BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 13

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 13

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (2+3)⋅10−10:5(2 + 3) \cdot 10 - 10 : 5 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor:
    1. Efectuăm operația din paranteză: 2+3=52 + 3 = 5

    2. Efectuăm operațiile de ordinul al doilea (înmulțirea și împărțirea), de la stânga la dreapta: 5⋅10=505 \cdot 10 = 50

      10:5=210 : 5 = 2

    3. Efectuăm operația de ordinul întâi (scăderea): 50−2=4850 - 2 = 48

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4848.

(5p)


2. Dacă x+212=76\frac{x + 2}{12} = \frac{7}{6}, atunci xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Proprietatea fundamentală a proporțiilor): Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 6(x+2)=12⋅76(x + 2) = 12 \cdot 7

    6(x+2)=846(x + 2) = 84

    Împărțim ambele părți la 66: x+2=14  ⟹  x=14−2=12x + 2 = 14 \implies x = 14 - 2 = 12

  • Metoda 2 (Aducerea la același numitor): Amplificăm fracția 76\frac{7}{6} cu 22: x+212=1412  ⟹  x+2=14  ⟹  x=12\frac{x + 2}{12} = \frac{14}{12} \implies x + 2 = 14 \implies x = 12

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1212.

(5p)


3. Cel mai mare număr natural care aparține intervalului [−1,7)[-1, 7) este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intervalul [−1,7)[-1, 7) conține toate numerele reale xx cu proprietatea −1≤x<7-1 \le x < 7.
  • Mulțimea numerelor naturale este N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}.
  • Numerele naturale din intervalul [−1,7)[-1, 7) sunt: {0,1,2,3,4,5,6}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}
  • Deoarece intervalul este deschis la dreapta în 77, numărul 77 nu aparține intervalului (7∉[−1,7)7 \notin [-1, 7)).
  • Cel mai mare număr natural din această mulțime este 66.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are latura de 5 cm5\text{ cm}. Diagonala acestui pătrat are lungimea egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula directă pentru lungimea diagonalei unui pătrat cu latura ll este: d=l2d = l\sqrt{2}

  • Înlocuind l=5 cml = 5\text{ cm}: d=52 cmd = 5\sqrt{2}\text{ cm}

  • Alternativ (cu Teorema lui Pitagora): În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC, dreptunghic în BB: AC2=AB2+BC2=52+52=25+25=50AC^2 = AB^2 + BC^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50

    AC=50=25⋅2=52 cmAC = \sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 525\sqrt{2}.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Unghiul dreptelor ABAB și DGDG are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele ABAB și DGDG sunt necoplanare. Pentru a determina măsura unghiului dintre ele, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă coplanară cu cealaltă.

  • Deoarece baza ABCDABCD este pătrat, laturile opuse sunt paralele: AB∥DCAB \parallel DC

  • Măsura unghiului dintre dreptele ABAB și DGDG devine măsura unghiului dintre dreptele concurente DCDC și DGDG: m(∠(AB,DG))=m(∠(DC,DG))=m(∠CDG)m(\angle(AB, DG)) = m(\angle(DC, DG)) = m(\angle CDG)

  • Fața CDHGCDHG a cubului este pătrat, iar segmentul DGDG este diagonala acestui pătrat.

  • Diagonala unui pătrat este bisectoarea unghiului drept, deci: m(∠CDG)=45∘m(\angle CDG) = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția notelor obținute la un test inițial la matematică, de elevii claselor a VIII-a dintr-o școală.

Diagramă repartiție note

Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor care au obținut nota 8 este mai mare decât numărul elevilor care au obținut nota 4 cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile din diagrama cu bare:
    • Pe axa orizontală găsim nota 88, a cărei coloană corespunde pe axa verticală numărului de 3535 de elevi.
    • Pe axa orizontală găsim nota 44, a cărei coloană corespunde pe axa verticală numărului de 1010 elevi.
  • Calculăm diferența cerută: Δ=35−10=25 elevi\Delta = 35 - 10 = 25\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2525.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Desenarea corpului geometric în perspectivă cavaleră:

    • Baza inferioară ABCDABCD se desenează ca un paralelogram orizontal, respectând convenția muchiilor vizibile (linii continue pentru AB,BCAB, BC) și muchiilor ascunse (linii întrerupte pentru AD,DCAD, DC).
    • Muchiile laterale AA′,BB′,CC′,DD′AA', BB', CC', DD' se trasează verticale, paralele și de lungimi egale (AA′AA' întreruptă, iar BB′,CC′,DD′BB', CC', DD' continue).
    • Baza superioară A′B′C′D′A'B'C'D' este un paralelogram congruent cu baza inferioară, desenat complet cu linii continue.

    (4p)

  • Notarea paralelipipedului:

    • Se notează corespunzător cele 8 vârfuri: A,B,C,DA, B, C, D la baza inferioară și A′,B′,C′,D′A', B', C', D' la baza superioară, astfel încât A′A' să fie deasupra lui AA, B′B' deasupra lui BB, C′C' deasupra lui CC și D′D' deasupra lui DD.

    (1p)


2. Determinați numerele prime aa, bb și cc, știind că a<b<ca < b < c și ab‾+bc‾+ca‾=154\overline{ab} + \overline{bc} + \overline{ca} = 154. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Descompunerea zecimală a numerelor:

    • Scriem numerele de două cifre în baza 10: ab‾=10a+b\overline{ab} = 10a + b

      bc‾=10b+c\overline{bc} = 10b + c

      ca‾=10c+a\overline{ca} = 10c + a

    • Adunând cele trei egalități, obținem: ab‾+bc‾+ca‾=(10a+a)+(10b+b)+(10c+c)=11a+11b+11c=11(a+b+c)\overline{ab} + \overline{bc} + \overline{ca} = (10a + a) + (10b + b) + (10c + c) = 11a + 11b + 11c = 11(a + b + c)

    • Ecuația din enunț devine: 11(a+b+c)=15411(a + b + c) = 154

      a+b+c=15411=14a + b + c = \frac{154}{11} = 14

    • Suma a+b+c=14a + b + c = 14 este un număr par. Dacă toate cele trei numere ar fi impare, suma a trei numere impare ar fi un număr impar (impar ++ impar ++ impar == impar).

    • Prin urmare, nu toate numerele a,b,ca, b, c pot fi impare; cel puțin unul dintre ele trebuie să fie număr par.

    (2p)

  2. Determinarea valorilor numerelor prime a,b,ca, b, c:

    • Singurul număr prim par este 22.

    • Deoarece ipoteza precizează ordinea strictă a<b<ca < b < c, cel mai mic dintre numere este numărul par: a=2a = 2

    • Înlocuind a=2a = 2 în suma găsită: 2+b+c=14  ⟹  b+c=122 + b + c = 14 \implies b + c = 12

    • Numerele bb și cc trebuie să fie numere prime impare care satisfac 2<b<c2 < b < c și b+c=12b + c = 12:

      • Dacă b=3b = 3, atunci c=12−3=9c = 12 - 3 = 9, dar 99 nu este prim (9=329 = 3^2).
      • Dacă b=5b = 5, atunci c=12−5=7c = 12 - 5 = 7, care este prim, iar 2<5<72 < 5 < 7 este verificat.
      • Dacă b≥7b \ge 7, atunci c≤5c \le 5, ceea ce contrazice condiția b<cb < c.
    • Așadar, singura soluție este: a=2,b=5,c=7a = 2, \quad b = 5, \quad c = 7

    (3p)


3. Preţul unui obiect este 360 de lei. După o ieftinire cu p%p\% din preţul obiectului, urmată de o nouă ieftinire cu 25%25\%, noul preț va fi 243 de lei. Determinați numărul pp. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aflarea prețului intermediar (după prima ieftinire):

    • Fie xx prețul obiectului după prima ieftinire cu p%p\%.

    • A doua ieftinire a fost de 25%25\% din prețul xx, ajungându-se la prețul final de 243 de lei: x−25100⋅x=243x - \frac{25}{100} \cdot x = 243

      x⋅(1−14)=243  ⟺  34x=243x \cdot \left(1 - \frac{1}{4}\right) = 243 \iff \frac{3}{4} x = 243

      x=243⋅43=81⋅4=324 leix = \frac{243 \cdot 4}{3} = 81 \cdot 4 = 324\text{ lei}

    (2p)

  2. Determinarea procentului pp:

    • Prețul inițial a fost de 360 de lei, iar după ieftinirea cu p%p\% a devenit 324 de lei: 360−p100⋅360=324360 - \frac{p}{100} \cdot 360 = 324

      p100⋅360=360−324\frac{p}{100} \cdot 360 = 360 - 324

      p100⋅360=36\frac{p}{100} \cdot 360 = 36

      3,6⋅p=36  ⟹  p=363,6=103,6 \cdot p = 36 \implies p = \frac{36}{3,6} = 10

    • Numărul căutat este p=10p = 10.

    (3p)


4. Se consideră numerele reale x=23(75−2108+243)x = 2\sqrt{3}(\sqrt{75} - 2\sqrt{108} + \sqrt{243}) și y=(257+527)⋅700−(−2)2y = \left( \frac{2}{5\sqrt{7}} + \frac{5}{2\sqrt{7}} \right) \cdot \sqrt{700} - \sqrt{(-2)^2}.

a) Arătați că x=12x = 12. (5p)

b) Calculați diferența dintre media aritmetică și media geometrică a numerelor xx și yy. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Simplificarea radicalilor:

    • Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen din paranteză: 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

      108=36⋅3=63  ⟹  2108=2⋅63=123\sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3} \implies 2\sqrt{108} = 2 \cdot 6\sqrt{3} = 12\sqrt{3}

      243=81⋅3=93\sqrt{243} = \sqrt{81 \cdot 3} = 9\sqrt{3}

    • Calculăm valoarea din paranteză: 75−2108+243=53−123+93=(5−12+9)3=23\sqrt{75} - 2\sqrt{108} + \sqrt{243} = 5\sqrt{3} - 12\sqrt{3} + 9\sqrt{3} = (5 - 12 + 9)\sqrt{3} = 2\sqrt{3}

    (3p)

  2. Calculul final al lui xx: x=23⋅23=4⋅3=12x = 2\sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} = 4 \cdot 3 = 12

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul numărului yy:

    • În paranteză aducem fracțiile la numitorul comun 10710\sqrt{7}: 257+527=2⋅2+5⋅5107=4+25107=29107\frac{2}{5\sqrt{7}} + \frac{5}{2\sqrt{7}} = \frac{2 \cdot 2 + 5 \cdot 5}{10\sqrt{7}} = \frac{4 + 25}{10\sqrt{7}} = \frac{29}{10\sqrt{7}}

    • Simplificăm radicalul 700\sqrt{700}: 700=100⋅7=107\sqrt{700} = \sqrt{100 \cdot 7} = 10\sqrt{7}

    • Înmulțim paranteza cu 700\sqrt{700}: 29107⋅107=29\frac{29}{10\sqrt{7}} \cdot 10\sqrt{7} = 29

    • Calculăm termenul scăzut folosind definiția modulului: (−2)2=∣−2∣=2\sqrt{(-2)^2} = |-2| = 2

    • Rezultă valoarea numărului yy: y=29−2=27y = 29 - 2 = 27

    (2p)

  2. Calculul mediei aritmetice și mediei geometrice:

    • Media aritmetică a numerelor x=12x = 12 și y=27y = 27 este: ma=x+y2=12+272=392=19,5m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{12 + 27}{2} = \frac{39}{2} = 19,5

    • Media geometrică a numerelor x=12x = 12 și y=27y = 27 este: mg=x⋅y=12⋅27=324=18m_g = \sqrt{x \cdot y} = \sqrt{12 \cdot 27} = \sqrt{324} = 18

    • Diferența dintre media aritmetică și media geometrică este: ma−mg=19,5−18=1,5=32m_a - m_g = 19,5 - 18 = 1,5 = \frac{3}{2}

    (3p)


5. Se consideră expresia E(x)=(2x+3)2+x(x−15)−4(x−1)2+1E(x) = (2x + 3)^2 + x(x - 15) - 4(x - 1)^2 + 1, unde xx este număr real. Calculați N=a2+b2N = a^2 + b^2, unde aa și bb, cu a<ba < b, sunt numerele reale pentru care E(x)=(x+a)(x+b)E(x) = (x + a)(x + b), pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la o formă restrânsă:

    • Dezvoltăm fiecare termen: (2x+3)2=4x2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = 4x^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9

      x(x−15)=x2−15xx(x - 15) = x^2 - 15x

      −4(x−1)2=−4(x2−2x+1)=−4x2+8x−4-4(x - 1)^2 = -4(x^2 - 2x + 1) = -4x^2 + 8x - 4

    • Însumăm toți termenii expresiei: E(x)=(4x2+12x+9)+(x2−15x)+(−4x2+8x−4)+1E(x) = (4x^2 + 12x + 9) + (x^2 - 15x) + (-4x^2 + 8x - 4) + 1

      E(x)=(4x2+x2−4x2)+(12x−15x+8x)+(9−4+1)E(x) = (4x^2 + x^2 - 4x^2) + (12x - 15x + 8x) + (9 - 4 + 1)

      E(x)=x2+5x+6E(x) = x^2 + 5x + 6 pentru orice număr real xx.

    (3p)

  2. Descompunerea în factori și calculul lui NN:

    • Descompunem expresia x2+5x+6x^2 + 5x + 6 prin rescrierea termenului din mijloc (5x=2x+3x5x = 2x + 3x): E(x)=x2+2x+3x+6=x(x+2)+3(x+2)=(x+2)(x+3)E(x) = x^2 + 2x + 3x + 6 = x(x + 2) + 3(x + 2) = (x + 2)(x + 3)

    • Egalând cu forma din enunț E(x)=(x+a)(x+b)E(x) = (x + a)(x + b) și respectând condiția a<ba < b: a=2șib=3a = 2 \quad \text{și} \quad b = 3

    • Calculăm valoarea cerută N=a2+b2N = a^2 + b^2: N=22+32=4+9=13N = 2^2 + 3^2 = 4 + 9 = 13

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un romb ABCDABCD cu AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul rombului ABCDABCD este egal cu 72 cm72\text{ cm}. (5p)

b) Arătați că lungimea diagonalei BDBD este egală cu 183 cm18\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

c) Pe laturile AB,BC,CDAB, BC, CD și DADA ale rombului ABCDABCD se consideră punctele M,N,PM, N, P, respectiv QQ, astfel încât MN∥ACMN \parallel AC și MNPQMNPQ este pătrat. Demonstrați că (3+1)MN=BD(\sqrt{3} + 1)MN = BD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Proprietatea laturilor rombului:

    • Un romb are toate cele patru laturi congruente: AB=BC=CD=DA=18 cmAB = BC = CD = DA = 18\text{ cm}

    (3p)

  2. Calculul perimetrului: PABCD=4⋅AB=4⋅18=72 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot AB = 4 \cdot 18 = 72\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Identificarea triunghiului echilateral △ABC\triangle ABC:

    • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc: AC⊥BDșiO este mijlocul segmentelor AC și BDAC \perp BD \quad \text{și} \quad O \text{ este mijlocul segmentelor } AC \text{ și } BD

    • În triunghiul △ABC\triangle ABC, avem AB=BC=18 cmAB = BC = 18\text{ cm}, deci △ABC\triangle ABC este isoscel.

    • Deoarece m(∠ABC)=60∘m(\angle ABC) = 60^\circ, triunghiul isoscel △ABC\triangle ABC cu un unghi de 60∘60^\circ este echilateral.

    • Segmentul BOBO este mediană și înălțime în triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC: BO=AB32=1832=93 cmBO = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}

    (3p)

  2. Calculul lungimii diagonalei BDBD:

    • Punctul OO fiind mijlocul diagonalei BDBD, avem: BD=2⋅BO=2⋅93=183 cmBD = 2 \cdot BO = 2 \cdot 9\sqrt{3} = 18\sqrt{3}\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Asemănarea triunghiurilor și stabilirea rapoartelor:

    • Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul △BAC\triangle BAC: △BMN∼△BAC  ⟹  MNAC=BMBA\triangle BMN \sim \triangle BAC \implies \frac{MN}{AC} = \frac{BM}{BA}

    • Patrulaterul MNPQMNPQ este pătrat, deci laturile sale consecutive sunt perpendiculare: MQ⊥MNMQ \perp MN

    • Cum MN∥ACMN \parallel AC și diagonalele rombului sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), rezultă că dreapta MQMQ este paralelă cu diagonala BDBD: MQ∥BDMQ \parallel BD

    • În triunghiul △ABD\triangle ABD, aplicăm teorema fundamentală a asemănării pentru MQ∥BDMQ \parallel BD: △AMQ∼△ABD  ⟹  MQBD=AMAB\triangle AMQ \sim \triangle ABD \implies \frac{MQ}{BD} = \frac{AM}{AB}

    • Însumăm cele două rapoarte membru cu membru: MNAC+MQBD=BMBA+AMAB=BM+AMAB=ABAB=1\frac{MN}{AC} + \frac{MQ}{BD} = \frac{BM}{BA} + \frac{AM}{AB} = \frac{BM + AM}{AB} = \frac{AB}{AB} = 1

    (3p)

  2. Finalizarea demonstrației:

    • Patrulaterul MNPQMNPQ fiind pătrat, laturile sale sunt congruente: MQ=MNMQ = MN.

    • Înlocuind MQMQ cu MNMN, relația devine: MNAC+MNBD=1  ⟺  MN⋅(1AC+1BD)=1\frac{MN}{AC} + \frac{MN}{BD} = 1 \iff MN \cdot \left( \frac{1}{AC} + \frac{1}{BD} \right) = 1

    • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, latura AC=18 cmAC = 18\text{ cm}.

    • Din subpunctul b), lungimea diagonalei este BD=183 cmBD = 18\sqrt{3}\text{ cm}.

    • Înlocuim lungimile cunoscute: MN⋅(118+1183)=1MN \cdot \left( \frac{1}{18} + \frac{1}{18\sqrt{3}} \right) = 1

      MN⋅3+1183=1MN \cdot \frac{\sqrt{3} + 1}{18\sqrt{3}} = 1

      (3+1)MN=183 cm(\sqrt{3} + 1) MN = 18\sqrt{3}\text{ cm}

    • Deoarece BD=183 cmBD = 18\sqrt{3}\text{ cm}, conchidem direct: (3+1)MN=BD(\sqrt{3} + 1) MN = BD

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi dreptunghic ABCABC cu AB⊥ACAB \perp AC, AB=410 cmAB = 4\sqrt{10}\text{ cm}, AC=1210 cmAC = 12\sqrt{10}\text{ cm} și PA⊥(ABC)PA \perp (ABC), PA=12 cmPA = 12\text{ cm}. Punctul DD este proiecția punctului AA pe dreapta BCBC.

Figura 3

a) Arătaţi că BC=40 cmBC = 40\text{ cm}. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta PDPD și planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Demonstrați că numărul care reprezintă distanţa, măsurată în centimetri, de la punctul AA la planul (PBC)(PBC) aparține mulțimii I=(8,46;8,52)I = (8,46; 8,52). Se presupune cunoscut faptul că 1,41<2<1,421,41 < \sqrt{2} < 1,42. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Aplicarea Teoremei lui Pitagora în △ABC\triangle ABC:

    • Triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA, deci: BC2=AB2+AC2=(410)2+(1210)2BC^2 = AB^2 + AC^2 = (4\sqrt{10})^2 + (12\sqrt{10})^2

    (2p)

  2. Calculul lungimii ipotenuzei BCBC: BC2=16⋅10+144⋅10=160+1440=1600BC^2 = 16 \cdot 10 + 144 \cdot 10 = 160 + 1440 = 1600

    BC=1600=40 cmBC = \sqrt{1600} = 40\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Determinarea unghiului dintre dreaptă și plan:

    • Deoarece PA⊥(ABC)PA \perp (ABC) și A∈(ABC)A \in (ABC), proiecția punctului PP pe planul (ABC)(ABC) este punctul AA: pr(ABC)P=A\text{pr}_{(ABC)} P = A

    • Punctul D∈(ABC)D \in (ABC), deci proiecția lui DD pe planul (ABC)(ABC) este chiar DD: pr(ABC)D=D\text{pr}_{(ABC)} D = D

    • Proiecția dreptei PDPD pe planul (ABC)(ABC) este dreapta ADAD: pr(ABC)(PD)=AD\text{pr}_{(ABC)} (PD) = AD

    • Unghiul dintre dreapta PDPD și planul (ABC)(ABC) este unghiul format de dreapta PDPD cu proiecția sa ADAD: ∠(PD,(ABC))=∠PDA\angle(PD, (ABC)) = \angle PDA

    (2p)

  2. Calculul măsurii unghiului ∠PDA\angle PDA:

    • În triunghiul △ABC\triangle ABC, dreptunghic în AA, segmentul ADAD este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei BCBC: AD=AB⋅ACBC=410⋅121040=48⋅1040=12 cmAD = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{4\sqrt{10} \cdot 12\sqrt{10}}{40} = \frac{48 \cdot 10}{40} = 12\text{ cm}

    • Deoarece PA⊥(ABC)PA \perp (ABC) și AD⊂(ABC)AD \subset (ABC), rezultă PA⊥ADPA \perp AD, deci triunghiul △PAD\triangle PAD este dreptunghic în AA.

    • Lungimile catetelor triunghiului dreptunghic △PAD\triangle PAD sunt egale: PA=12 cmșiAD=12 cm  ⟹  PA=ADPA = 12\text{ cm} \quad \text{și} \quad AD = 12\text{ cm} \implies PA = AD

    • Rezultă că triunghiul △PAD\triangle PAD este dreptunghic isoscel, prin urmare unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ: m(∠PDA)=45∘m(\angle PDA) = 45^\circ

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea perpendicularei din AA pe planul (PBC)(PBC):

    • Dreapta BCBC este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (PAD)(PAD):

      • BC⊥PABC \perp PA, deoarece PA⊥(ABC)PA \perp (ABC) și BC⊂(ABC)BC \subset (ABC);
      • BC⊥ADBC \perp AD, din ipoteză (DD este proiecția lui AA pe BCBC).
    • Cum PA∩AD={A}PA \cap AD = \{A\} și PA,AD⊂(PAD)PA, AD \subset (PAD), rezultă: BC⊥(PAD)BC \perp (PAD)

    • Construim AM⊥PDAM \perp PD, cu M∈PDM \in PD.

    • Deoarece AM⊂(PAD)AM \subset (PAD) și BC⊥(PAD)BC \perp (PAD), rezultă că BC⊥AMBC \perp AM, adică: AM⊥BCAM \perp BC

    (2p)

  2. Distanța de la punctul AA la planul (PBC)(PBC):

    • Dreapta AMAM este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (PBC)(PBC): AM⊥PDșiAM⊥BC,cu PD∩BC={D}AM \perp PD \quad \text{și} \quad AM \perp BC, \quad \text{cu } PD \cap BC = \{D\}

    • Rezultă că AM⊥(PBC)AM \perp (PBC), prin urmare distanța de la AA la planul (PBC)(PBC) este lungimea segmentului AMAM: d(A,(PBC))=AMd(A, (PBC)) = AM

    (1p)

  3. Calculul lungimii segmentului AMAM și demonstrarea încadrării:

    • Triunghiul △PAD\triangle PAD este dreptunghic isoscel în AA, cu catetele PA=AD=12 cmPA = AD = 12\text{ cm}.

    • Înălțimea AMAM corespunzătoare ipotenuzei PDPD este egală cu jumătatea ipotenuzei: PD=PA2=122 cmPD = PA\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

      AM=PD2=1222=62 cmAM = \frac{PD}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

    • Folosim dubla inegalitate dată în ipoteză 1,41<2<1,421,41 < \sqrt{2} < 1,42 și o înmulțim cu numărul pozitiv 66: 6⋅1,41<62<6⋅1,426 \cdot 1,41 < 6\sqrt{2} < 6 \cdot 1,42

      8,46<AM<8,528,46 < AM < 8,52

    • Conchidem că numărul care reprezintă distanța AMAM aparține intervalului: AM∈(8,46;8,52)=IAM \in (8,46; 8,52) = I

    (2p)