) Arătați că a=49a = 49. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitor comun:
    • Cel mai mic multiplu comun al numerelor 33, 22 și 55 este [3,2,5]=30[3, 2, 5] = 30.

    • Amplificăm fracțiile corespunzător: 13=1030,12=1530,45=2430\frac{1}{3} = \frac{10}{30}, \quad \frac{1}{2} = \frac{15}{30}, \quad \frac{4}{5} = \frac{24}{30}

    • Calculăm suma din paranteză: 1030+1530+2430=10+15+2430=4930\frac{10}{30} + \frac{15}{30} + \frac{24}{30} = \frac{10 + 15 + 24}{30} = \frac{49}{30}

(3p)

  • Înmulțim cu 3030: a=4930⋅30=49a = \frac{49}{30} \cdot 30 = 49

(2p)


b) Calculați (a+b)2020(\sqrt{a} + b)^{2020}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm radicalii din numitorii expresiei bb: 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}

    12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

    75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

  • Simplificăm fiecare fracție din paranteză: 327=333=13\frac{3}{\sqrt{27}} = \frac{3}{3\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}}

    812=823=43\frac{8}{\sqrt{12}} = \frac{8}{2\sqrt{3}} = \frac{4}{\sqrt{3}}

    575=553=13\frac{5}{\sqrt{75}} = \frac{5}{5\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}}

  • Însumăm termenii din paranteză: 13−43+13=1−4+13=−23\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{4}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{1 - 4 + 1}{\sqrt{3}} = -\frac{2}{\sqrt{3}}

  • Împărțirea la fracția 312\frac{\sqrt{3}}{12} este echivalentă cu înmulțirea cu inversa sa, 123\frac{12}{\sqrt{3}}: b=(−23)⋅123=−24(3)2=−243=−8b = \left(-\frac{2}{\sqrt{3}}\right) \cdot \frac{12}{\sqrt{3}} = -\frac{24}{(\sqrt{3})^2} = -\frac{24}{3} = -8

(3p)

  • Deoarece a=49a = 49, avem a=49=7\sqrt{a} = \sqrt{49} = 7.

  • Calculăm paranteza a+b\sqrt{a} + b: a+b=7+(−8)=−1\sqrt{a} + b = 7 + (-8) = -1

  • Ridicăm rezultatul la puterea 20202020: (a+b)2020=(−1)2020=1(\sqrt{a} + b)^{2020} = (-1)^{2020} = 1

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(3x−1)2−7(x+1)(x−2)−(x+3)2E(x) = (3x - 1)^2 - 7(x + 1)(x - 2) - (x + 3)^2 unde xx este număr real. Arătați că E(0)⋅E(1)⋅E(2)⋅⋯⋅E(2020)=0E(0) \cdot E(1) \cdot E(2) \cdot \dots \cdot E(2020) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

    • Primul termen: (3x−1)2=(3x)2−2⋅3x⋅1+12=9x2−6x+1(3x - 1)^2 = (3x)^2 - 2 \cdot 3x \cdot 1 + 1^2 = 9x^2 - 6x + 1

    • Al doilea termen: (x+1)(x−2)=x2−2x+x−2=x2−x−2(x + 1)(x - 2) = x^2 - 2x + x - 2 = x^2 - x - 2

      −7(x+1)(x−2)=−7x2+7x+14-7(x + 1)(x - 2) = -7x^2 + 7x + 14

    • Al treilea termen: (x+3)2=x2+6x+9  ⟹  −(x+3)2=−x2−6x−9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 \implies -(x + 3)^2 = -x^2 - 6x - 9

  • Însumăm termenii asemenea: E(x)=(9x2−6x+1)+(−7x2+7x+14)+(−x2−6x−9)E(x) = (9x^2 - 6x + 1) + (-7x^2 + 7x + 14) + (-x^2 - 6x - 9)

    E(x)=(9−7−1)x2+(−6+7−6)x+(1+14−9)E(x) = (9 - 7 - 1)x^2 + (-6 + 7 - 6)x + (1 + 14 - 9)

    E(x)=x2−5x+6,pentru orice x∈RE(x) = x^2 - 5x + 6, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Calculăm valoarea expresiei pentru x=2x = 2: E(2)=22−5⋅2+6=4−10+6=0E(2) = 2^2 - 5 \cdot 2 + 6 = 4 - 10 + 6 = 0

  • Deoarece factorul E(2)=0E(2) = 0 face parte din produsul cerut, rezultă: E(0)⋅E(1)⋅E(2)⋅⋯⋅E(2020)=E(0)⋅E(1)⋅0⋅⋯⋅E(2020)=0E(0) \cdot E(1) \cdot E(2) \cdot \dots \cdot E(2020) = E(0) \cdot E(1) \cdot 0 \cdot \dots \cdot E(2020) = 0

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt situate pe laturile BCBC, respectiv ADAD, astfel încât BM=8 cmBM = 8\text{ cm} și AN=2 cmAN = 2\text{ cm}. Punctul EE este proiecția punctului DD pe dreapta MNMN.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul patrulaterului ABCDABCD este egal cu 32 cm32\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul ABCDABCD este dreptunghi, așadar perimetrul său este dat de formula: PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

(3p)

  • Înlocuind valorile date AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}: PABCD=2(6+10)=2⋅16=32 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(6 + 10) = 2 \cdot 16 = 32\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că △DEN\triangle DEN este dreptunghic isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Construim perpendiculara din MM pe ADAD, notând piciorul ei cu PP, deci MP⊥ADMP \perp AD, P∈ADP \in AD.

  • Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, avem AD∥BCAD \parallel BC și AD⊥CDAD \perp CD, de unde patrulaterul MCDPMCDP are trei unghiuri drepte (∠C=90∘\angle C = 90^\circ, ∠D=90∘\angle D = 90^\circ, ∠MPD=90∘\angle MPD = 90^\circ), deci MCDPMCDP este dreptunghi.

  • Deducem lungimile laturilor dreptunghiului MCDPMCDP: MP=CD=AB=6 cmMP = CD = AB = 6\text{ cm}

    DP=CM=BC−BM=10−8=2 cmDP = CM = BC - BM = 10 - 8 = 2\text{ cm}

  • Deoarece N∈ADN \in AD cu AN=2 cmAN = 2\text{ cm} și P∈ADP \in AD cu DP=2 cmDP = 2\text{ cm}, calculăm lungimea segmentului NPNP: NP=AD−AN−DP=10−2−2=6 cmNP = AD - AN - DP = 10 - 2 - 2 = 6\text{ cm}

  • În triunghiul △MNP\triangle MNP, dreptunghic în PP, catetele sunt congruente: MP=NP=6 cmMP = NP = 6\text{ cm} Rezultă că triunghiul △MNP\triangle MNP este dreptunghic isoscel, de unde: m(∠MNP)=45∘m(\angle MNP) = 45^\circ

(3p)

  • Punctele A,N,P,DA, N, P, D sunt coliniare în această ordine pe dreapta ADAD, așadar semidreapta (ND(ND este semidreapta opusă lui (NA(NA și conține segmentul NPNP. Unghiul ∠DNE\angle DNE este suplementul unghiului ∠ANM\angle ANM, fiind adiacent cu acesta: m(∠DNE)=m(∠MNP)=45∘m(\angle DNE) = m(\angle MNP) = 45^\circ

  • Punctul EE este proiecția lui DD pe MNMN, deci DE⊥MN  ⟹  m(∠DEN)=90∘DE \perp MN \implies m(\angle DEN) = 90^\circ.

  • În triunghiul dreptunghic △DEN\triangle DEN, celălalt unghi ascuțit are măsura: m(∠EDN)=90∘−m(∠DNE)=90∘−45∘=45∘m(\angle EDN) = 90^\circ - m(\angle DNE) = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

  • Deoarece △DEN\triangle DEN este dreptunghic în EE și are unghiurile ascuțite congruente (m(∠DNE)=m(∠EDN)=45∘m(\angle DNE) = m(\angle EDN) = 45^\circ), rezultă că △DEN\triangle DEN este dreptunghic isoscel.

(2p)


c) Demonstrați că, dacă BF⊥MNBF \perp MN, F∈MNF \in MN, atunci BEDFBEDF este paralelogram. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece DE⊥MNDE \perp MN și BF⊥MNBF \perp MN, două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele: DE∥BFDE \parallel BF

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △DNE\triangle DNE (dreptunghic în EE) și △BMF\triangle BMF (dreptunghic în FF):

    • Laturile ADAD și BCBC ale dreptunghiului sunt paralele (AD∥BC  ⟹  DN∥BMAD \parallel BC \implies DN \parallel BM). Dreapta MNMN este secantă, așadar unghiurile alterne interne ∠DNE\angle DNE și ∠BMF\angle BMF sunt congruente: ∠DNE≡∠BMF(m(∠DNE)=m(∠BMF)=45∘)\angle DNE \equiv \angle BMF \quad (m(\angle DNE) = m(\angle BMF) = 45^\circ)

    • Lungimile ipotenuzelor celor două triunghiuri sunt: DN=AD−AN=10−2=8 cmDN = AD - AN = 10 - 2 = 8\text{ cm}

      BM=8 cm  ⟹  DN=BMBM = 8\text{ cm} \implies DN = BM

    • Conform cazului de congruență Ipotenuză-Unghi ascuțit (I.U.): △DNE≡△BMF\triangle DNE \equiv \triangle BMF

(3p)

  • Din congruența triunghiurilor deducem că segmentele omoloage sunt congruente: DE=BFDE = BF

  • În patrulaterul BEDFBEDF, segmentele opuse DEDE și BFBF sunt paralele (DE∥BFDE \parallel BF) și au lungimi egale (DE=BFDE = BF).

  • Conform proprietății conform căreia un patrulater convex cu o pereche de laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, rezultă că: BEDF este paralelogramBEDF \text{ este paralelogram}

(2p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu ABCDABCD pătrat, AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, VO=53 cmVO = 5\sqrt{3}\text{ cm} și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele segmentelor BCBC, CDCD și, respectiv, CVCV.

Figura 3

a) Arătați că AC=102 cmAC = 10\sqrt{2}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD este pătrat, așadar unghiul ∠ABC\angle ABC este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ) și AB=BC=10 cmAB = BC = 10\text{ cm}.
  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC, aplicăm teorema lui Pitagora: AC2=AB2+BC2AC^2 = AB^2 + BC^2

(3p)

  • Calculăm lungimea ipotenuzei ACAC: AC2=102+102=100+100=200AC^2 = 10^2 + 10^2 = 100 + 100 = 200

    AC=200=102 cmAC = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

(2p)


b) Demonstrați că planele (MNP)(MNP) și (BDV)(BDV) sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul △BCD\triangle BCD:

    • MM este mijlocul laturii BCBC.

    • NN este mijlocul laturii CDCD.

    • Segmentul MNMN unește mijloacele a două laturi, deci este linie mijlocie în △BCD\triangle BCD.

    • Rezultă că: MN∥BDMN \parallel BD

    • Deoarece BD⊂(BDV)BD \subset (BDV) și MN⊄(BDV)MN \not\subset (BDV), deducem: MN∥(BDV)MN \parallel (BDV)

  • În triunghiul △VBC\triangle VBC:

    • MM este mijlocul laturii BCBC.

    • PP este mijlocul laturii CVCV.

    • Segmentul MPMP este linie mijlocie în △VBC\triangle VBC.

    • Rezultă că: MP∥BVMP \parallel BV

    • Deoarece BV⊂(BDV)BV \subset (BDV) și MP⊄(BDV)MP \not\subset (BDV), deducem: MP∥(BDV)MP \parallel (BDV)

(2p)

  • Dreptele MNMN și MPMP sunt concurente în punctul MM: MN∩MP={M},cu MN,MP⊂(MNP)MN \cap MP = \{M\}, \quad \text{cu } MN, MP \subset (MNP)

  • Conform teoremei de paralelism a două plane (dacă două drepte concurente ale unui plan sunt paralele cu un alt plan, atunci cele două plane sunt paralele): {MN∥(BDV)MP∥(BDV)MN∩MP={M}  ⟹  (MNP)∥(BDV)\begin{cases} MN \parallel (BDV) \\ MP \parallel (BDV) \\ MN \cap MP = \{M\} \end{cases} \implies (MNP) \parallel (BDV)

(3p)


c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta VMVM și planul (ABC)(ABC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm proiecția ortogonală a dreptei VMVM pe planul bazei (ABC)(ABC):
    • Din ipoteză avem VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde O∈(ABC)O \in (ABC), așadar proiecția vârfului VV pe planul (ABC)(ABC) este punctul OO: pr(ABC)(V)=O\text{pr}_{(ABC)}(V) = O

    • Punctul MM este situat pe segmentul BC⊂(ABC)BC \subset (ABC), deci el aparține planului bazei, proiecția sa fiind el însuși: pr(ABC)(M)=M\text{pr}_{(ABC)}(M) = M

    • Rezultă că proiecția segmentului VMVM pe planul (ABC)(ABC) este segmentul OMOM: pr(ABC)(VM)=OM\text{pr}_{(ABC)}(VM) = OM

    • Măsura unghiului dintre dreapta VMVM și planul (ABC)(ABC) este măsura unghiului dintre dreapta VMVM și proiecția sa OMOM: ∢(VM,(ABC))=∢(VM,OM)=∠VMO\sphericalangle(VM, (ABC)) = \sphericalangle(VM, OM) = \angle VMO

(2p)

  • Calculăm lungimea segmentului OMOM:

    • În triunghiul △ABC\triangle ABC, punctul OO este centrul pătratului (mijlocul diagonalei ACAC), iar MM este mijlocul laturii BCBC.
    • Segmentul OMOM unește mijloacele laturilor ACAC și BCBC, deci este linie mijlocie în △ABC\triangle ABC: OM=AB2=102=5 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și OM⊂(ABC)OM \subset (ABC), avem VO⊥OMVO \perp OM, deci triunghiul △VOM\triangle VOM este dreptunghic în OO (m(∠VOM)=90∘m(\angle VOM) = 90^\circ).

  • În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM, cunoaștem lungimile catetelor: VO=53 cmșiOM=5 cmVO = 5\sqrt{3}\text{ cm} \quad \text{și} \quad OM = 5\text{ cm}

  • Aplicăm definiția tangentei pentru unghiul ∠VMO\angle VMO: tg⁡(∠VMO)=VOOM=535=3\operatorname{tg}(\angle VMO) = \frac{VO}{OM} = \frac{5\sqrt{3}}{5} = \sqrt{3}

  • Deoarece tg⁡(∠VMO)=3\operatorname{tg}(\angle VMO) = \sqrt{3} și ∠VMO\angle VMO este unghi ascuțit (0∘<m(∠VMO)<90∘0^\circ < m(\angle VMO) < 90^\circ), obținem: m(∠VMO)=60∘m(\angle VMO) = 60^\circ

Prin urmare, măsura unghiului dintre dreapta VMVM și planul (ABC)(ABC) este egală cu 60∘60^\circ.

(3p)