BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 15

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 15

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 35−35:(2+5)35 - 35 : (2 + 5) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Calculăm operația din paranteză: 2+5=72 + 5 = 7

    2. Efectuăm împărțirea: 35:7=535 : 7 = 5

    3. Efectuăm scăderea: 35−5=3035 - 5 = 30

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 3030.

(5p)


2. Numărul care reprezintă un sfert din 2020 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un sfert dintr-un număr înseamnă împărțirea acelui număr la 44 (sau înmulțirea cu 14\frac{1}{4}): 20:4=520 : 4 = 5

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural, care este multiplu de 2020, din mulțimea A={10,20,30,…,90}A = \{10, 20, 30, \dots, 90\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Multiplii numărului 2020 din mulțimea AA sunt: 20,40,60,8020, 40, 60, 80

  • Dintre aceștia, cel mai mare este: 8080

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 8080.

(5p)


4. Un cerc are lungimea egală cu 12π cm12\pi\text{ cm}. Diametrul acestui cerc este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula lungimii cercului în funcție de raza RR, respectiv diametrul D=2RD = 2R, este: L=2πR=πDL = 2\pi R = \pi D

  • Egalând cu valoarea dată în ipoteză: πD=12π  ⟹  D=12 cm\pi D = 12\pi \implies D = 12\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=5 cmAB = 5\text{ cm}. Lungimea segmentului BB′BB' este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un cub, toate cele 1212 muchii au lungimi egale.
  • Segmentul BB′BB' este o muchie laterală a cubului, deci are aceeași lungime cu muchia bazei ABAB: BB′=AB=5 cmBB' = AB = 5\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată repartiţia elevilor unei clase a VIII-a, în funcție de mediile obținute la matematică, pe semestrul I.

Media45678910
Număr elevi1457652

Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor din această clasă care au obținut la matematică, pe semestrul I, cel puțin media 9 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cerința „cel puțin media 9” înseamnă elevii care au obținut media 99 sau media 1010.
  • Din tabel citim:
    • Numărul de elevi cu media 99: 55
    • Numărul de elevi cu media 1010: 22
  • Adunăm numărul acestor elevi: 5+2=7 elevi5 + 2 = 7\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenaţi, pe foaia de examen, un tetraedru ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează baza triunghiulară, de exemplu △BCD\triangle BCD, respectând convenția de perspectivă (muchia interioară/din spate se reprezintă punctat).
  • Se alege un vârf AA în exteriorul planului bazei și se unesc segmentele ABAB, ACAC și ADAD.
  • Se notează corect vârfurile tetraedrului: AA, BB, CC, DD.

(4p pentru desenul corect al tetraedrului)
(1p pentru notarea vârfurilor ABCDABCD)


2. Determinați numărul natural aa, știind că restul împărțirii numărului 33a‾\overline{33a} la un număr natural de o cifră este egal cu 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie II împărțitorul și CC câtul împărțirii numărului 33a‾\overline{33a} la II. Conform teoremei împărțirii cu rest: 33a‾=I⋅C+8,unde 8<I\overline{33a} = I \cdot C + 8, \quad \text{unde } 8 < I

  • Împărțitorul II este un număr natural de o cifră, adică I≤9I \le 9. Deoarece I>8I > 8, rezultă în mod unic: I=9I = 9

(2p)

  • Relația devine: 33a‾=9⋅C+8\overline{33a} = 9 \cdot C + 8

  • Numărul 33a‾\overline{33a} este de forma 330≤33a‾≤339330 \le \overline{33a} \le 339.

  • Înlocuind formula în această inegalitate: 330≤9C+8≤339330 \le 9C + 8 \le 339

  • Scădem 88 din toți termenii: 322≤9C≤331322 \le 9C \le 331

  • Împărțim prin 99: 3229≤C≤3319  ⟺  35,77⋯≤C≤36,77…\frac{322}{9} \le C \le \frac{331}{9} \iff 35{,}77\dots \le C \le 36{,}77\dots

  • Deoarece CC este număr natural, singura valoare posibilă este: C=36C = 36

  • Calculăm numărul 33a‾\overline{33a}: 33a‾=9⋅36+8=324+8=332\overline{33a} = 9 \cdot 36 + 8 = 324 + 8 = 332

  • Identificăm cifra unităților: a=2a = 2

(3p)


3. Media aritmetică a două numere naturale este egală cu 1212. Determinaţi cele două numere, ştiind că unul dintre numere este de trei ori mai mare decât celălalt. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie xx numărul mai mic și yy numărul mai mare. Din ipoteză avem: y=3xy = 3x

  • Media aritmetică a celor două numere este: ma=x+y2=12  ⟹  x+3x2=12m_a = \frac{x + y}{2} = 12 \implies \frac{x + 3x}{2} = 12

(2p)

  • Rezolvăm ecuația obținută: 4x2=12  ⟺  2x=12  ⟺  x=6\frac{4x}{2} = 12 \iff 2x = 12 \iff x = 6

  • Aflăm numărul mai mare yy: y=3⋅6=18y = 3 \cdot 6 = 18

  • Cele două numere sunt 66 și 1818.

(3p)


4. Se consideră numerele reale: x=724−33(83−2(43−22))x = 7\sqrt{24} - 3\sqrt{3}\left(8\sqrt{3} - 2\left(4\sqrt{3} - 2\sqrt{2}\right)\right) și y=(762−532+342):1288y = \left(\frac{7}{6\sqrt{2}} - \frac{5}{3\sqrt{2}} + \frac{3}{4\sqrt{2}}\right) : \frac{1}{\sqrt{288}}

a) Arătați că x=26x = 2\sqrt{6}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru primul termen: 724=7⋅4⋅6=7⋅26=1467\sqrt{24} = 7 \cdot \sqrt{4 \cdot 6} = 7 \cdot 2\sqrt{6} = 14\sqrt{6}

  • Prelucrăm paranteza rotundă interioară: −2(43−22)=−83+42-2\left(4\sqrt{3} - 2\sqrt{2}\right) = -8\sqrt{3} + 4\sqrt{2}

  • Înlocuim în paranteza mare: 83−2(43−22)=83−83+42=428\sqrt{3} - 2\left(4\sqrt{3} - 2\sqrt{2}\right) = 8\sqrt{3} - 8\sqrt{3} + 4\sqrt{2} = 4\sqrt{2}

  • Relația devine: x=146−33⋅42x = 14\sqrt{6} - 3\sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2}

(3p)

  • Efectuăm înmulțirea: 33⋅42=1263\sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2} = 12\sqrt{6}

  • Finalizăm scăderea: x=146−126=26x = 14\sqrt{6} - 12\sqrt{6} = 2\sqrt{6}

(2p)


b) Demonstrați că ∣x−y3∣=−x+y3|x - y\sqrt{3}| = -x + y\sqrt{3}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mai întâi aducem la o formă simplificată numărul yy: y=(762−532+342):1288y = \left(\frac{7}{6\sqrt{2}} - \frac{5}{3\sqrt{2}} + \frac{3}{4\sqrt{2}}\right) : \frac{1}{\sqrt{288}}

  • Numitorul comun al fracțiilor din paranteză este 12212\sqrt{2}. Amplificăm fracțiile cu 22, 44, respectiv 33: 7⋅2122−5⋅4122+3⋅3122=14−20+9122=3122\frac{7 \cdot 2}{12\sqrt{2}} - \frac{5 \cdot 4}{12\sqrt{2}} + \frac{3 \cdot 3}{12\sqrt{2}} = \frac{14 - 20 + 9}{12\sqrt{2}} = \frac{3}{12\sqrt{2}}

  • Simplificăm factorul 33 sau scriem: 288=144⋅2=122\sqrt{288} = \sqrt{144 \cdot 2} = 12\sqrt{2}

  • Împărțirea la 1288\frac{1}{\sqrt{288}} devine înmulțire cu 12212\sqrt{2}: y=3122⋅122=3y = \frac{3}{12\sqrt{2}} \cdot 12\sqrt{2} = 3

(3p)

  • Calculăm termenii diferenței x−y3x - y\sqrt{3}: x=26șiy3=33x = 2\sqrt{6} \quad \text{și} \quad y\sqrt{3} = 3\sqrt{3}

  • Introducem factorii sub radical pentru a compara cele două valori: x=26=22⋅6=24x = 2\sqrt{6} = \sqrt{2^2 \cdot 6} = \sqrt{24}

    y3=33=32⋅3=27y\sqrt{3} = 3\sqrt{3} = \sqrt{3^2 \cdot 3} = \sqrt{27}

  • Deoarece 24<2724 < 27, avem: 24<27  ⟹  x<y3  ⟹  x−y3<0\sqrt{24} < \sqrt{27} \implies x < y\sqrt{3} \implies x - y\sqrt{3} < 0

  • Cum expresia din modul este strict negativă, modulul său este egal cu opusul său: ∣x−y3∣=−(x−y3)=−x+y3|x - y\sqrt{3}| = -(x - y\sqrt{3}) = -x + y\sqrt{3}

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x−1)2−3(x−2)(x+1)+(x+1)2−x−8E(x) = (2x - 1)^2 - 3(x - 2)(x + 1) + (x + 1)^2 - x - 8 unde xx este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr real nenul aa, media geometrică a numerelor E(a)E(a) și E(1a)E\left(\frac{1}{a}\right) este număr natural. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x): (2x−1)2=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1

    (x−2)(x+1)=x2+x−2x−2=x2−x−2  ⟹  −3(x−2)(x+1)=−3x2+3x+6(x - 2)(x + 1) = x^2 + x - 2x - 2 = x^2 - x - 2 \implies -3(x - 2)(x + 1) = -3x^2 + 3x + 6

    (x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1

  • Însumăm toți termenii: E(x)=(4x2−4x+1)−3x2+3x+6+(x2+2x+1)−x−8E(x) = (4x^2 - 4x + 1) - 3x^2 + 3x + 6 + (x^2 + 2x + 1) - x - 8

  • Grupăm termenii asemenea:

    • Termenii în x2x^2: 4x2−3x2+x2=2x24x^2 - 3x^2 + x^2 = 2x^2
    • Termenii în xx: −4x+3x+2x−x=0x=0-4x + 3x + 2x - x = 0x = 0
    • Termenii liberi: 1+6+1−8=01 + 6 + 1 - 8 = 0
  • Obținem forma restrânsă: E(x)=2x2,pentru orice x∈RE(x) = 2x^2, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Pentru orice număr real nenul aa, calculăm: E(a)=2a2șiE(1a)=2(1a)2=2a2E(a) = 2a^2 \quad \text{și} \quad E\left(\frac{1}{a}\right) = 2\left(\frac{1}{a}\right)^2 = \frac{2}{a^2}

  • Media geometrică a celor două numere este: mg=E(a)⋅E(1a)=2a2⋅2a2=4=2m_g = \sqrt{E(a) \cdot E\left(\frac{1}{a}\right)} = \sqrt{2a^2 \cdot \frac{2}{a^2}} = \sqrt{4} = 2

  • Deoarece 2∈N2 \in \mathbb{N}, rezultă că media geometrică este un număr natural, indiferent de valoarea numărului real nenul aa.

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și punctul DD este situat pe dreapta BCBC astfel încât BD=BC2BD = \frac{BC}{2} și B∈(CD)B \in (CD). Semidreapta BMBM, M∈(AD)M \in (AD), este bisectoarea unghiului ABDABD și NN este punctul de intersecție dintre ABAB și paralela prin MM la BCBC.

Figura 2

a) Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral cu latura l=AB=12 cml = AB = 12\text{ cm}.
  • Formula ariei unui triunghi echilateral de latură ll este: A△ABC=l234\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

(2p)

  • Înlocuind latura l=12 cml = 12\text{ cm}: A△ABC=12234=14434=363 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{12^2\sqrt{3}}{4} = \frac{144\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(3p)


b) Demonstrați că triunghiurile BMNBMN și ABCABC sunt asemenea. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ: m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ

  • Punctele DD, BB și CC sunt coliniare, cu B∈(CD)B \in (CD), așadar unghiurile ∠ABC\angle ABC și ∠ABD\angle ABD sunt adiacente suplementare: m(∠ABD)=180∘−m(∠ABC)=180∘−60∘=120∘m(\angle ABD) = 180^\circ - m(\angle ABC) = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

  • Deoarece semidreapta BMBM este bisectoarea unghiului ∠ABD\angle ABD, deducem: m(∠ABM)=m(∠ABD)2=120∘2=60∘m(\angle ABM) = \frac{m(\angle ABD)}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

(2p)

  • Prin construcție, MN∥BCMN \parallel BC, iar ABAB este secantă. Unghiurile ∠MNB\angle MNB și ∠ABC\angle ABC sunt alterne interne, așadar: m(∠MNB)=m(∠ABC)=60∘m(\angle MNB) = m(\angle ABC) = 60^\circ

  • În triunghiul BMNBMN, două dintre unghiuri au măsura de 60∘60^\circ: m(∠NBM)=m(∠ABM)=60∘șim(∠MNB)=60∘m(\angle NBM) = m(\angle ABM) = 60^\circ \quad \text{și} \quad m(\angle MNB) = 60^\circ

  • Rezultă că al treilea unghi este m(∠BMN)=180∘−(60∘+60∘)=60∘m(\angle BMN) = 180^\circ - (60^\circ + 60^\circ) = 60^\circ, ceea ce demonstrează că △BMN\triangle BMN este triunghi echilateral.

  • Deoarece ambele triunghiuri △BMN\triangle BMN și △ABC\triangle ABC sunt echilaterale, toate unghiurile lor sunt congruente (60∘60^\circ), deci: △BMN∼△ABC\triangle BMN \sim \triangle ABC

(3p)


c) Arătați că distanța de la BB la ADAD este egală cu 6217 cm\frac{6\sqrt{21}}{7}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din ipoteză avem BD=BC2=122=6 cmBD = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}.

  • Fie EE mijlocul segmentului BCBC. Deoarece △ABC\triangle ABC este echilateral, înălțimea corespunzătoare bazei este: AE=AB32=1232=63 cmAE = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

    și AE⊥BCAE \perp BC. Cum punctele D,B,E,CD, B, E, C sunt coliniare, avem AE⊥DEAE \perp DE, deci △AED\triangle AED este dreptunghic în EE.

  • Calculăm lungimea catetei EDED: ED=DB+BE=6+6=12 cmED = DB + BE = 6 + 6 = 12\text{ cm}

  • Aplicăm Teorema lui Pitagora în △AED\triangle AED: AD=AE2+ED2=(63)2+122=108+144=252=67 cmAD = \sqrt{AE^2 + ED^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 + 12^2} = \sqrt{108 + 144} = \sqrt{252} = 6\sqrt{7}\text{ cm}

(2p)

  • Exprimăm aria triunghiului ABDABD în două moduri:

    1. Luând baza BDBD și înălțimea corespunzătoare din AA (care este chiar segmentul AEAE, deoarece AE⊥BDAE \perp BD): A△ABD=BD⋅AE2=6⋅632=183 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{BD \cdot AE}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

    2. Luând baza ADAD și înălțimea corespunzătoare din BB, care este distanța căutată d(B,AD)d(B, AD): A△ABD=AD⋅d(B,AD)2\mathcal{A}_{\triangle ABD} = \frac{AD \cdot d(B, AD)}{2}

  • Egalând cele două expresii: AD⋅d(B,AD)2=BD⋅AE2  ⟹  d(B,AD)=BD⋅AEAD\frac{AD \cdot d(B, AD)}{2} = \frac{BD \cdot AE}{2} \implies d(B, AD) = \frac{BD \cdot AE}{AD}

  • Înlocuind valorile numerice: d(B,AD)=6⋅6367=637=6217 cmd(B, AD) = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{6\sqrt{7}} = \frac{6\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = \frac{6\sqrt{21}}{7}\text{ cm}

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și dreptele AMAM, BNBN și CPCP, perpendiculare pe planul (ABC)(ABC), astfel încât AM=103 cmAM = 10\sqrt{3}\text{ cm}, BN=53 cmBN = 5\sqrt{3}\text{ cm} și CP=53 cmCP = 5\sqrt{3}\text{ cm}, iar punctele MM, NN și PP sunt de aceeași parte a planului (ABC)(ABC).

Figura 3

a) Arătaţi că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 30 cm30\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral cu latura AB=10 cmAB = 10\text{ cm}.
  • Perimetrul triunghiului echilateral este: P△ABC=3⋅AB\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot AB

(2p)

  • Înlocuind valoarea laturii: P△ABC=3⋅10=30 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot 10 = 30\text{ cm}

(3p)


b) Demonstrați că dreapta BCBC este paralelă cu planul (ANP)(ANP). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Avem BN⊥(ABC)BN \perp (ABC) și CP⊥(ABC)CP \perp (ABC), deci două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele: BN∥CPBN \parallel CP

  • Din ipoteză, BN=CP=53 cmBN = CP = 5\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Deoarece patrulaterul BCPNBCPN are două laturi opuse paralele și congruente (BN∥CPBN \parallel CP și BN=CPBN = CP), rezultă că: BCPN este paralelogram (dreptunghi)BCPN \text{ este paralelogram (dreptunghi)}

(2p)

  • Din proprietățile paralelogramului deducem: BC∥NPBC \parallel NP

  • Deoarece NP⊂(ANP)NP \subset (ANP) și dreapta BC⊄(ANP)BC \not\subset (ANP), din criteriul de paralelism între o dreaptă și un plan rezultă că: BC∥(ANP)BC \parallel (ANP)

(3p)


c) Determinați distanța de la punctul AA la planul (MNP)(MNP). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2.c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică în spațiu rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiurile △ABN\triangle ABN și △ACP\triangle ACP sunt dreptunghice în BB, respectiv în CC (BN⊥ABBN \perp AB și CP⊥ACCP \perp AC).

    • AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm}
    • BN=CP=53 cmBN = CP = 5\sqrt{3}\text{ cm}
  • Din cazul de congruență Catetă-Catetă rezultă că △ABN≡△ACP\triangle ABN \equiv \triangle ACP, deci ipotenuzele sunt congruente: AN=AP=102+(53)2=100+75=175=57 cmAN = AP = \sqrt{10^2 + (5\sqrt{3})^2} = \sqrt{100 + 75} = \sqrt{175} = 5\sqrt{7}\text{ cm}

  • Așadar, triunghiul △ANP\triangle ANP este isoscel cu baza NPNP. Fie EE mijlocul segmentului NPNP. În triunghiul isoscel △ANP\triangle ANP, mediana AEAE este și înălțime: AE⊥NPAE \perp NP

(1p)

  • Fie DD mijlocul laturii BCBC a triunghiului echilateral ABCABC. Atunci ADAD este mediană și înălțime: AD⊥BCșiAD=AB32=1032=53 cmAD \perp BC \quad \text{și} \quad AD = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

  • Deoarece EE este mijlocul lui NPNP și DD este mijlocul lui BCBC, iar BCPNBCPN este dreptunghi, segmentul EDED este perpendicular pe (ABC)(ABC) și ED=BN=53 cmED = BN = 5\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Fie QQ mijlocul segmentului AMAM. Cum AM=103 cmAM = 10\sqrt{3}\text{ cm}, avem: AQ=QM=53 cmAQ = QM = 5\sqrt{3}\text{ cm}

  • În planul dreptunghiului format de axa perpendiculară din AA și axa din DD:

    • AQ∥EDAQ \parallel ED și AQ=ED=53 cmAQ = ED = 5\sqrt{3}\text{ cm}
    • AD=53 cmAD = 5\sqrt{3}\text{ cm} și AD⊥EDAD \perp ED
  • Rezultă că patrulaterul ADEQADEQ este un pătrat cu latura de 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}.

  • În pătratul ADEQADEQ, diagonala AEAE face unghi de 45∘45^\circ cu latura QEQE: m(∠AEQ)=45∘șiAE=53⋅2=56 cmm(\angle AEQ) = 45^\circ \quad \text{și} \quad AE = 5\sqrt{3} \cdot \sqrt{2} = 5\sqrt{6}\text{ cm}

  • În triunghiul △MQE\triangle MQE, unghiul ∠MQE\angle MQE este drept (QM⊥QEQM \perp QE), iar catetele sunt QM=53 cmQM = 5\sqrt{3}\text{ cm} și QE=AD=53 cmQE = AD = 5\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Prin urmare, △MQE\triangle MQE este dreptunghic isoscel, de unde: m(∠MEQ)=45∘m(\angle MEQ) = 45^\circ

  • Unghiul format de AEAE și MEME în planul (ADE)(ADE) are măsura: m(∠AEM)=m(∠AEQ)+m(∠MEQ)=45∘+45∘=90∘  ⟹  AE⊥MEm(\angle AEM) = m(\angle AEQ) + m(\angle MEQ) = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ \implies AE \perp ME

(2p)

  • Arătăm că AE⊥(MNP)AE \perp (MNP):

    1. BC⊥ADBC \perp AD (înălțime în △ABC\triangle ABC) și BC⊥EDBC \perp ED (deoarece ED⊥(ABC)ED \perp (ABC)), deci BC⊥(ADE)BC \perp (ADE).
    2. Cum NP∥BCNP \parallel BC, rezultă că NP⊥(ADE)NP \perp (ADE).
    3. Deoarece AE⊂(ADE)AE \subset (ADE), deducem că NP⊥AENP \perp AE, adică AE⊥NPAE \perp NP.
    4. Am arătat că AE⊥MEAE \perp ME.
    5. Dreptele NPNP și MEME sunt două drepte concurente în punctul EE, ambele incluse în planul (MNP)(MNP) (NP∩ME={E}NP \cap ME = \{E\}).
  • Rezultă că: AE⊥(MNP)AE \perp (MNP)

  • Așadar, distanța de la punctul AA la planul (MNP)(MNP) este lungimea segmentului AEAE: d(A,(MNP))=AE=56 cmd(A, (MNP)) = AE = 5\sqrt{6}\text{ cm}

(2p)