BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 14

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 14

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (4+7)⋅6−2⋅3(4 + 7) \cdot 6 - 2 \cdot 3 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Calculăm operația din paranteză: 4+7=114 + 7 = 11

    2. Efectuăm operațiile de ordinul al doilea (înmulțirile): 11⋅6=6611 \cdot 6 = 66

      2⋅3=62 \cdot 3 = 6

    3. Efectuăm scăderea: 66−6=6066 - 6 = 60

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


2. Zece caiete de același fel costă în total 3030 de lei. Șapte dintre aceste caiete costă în total …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda reducerii la unitate:
    1. Aflăm prețul unui singur caiet: 30:10=3 lei (prețul unui caiet)30 : 10 = 3\text{ lei (prețul unui caiet)}

    2. Aflăm prețul a 77 caiete: 7⋅3=21 lei7 \cdot 3 = 21\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2121.

(5p)


3. Scrisă sub formă de interval, mulțimea M={x∈R∣−3≤x≤4}M = \{x \in \mathbb{R} \mid -3 \le x \le 4\} este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Relația de dublă inegalitate −3≤x≤4-3 \le x \le 4 include ambele capete, deoarece inegalitățile sunt nestricte (≤\le).
  • Capătul stâng este −3-3 (închis, marcat cu paranteză dreaptă [).
  • Capătul drept este 44 (închis, marcat cu paranteză dreaptă ]).
  • Așadar: M=[−3,4]M = [-3, 4]

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este [−3,4][-3, 4].

(5p)


4. Perimetrul unui romb este egal cu 48 cm48\text{ cm}. Lungimea laturii acestui romb este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rombul are toate cele patru laturi de lungimi egale.

  • Formula perimetrului este: P=4⋅lP = 4 \cdot l

  • Aflăm lungimea laturii ll: l=P4=484=12 cml = \frac{P}{4} = \frac{48}{4} = 12\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară cu baza triunghi echilateral. Unghiul dreptelor ABAB și A′C′A'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele ABAB și A′C′A'C' sunt necoplanare. Pentru a le determina unghiul, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă coplanară cu cealaltă.

  • În prisma triunghiulară, fața laterală ACC′A′ACC'A' este paralelogram (dreptunghi), deci: A′C′∥ACA'C' \parallel AC

  • Măsura unghiului dintre dreptele ABAB și A′C′A'C' devine măsura unghiului dintre dreptele concurente ABAB și ACAC: m(∠(AB,A′C′))=m(∠(AB,AC))=m(∠BAC)m(\angle(AB, A'C')) = m(\angle(AB, AC)) = m(\angle BAC)

  • Baza ABCABC este triunghi echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ: m(∠BAC)=60∘m(\angle BAC) = 60^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 6060.

(5p)


6. Rezultatele votului pentru alegerea reprezentantului consiliului elevilor unei școli sunt prezentate în diagrama de mai jos.

Diagramă vot consiliul elevilor

Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor din școală care au votat cu Matei este mai mare decât numărul elevilor care au votat cu Tudor de …\dots ori. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim datele din diagramă corespunzătoare celor doi candidați:

    • Numărul elevilor care au votat cu Matei reprezintă valoarea maximă a voturilor.
    • Numărul elevilor care au votat cu Tudor reprezintă valoarea minimă a voturilor.
  • Raportul dintre numărul voturilor primite de Matei și cel primit de Tudor este: Voturi MateiVoturi Tudor=5\frac{\text{Voturi Matei}}{\text{Voturi Tudor}} = 5

  • Prin urmare, numărul elevilor care au votat cu Matei este de 55 ori mai mare decât numărul celor care au votat cu Tudor.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează un paralelipiped dreptunghic în perspectivă cavalieră:
    • Baza inferioară ABCDABCD (reprezentată ca paralelogram).
    • Muchiile verticale congruente și paralele: AE,BF,CG,DHAE, BF, CG, DH.
    • Baza superioară EFGHEFGH.
    • Muchiile vizibile se trasează cu linie continuă, iar muchiile ascunse privirii (AB,AD,AEAB, AD, AE dacă corpul este privit din dreapta-sus) se trasează cu linie punctată.
  • Se notează corespunzător toate cele 88 vârfuri ale paralelipipedului dreptunghic: A,B,C,D,E,F,G,HA, B, C, D, E, F, G, H.

(4p pentru desenul corect în spațiu al paralelipipedului dreptunghic; 1p pentru notarea corectă a vârfurilor)


2. Determinați numerele naturale abc‾\overline{abc} cu a<b<ca < b < c, știind că ab‾+bc‾+ca‾=132\overline{ab} + \overline{bc} + \overline{ca} = 132 și că bb este media aritmetică a numerelor aa și cc. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numerele în baza 1010: ab‾=10a+b\overline{ab} = 10a + b

    bc‾=10b+c\overline{bc} = 10b + c

    ca‾=10c+a\overline{ca} = 10c + a

  • Adunăm cele trei relații: ab‾+bc‾+ca‾=(10a+a)+(10b+b)+(10c+c)=11a+11b+11c=11(a+b+c)\overline{ab} + \overline{bc} + \overline{ca} = (10a + a) + (10b + b) + (10c + c) = 11a + 11b + 11c = 11(a + b + c)

  • Știind că suma este 132132: 11(a+b+c)=132  ⟹  a+b+c=13211=1211(a + b + c) = 132 \implies a + b + c = \frac{132}{11} = 12

  • Din condiția ca bb să fie media aritmetică a numerelor aa și cc: b=a+c2  ⟹  a+c=2bb = \frac{a + c}{2} \implies a + c = 2b

  • Înlocuim a+c=2ba + c = 2b în relația sumei: (a+c)+b=12  ⟹  2b+b=12  ⟹  3b=12  ⟹  b=4(a + c) + b = 12 \implies 2b + b = 12 \implies 3b = 12 \implies b = 4

  • Rezultă: a+c=8a + c = 8

(3p)

  • Deoarece a,b,ca, b, c sunt cifre, cu a≠0a \neq 0 (fiind prima cifră a numărului abc‾\overline{abc}) și respectă inegalitatea strictă a<b<ca < b < c, adică a<4<ca < 4 < c:

    • Dacă a=1  ⟹  c=8−1=7a = 1 \implies c = 8 - 1 = 7. Verificare: 1<4<71 < 4 < 7 (adevărat)   ⟹  abc‾=147\implies \overline{abc} = 147.
    • Dacă a=2  ⟹  c=8−2=6a = 2 \implies c = 8 - 2 = 6. Verificare: 2<4<62 < 4 < 6 (adevărat)   ⟹  abc‾=246\implies \overline{abc} = 246.
    • Dacă a=3  ⟹  c=8−3=5a = 3 \implies c = 8 - 3 = 5. Verificare: 3<4<53 < 4 < 5 (adevărat)   ⟹  abc‾=345\implies \overline{abc} = 345.
    • Dacă a≥4a \ge 4, nu se mai respectă condiția a<ba < b.
  • Numerele căutate sunt: 147147, 246246 și 345345.

(2p)


3. Mihai a primit de la părinți o sumă de bani. După ce a cheltuit două cincimi din această sumă și apoi 25%25\% din rest, lui Mihai i-au mai rămas 5454 de lei. Calculați suma de bani pe care a primit-o Mihai de la părinți. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx suma de bani pe care a primit-o Mihai de la părinți (x>0x > 0).

  • Etapa 1:

    • Cheltuiește 25\frac{2}{5} din sumă: Cheltuiala˘1=25x\text{Cheltuială}_1 = \frac{2}{5}x

    • Primul rest este: R1=x−25x=35xR_1 = x - \frac{2}{5}x = \frac{3}{5}x

  • Etapa 2:

    • Cheltuiește 25%25\% din primul rest: Cheltuiala˘2=25%⋅R1=25100⋅35x=14⋅35x=320x\text{Cheltuială}_2 = 25\% \cdot R_1 = \frac{25}{100} \cdot \frac{3}{5}x = \frac{1}{4} \cdot \frac{3}{5}x = \frac{3}{20}x
  • Scriem ecuația conservării sumei: 25x+25100⋅(x−25x)+54=x\frac{2}{5}x + \frac{25}{100} \cdot \left(x - \frac{2}{5}x\right) + 54 = x

(3p)

  • Aducem termenii la același numitor comun (2020): 820x+320x+54=x\frac{8}{20}x + \frac{3}{20}x + 54 = x

    1120x+54=x\frac{11}{20}x + 54 = x

    x−1120x=54x - \frac{11}{20}x = 54

    920x=54\frac{9}{20}x = 54

    x=54⋅209=6⋅20=120 leix = 54 \cdot \frac{20}{9} = 6 \cdot 20 = 120\text{ lei}

  • Suma inițială primită de Mihai este de 120120 de lei.

(2p)


4. Se consideră numerele reale: x=(320−245+405)⋅0,(3)x = \left(3\sqrt{20} - 2\sqrt{45} + \sqrt{405}\right) \cdot 0,(3) și y=(262+31520+18928)⋅33−∣25−5∣y = \left(\frac{2\sqrt{6}}{\sqrt{2}} + \frac{3\sqrt{15}}{\sqrt{20}} + \frac{\sqrt{189}}{\sqrt{28}}\right) \cdot \frac{\sqrt{3}}{3} - |2\sqrt{5} - 5|

a) Arătați că x=35x = 3\sqrt{5}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen din paranteză: 320=34⋅5=3⋅25=653\sqrt{20} = 3\sqrt{4 \cdot 5} = 3 \cdot 2\sqrt{5} = 6\sqrt{5}

    245=29⋅5=2⋅35=652\sqrt{45} = 2\sqrt{9 \cdot 5} = 2 \cdot 3\sqrt{5} = 6\sqrt{5}

    405=81⋅5=95\sqrt{405} = \sqrt{81 \cdot 5} = 9\sqrt{5}

  • Transformăm fracția zecimală periodică simplă în fracție ordinară ireductibilă: 0,(3)=39=130,(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

  • Înlocuim în expresia lui xx: x=(65−65+95)⋅13x = (6\sqrt{5} - 6\sqrt{5} + 9\sqrt{5}) \cdot \frac{1}{3}

(3p)

  • Reducem termenii opuși și finalizăm calculul: x=95⋅13=953=35x = 9\sqrt{5} \cdot \frac{1}{3} = \frac{9\sqrt{5}}{3} = 3\sqrt{5}

(2p)

b) Determinați numărul prim pp, știind că numărul natural N=(x+y)2020N = (x + y)^{2020} este divizibil cu pp. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Simplificăm fiecare fracție din paranteza lui yy: 262=262=23\frac{2\sqrt{6}}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{\frac{6}{2}} = 2\sqrt{3}

    31520=31525=32155=332\frac{3\sqrt{15}}{\sqrt{20}} = \frac{3\sqrt{15}}{2\sqrt{5}} = \frac{3}{2}\sqrt{\frac{15}{5}} = \frac{3\sqrt{3}}{2}

    18928=9⋅214⋅7=32127=32217=332\frac{\sqrt{189}}{\sqrt{28}} = \frac{\sqrt{9 \cdot 21}}{\sqrt{4 \cdot 7}} = \frac{3\sqrt{21}}{2\sqrt{7}} = \frac{3}{2}\sqrt{\frac{21}{7}} = \frac{3\sqrt{3}}{2}

  • Calculăm suma din paranteză: 23+332+332=23+33=532\sqrt{3} + \frac{3\sqrt{3}}{2} + \frac{3\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3} + 3\sqrt{3} = 5\sqrt{3}

  • Înmulțim cu 33\frac{\sqrt{3}}{3}: 53⋅33=5⋅33=55\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{3} = \frac{5 \cdot 3}{3} = 5

  • Explicităm valoarea absolută ∣25−5∣|2\sqrt{5} - 5|: Deoarece (25)2=20<25=52(2\sqrt{5})^2 = 20 < 25 = 5^2, avem 25<52\sqrt{5} < 5, deci 25−5<02\sqrt{5} - 5 < 0. ∣25−5∣=−(25−5)=5−25|2\sqrt{5} - 5| = -(2\sqrt{5} - 5) = 5 - 2\sqrt{5}

  • Obținem valoarea numărului yy: y=5−(5−25)=5−5+25=25y = 5 - (5 - 2\sqrt{5}) = 5 - 5 + 2\sqrt{5} = 2\sqrt{5}

(3p)

  • Calculăm numărul NN: x+y=35+25=55x + y = 3\sqrt{5} + 2\sqrt{5} = 5\sqrt{5}

    N=(x+y)2020=(55)2020=(52⋅5)2020=(53)2020=(53/2)2020=53030N = (x + y)^{2020} = (5\sqrt{5})^{2020} = \left(\sqrt{5^2 \cdot 5}\right)^{2020} = \left(\sqrt{5^3}\right)^{2020} = \left(5^{3/2}\right)^{2020} = 5^{3030}

  • Numărul prim pp divide pe N=53030N = 5^{3030}. Singurul factor prim al lui 530305^{3030} este 55.

  • Așadar, obținem: p=5p = 5

(2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=2(x+3)2−3(x−1)(x+3)+(x−2)2−31E(x) = 2(x + 3)^2 - 3(x - 1)(x + 3) + (x - 2)^2 - 31 unde xx este număr real. Calculați valoarea absolută a numărului: A=E(1)−E(2)+E(3)−E(4)+⋯+E(2019)−E(2020)A = E(1) - E(2) + E(3) - E(4) + \dots + E(2019) - E(2020) (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dezvoltăm termenii expresiei folosind formulele de calcul prescurtat:

    1. 2(x+3)2=2(x2+6x+9)=2x2+12x+182(x + 3)^2 = 2(x^2 + 6x + 9) = 2x^2 + 12x + 18
    2. −3(x−1)(x+3)=−3(x2+3x−x−3)=−3(x2+2x−3)=−3x2−6x+9-3(x - 1)(x + 3) = -3(x^2 + 3x - x - 3) = -3(x^2 + 2x - 3) = -3x^2 - 6x + 9
    3. (x−2)2=x2−4x+4(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4
  • Însumăm toți termenii: E(x)=(2x2+12x+18)−(3x2+6x−9)+(x2−4x+4)−31E(x) = (2x^2 + 12x + 18) - (3x^2 + 6x - 9) + (x^2 - 4x + 4) - 31

    E(x)=2x2+12x+18−3x2−6x+9+x2−4x+4−31E(x) = 2x^2 + 12x + 18 - 3x^2 - 6x + 9 + x^2 - 4x + 4 - 31

    E(x)=(2x2−3x2+x2)+(12x−6x−4x)+(18+9+4−31)E(x) = (2x^2 - 3x^2 + x^2) + (12x - 6x - 4x) + (18 + 9 + 4 - 31)

    E(x)=0x2+2x+0=2x,pentru orice x∈RE(x) = 0x^2 + 2x + 0 = 2x, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(3p)

  • Înlocuim E(k)=2kE(k) = 2k în expresia numărului AA: A=2⋅1−2⋅2+2⋅3−2⋅4+⋯+2⋅2019−2⋅2020A = 2 \cdot 1 - 2 \cdot 2 + 2 \cdot 3 - 2 \cdot 4 + \dots + 2 \cdot 2019 - 2 \cdot 2020

  • Dăm factor comun pe 22: A=2(1−2+3−4+⋯+2019−2020)A = 2(1 - 2 + 3 - 4 + \dots + 2019 - 2020)

  • Grupăm termenii parantezei doi câte doi: (1−2)+(3−4)+⋯+(2019−2020)=(−1)+(−1)+⋯+(−1)⏟1010 termeni=1010⋅(−1)=−1010(1 - 2) + (3 - 4) + \dots + (2019 - 2020) = \underbrace{(-1) + (-1) + \dots + (-1)}_{1010 \text{ termeni}} = 1010 \cdot (-1) = -1010

  • Calculăm valoarea lui AA: A=2⋅(−1010)=−2020A = 2 \cdot (-1010) = -2020

  • Valoarea absolută cerută este: ∣A∣=∣−2020∣=2020|A| = |-2020| = 2020

(2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și AB=16 cmAB = 16\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv CDCD. Punctele EE și FF sunt situate pe segmentele BMBM, respectiv DNDN, astfel încât EF⊥MNEF \perp MN și ME=NF=6 cmME = NF = 6\text{ cm}.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu 44 cm44\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula perimetrului paralelogramului este: PABCD=2(AB+AD)P_{ABCD} = 2(AB + AD)

(2p)

  • Înlocuim datele din ipoteză (AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}): PABCD=2(16+6)=2⋅22=44 cmP_{ABCD} = 2(16 + 6) = 2 \cdot 22 = 44\text{ cm}

(3p)

b) Demonstrați că dreapta MNMN este mediatoarea segmentului EFEF. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figură geometrică rezolvare Subiectul III Exercițiul 1

  • Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor opuse ABAB și CDCD ale paralelogramului ABCDABCD, deci: AB∥CD  ⟹  MB∥DNAB \parallel CD \implies MB \parallel DN

  • Punctele EE și FF se află pe segmentele BMBM, respectiv DNDN, prin urmare: ME∥NFME \parallel NF

  • Din ipoteză avem ME=NF=6 cmME = NF = 6\text{ cm}.

  • Deoarece patrulaterul convex MENFMENF are două laturi opuse paralele și congruente (ME∥NFME \parallel NF și ME=NFME = NF), rezultă că MENFMENF este paralelogram.

(2p)

  • Într-un paralelogram, diagonalele se taie în segmente egale (se înjumătățesc). Așadar, diagonala MNMN trece prin mijlocul diagonalei EFEF.

  • Din ipoteză se știe că diagonalele sunt perpendiculare: MN⊥EFMN \perp EF

  • Deoarece dreapta MNMN trece prin mijlocul segmentului EFEF și este perpendiculară pe acesta, rezultă că dreapta MNMN este mediatoarea segmentului EFEF.

(3p)

c) Calculați aria paralelogramului ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Patrulaterul MENFMENF este paralelogram și are diagonalele perpendiculare (MN⊥EFMN \perp EF), deci MENFMENF este romb.

  • Toate laturile rombului sunt congruente: NE=ME=6 cmNE = ME = 6\text{ cm}

  • Deoarece MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB și CDCD, avem: AM=AB2=8 cmșiDN=CD2=8 cmAM = \frac{AB}{2} = 8\text{ cm} \quad \text{și} \quad DN = \frac{CD}{2} = 8\text{ cm} Cum AM∥DNAM \parallel DN și AM=DNAM = DN, patrulaterul AMNDAMND este paralelogram, de unde rezultă: MN=AD=6 cmMN = AD = 6\text{ cm}

  • În triunghiul △MNE\triangle MNE, avem ME=6 cmME = 6\text{ cm}, NE=6 cmNE = 6\text{ cm} și MN=6 cmMN = 6\text{ cm}, deci △MNE\triangle MNE este triunghi echilateral.

(2p)

  • Înălțimea triunghiului echilateral △MNE\triangle MNE (dusă din vârful NN pe latura ME⊂ABME \subset AB) este: h=l32=632=33 cmh = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

  • Deoarece N∈CDN \in CD și ME⊂ABME \subset AB, această înălțime reprezintă chiar distanța dintre dreptele paralele ABAB și CDCD, adică înălțimea paralelogramului ABCDABCD: d(N,AB)=33 cmd(N, AB) = 3\sqrt{3}\text{ cm}

  • Aria paralelogramului ABCDABCD este produsul dintre baza ABAB și înălțimea corespunzătoare: AABCD=AB⋅d(N,AB)=16⋅33=483 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot d(N, AB) = 16 \cdot 3\sqrt{3} = 48\sqrt{3}\text{ cm}^2

(3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și înălțimea VOVO, unde punctul OO este centrul cercului circumscris triunghiului ABCABC. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și VM=6 cmVM = 6\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că AM=63 cmAM = 6\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2a Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este echilateral, iar punctul MM este mijlocul laturii BCBC.

  • Segmentul AMAM este mediană, deci și înălțime în triunghiul echilateral: AM⊥BCAM \perp BC

  • În triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM (∠AMB=90∘\angle AMB = 90^\circ, BM=BC2=6 cmBM = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}), aplicăm teorema lui Pitagora: AM2=AB2−BM2AM^2 = AB^2 - BM^2

    AM2=122−62=144−36=108AM^2 = 12^2 - 6^2 = 144 - 36 = 108

(3p)

  • Extragem rădăcina pătrată: AM=108=36⋅3=63 cmAM = \sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(2p)

b) Arătați că AV⊥(VBC)AV \perp (VBC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2b Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

Figură geometrică în spațiu rezolvare Subiectul III Exercițiul 2

  • Punctul OO este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC, iar VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Rezultă că piramida VABCVABC este regulată, deci muchiile laterale sunt congruente: AV=BV=CVAV = BV = CV

  • Cum baza ABCABC este triunghi echilateral (AB=BC=CAAB = BC = CA), fețele laterale sunt triunghiuri isoscele congruente: △VAB≡△VBC≡△VAC\triangle VAB \equiv \triangle VBC \equiv \triangle VAC

(2p)

  • În triunghiul isoscel △VBC\triangle VBC (VB=VCVB = VC), MM este mijlocul bazei BCBC, deci VMVM este mediană.

  • Lungimea laturii BCBC este 12 cm12\text{ cm}, iar din ipoteză VM=6 cmVM = 6\text{ cm}: VM=BC2=6 cmVM = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}

  • Conform reciprocei teoremei medianei într-un triunghi, dacă lungimea medianei este jumătate din lungimea laturii corespunzătoare, triunghiul este dreptunghic cu ipotenuza pe acea latură.

  • Rezultă că triunghiul △VBC\triangle VBC este dreptunghic în VV, adică: VB⊥VCVB \perp VC

  • Deoarece △VAB≡△VBC≡△VAC\triangle VAB \equiv \triangle VBC \equiv \triangle VAC, toate fețele laterale sunt triunghiuri dreptunghice isoscele cu unghiul drept în vârful comun VV.

  • Obținem: AV⊥VBșiAV⊥VCAV \perp VB \quad \text{și} \quad AV \perp VC

  • Dreptele VBVB și VCVC sunt concurente în VV și sunt conținute în planul (VBC)(VBC) (VB∩VC={V}VB \cap VC = \{V\}, VB,VC⊂(VBC)VB, VC \subset (VBC)).

  • Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe plan: AV⊥(VBC)AV \perp (VBC)

(3p)

c) Demonstrați că tangenta unghiului dintre dreapta AMAM și planul (VBC)(VBC) este egală cu 2\sqrt{2}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2c Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm proiecția segmentului AMAM pe planul (VBC)(VBC):

    • Deoarece am demonstrat la subpunctul anterior că AV⊥(VBC)AV \perp (VBC), iar V∈(VBC)V \in (VBC), proiecția punctului AA pe planul (VBC)(VBC) este chiar punctul VV: pr⁡(VBC)(A)=V\operatorname{pr}_{(VBC)}(A) = V
    • Punctul MM aparține segmentului BC⊂(VBC)BC \subset (VBC), deci proiecția sa pe planul (VBC)(VBC) este el însuși: pr⁡(VBC)(M)=M\operatorname{pr}_{(VBC)}(M) = M
    • Prin urmare, proiecția dreptei AMAM pe planul (VBC)(VBC) este dreapta VMVM: pr⁡(VBC)(AM)=VM\operatorname{pr}_{(VBC)}(AM) = VM
  • Măsura unghiului dintre dreapta AMAM și planul (VBC)(VBC) este egală cu măsura unghiului dintre dreapta AMAM și proiecția sa VMVM: ∠(AM,(VBC))=∠(AM,VM)=∠AMV\angle(AM, (VBC)) = \angle(AM, VM) = \angle AMV

(2p)

  • Deoarece AV⊥(VBC)AV \perp (VBC) și VM⊂(VBC)VM \subset (VBC), rezultă că AV⊥VMAV \perp VM, adică triunghiul △AVM\triangle AVM este dreptunghic în VV (∠AVM=90∘\angle AVM = 90^\circ).

  • În triunghiul dreptunghic △AVM\triangle AVM, ipotenuza este AM=63 cmAM = 6\sqrt{3}\text{ cm}, iar cateta VM=6 cmVM = 6\text{ cm}.

  • Aflăm lungimea catetei AVAV aplicând teorema lui Pitagora: AV=AM2−VM2=(63)2−62=108−36=72=62 cmAV = \sqrt{AM^2 - VM^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 - 6^2} = \sqrt{108 - 36} = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

  • Tangenta unghiului ∠AMV\angle AMV este raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea catetei alăturate: tg⁡(∠AMV)=AVVM=626=2\operatorname{tg}(\angle AMV) = \frac{AV}{VM} = \frac{6\sqrt{2}}{6} = \sqrt{2}

(3p)