BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 12

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 12

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 8⋅6−6:28 \cdot 6 - 6 : 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi operațiile de ordinul al doilea (înmulțirea și împărțirea), de la stânga la dreapta: 8⋅6=488 \cdot 6 = 48

    6:2=36 : 2 = 3

  • Efectuăm operația de ordinul întâi (scăderea): 48−3=4548 - 3 = 45

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


2. Opt cărți de același fel costă în total 4040 de lei. Două dintre aceste cărți costă în total …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda reducerii la unitate: Aflăm prețul unei singure cărți împărțind costul total la numărul de cărți: 40:8=5 lei (prețul unei ca˘rți)40 : 8 = 5\text{ lei (prețul unei cărți)}

  • Calculăm costul a două cărți: 2⋅5=10 lei2 \cdot 5 = 10\text{ lei}

  • Alternativ (regula de trei simplă): Dacă 8 ca˘rți…40 lei8\text{ cărți} \dots 40\text{ lei}, atunci 2 ca˘rți…x lei2\text{ cărți} \dots x\text{ lei}: x=2⋅408=808=10 leix = \frac{2 \cdot 40}{8} = \frac{80}{8} = 10\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


3. Cel mai mic număr natural care aparține intervalului [−3,4][-3, 4] este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor naturale este: N={0,1,2,3,… }\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}

  • Identificăm numerele naturale care aparțin intervalului închis [−3,4][-3, 4]: [−3,4]∩N={0,1,2,3,4}[-3, 4] \cap \mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, 4\}

  • Dintre aceste numere, cel mai mic este 00 (numerele negative −3,−2,−1-3, -2, -1 aparțin intervalului, dar sunt numere întregi negative, nu naturale).

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 00.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}. Perimetrul acestui dreptunghi este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula perimetrului dreptunghiului este: PABCD=2(L+l)=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(L + l) = 2(AB + BC)

  • Înlocuim lungimile date: AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}: PABCD=2(6+4)=2⋅10=20 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(6 + 4) = 2 \cdot 10 = 20\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor ADAD și BB′BB' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un paralelipiped dreptunghic, muchiile laterale sunt paralele și de lungimi egale, deci: BB′∥AA′BB' \parallel AA'

  • Unghiul dintre două drepte necoplanare ADAD și BB′BB' este egal cu unghiul dintre dreapta ADAD și o paralelă la BB′BB' dusă printr-un punct al dreptei ADAD (dreapta AA′AA'): m(∠(AD,BB′))=m(∠(AD,AA′))m(\angle(AD, BB')) = m(\angle(AD, AA'))

  • Deoarece fața AA′D′DAA'D'D este dreptunghi, muchia laterală AA′AA' este perpendiculară pe muchia bazei ADAD: AA′⊥AD  ⟹  m(∠DAA′)=90∘AA' \perp AD \implies m(\angle DAA') = 90^\circ

  • Rezultă că măsura unghiului dintre dreptele ADAD și BB′BB' este de 90∘90^\circ.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția după vârstă a elevilor unui club sportiv.

Diagramă repartiție după vârstă

Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor acestui club sportiv care au vârsta de cel mult 8 ani este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Sintagma „vârsta de cel mult 8 ani” înseamnă că vârsta este mai mică sau egală cu 88 ani (adică elevii cu vârstele de 6 ani, 7 ani și 8 ani).

  • Citim din diagramă numărul de elevi corespunzător fiecărei categorii:

    • Elevi cu vârsta de 6 ani: 8080
    • Elevi cu vârsta de 7 ani: 100100
    • Elevi cu vârsta de 8 ani: 120120
  • Însumăm aceste valori: N=80+100+120=300 eleviN = 80 + 100 + 120 = 300\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 300300.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un triunghi echilateral ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează un triunghi cu toate cele trei laturi congruente (AB=BC=CAAB = BC = CA) și toate unghiurile cu măsura de 60∘60^\circ.
  • Se notează corespunzător vârfurile: A,B,CA, B, C.

Barem oficial:

  • Desenează triunghiul echilateral (4p)
  • Notează triunghiul echilateral ABCABC (1p)

(5p)


2. Știind că a−1a=3a - \frac{1}{a} = 3, unde aa este număr real nenul, arătați că a2+1a2=11a^2 + \frac{1}{a^2} = 11. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Ridicarea egalității la pătrat:

    • Pornim de la relația din ipoteză și ridicăm ambii membri la pătrat: (a−1a)2=32\left(a - \frac{1}{a}\right)^2 = 3^2

    • Aplicăm formula de calcul prescurtat pentru pătratul unei diferențe, (x−y)2=x2−2xy+y2(x - y)^2 = x^2 - 2xy + y^2: a2−2⋅a⋅1a+(1a)2=9a^2 - 2 \cdot a \cdot \frac{1}{a} + \left(\frac{1}{a}\right)^2 = 9

    • Simplificăm termenul a⋅1a=1a \cdot \frac{1}{a} = 1: a2−2+1a2=9a^2 - 2 + \frac{1}{a^2} = 9

    (3p)

  2. Izolarea expresiei cerute:

    • Adunăm 22 în ambii membri ai ecuației: a2+1a2=9+2=11a^2 + \frac{1}{a^2} = 9 + 2 = 11

    (2p)


3. Un test conține 3030 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 55 puncte, iar pentru fiecare răspuns greșit se scad 22 puncte. Nu se acordă puncte din oficiu. Alina, care a răspuns la toate cele 3030 de întrebări, a obținut 122122 de puncte. Determinați numărul de întrebări din test la care Alina a răspuns corect. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Notarea necunoscutei și scrierea ecuației:

    • Fie nn numărul de întrebări din test la care Alina a răspuns corect (n∈{0,1,2,…,30}n \in \{0, 1, 2, \dots, 30\}).

    • Deoarece Alina a răspuns la toate cele 3030 de întrebări, numărul întrebărilor la care a răspuns greșit este: 30−n30 - n

    • Punctajul obținut pentru răspunsurile corecte este 5n5n.

    • Punctajul scăzut pentru răspunsurile greșite este 2(30−n)2(30 - n).

    • Ecuația punctajului total este: 5n−2(30−n)=1225n - 2(30 - n) = 122

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Desfacem paranteza: 5n−60+2n=1225n - 60 + 2n = 122

    • Reducem termenii asemenea: 7n−60=1227n - 60 = 122 7n=122+607n = 122 + 60 7n=1827n = 182

    • Aflăm valoarea lui nn: n=1827=26n = \frac{182}{7} = 26

    • Alina a răspuns corect la 2626 de întrebări din test.

    (2p)


4. Se consideră numerele reale: a=3+22+∣22−3∣a = 3 + 2\sqrt{2} + |2\sqrt{2} - 3| și b=(12+12)(3−26+4−312)b = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{2}\right)\left(\frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{4} - \sqrt{3}}{\sqrt{12}}\right)

a) Arătați că a=6a = 6. (5p)

b) Calculați partea întreagă a numărului N=a+bN = \sqrt{a + b}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Explicitarea modulului:

    • Comparăm termenii din modul: 22=22⋅2=82\sqrt{2} = \sqrt{2^2 \cdot 2} = \sqrt{8} și 3=93 = \sqrt{9}.

    • Deoarece 8<9\sqrt{8} < \sqrt{9}, avem: 22−3<02\sqrt{2} - 3 < 0

    • Conform definiției modulului, pentru o cantitate negativă ∣x∣=−x|x| = -x: ∣22−3∣=−(22−3)=3−22|2\sqrt{2} - 3| = -(2\sqrt{2} - 3) = 3 - 2\sqrt{2}

    (3p)

  2. Calculul numărului aa:

    • Înlocuim expresia modulului în aa: a=3+22+(3−22)a = 3 + 2\sqrt{2} + (3 - 2\sqrt{2}) a=3+22+3−22=6a = 3 + 2\sqrt{2} + 3 - 2\sqrt{2} = 6

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Simplificarea numărului bb:

    • Prelucrăm a doua paranteză prin desfacerea fracțiilor: 3−26=36−26=12−13\frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{6}} - \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}} 4−312=412−312=223−14=13−12\frac{\sqrt{4} - \sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \frac{\sqrt{4}}{\sqrt{12}} - \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \frac{2}{2\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{4}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2}

    • Însumăm termenii din a doua paranteză: 3−26+4−312=(12−13)+(13−12)=12−12\frac{\sqrt{3} - \sqrt{2}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{4} - \sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{2}\right) = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{2}

    • Numărul bb devine produsul dintre o sumă și o diferență: b=(12+12)(12−12)=(12)2−(12)2b = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} + \frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{1}{2}\right) = \left(\frac{1}{\sqrt{2}}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 b=12−14=2−14=14b = \frac{1}{2} - \frac{1}{4} = \frac{2 - 1}{4} = \frac{1}{4}

    (3p)

  2. Calculul numărului NN și determinarea părții întregi:

    • Calculăm valoarea expresiei de sub radical folosind a=6a = 6 și b=14b = \frac{1}{4}: a+b=6+14=24+14=254a + b = 6 + \frac{1}{4} = \frac{24 + 1}{4} = \frac{25}{4}

    • Extragem radicalul: N=a+b=254=52=2,5N = \sqrt{a + b} = \sqrt{\frac{25}{4}} = \frac{5}{2} = 2,5

    • Partea întreagă a unui număr real xx, notată [x][x], este cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu xx: [N]=[2,5]=2[N] = [2,5] = 2

    (2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x+3)2−(x−3)(x+7)−2(x−2)2E(x) = (2x + 3)^2 - (x - 3)(x + 7) - 2(x - 2)^2 unde xx este număr real. Determinați numărul real aa pentru care E(a)E(a) are cea mai mică valoare posibilă. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Dezvoltarea și aducerea expresiei E(x)E(x) la forma simplificată:

    • Calculăm separat termenii expresiei: (2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9 (x−3)(x+7)=x2+7x−3x−21=x2+4x−21(x - 3)(x + 7) = x^2 + 7x - 3x - 21 = x^2 + 4x - 21 (x−2)2=x2−4x+4  ⟹  2(x−2)2=2x2−8x+8(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4 \implies 2(x - 2)^2 = 2x^2 - 8x + 8

    • Înlocuim în expresia E(x)E(x), acordând o atenție deosebită semnelor minus din fața parantezelor: E(x)=4x2+12x+9−(x2+4x−21)−(2x2−8x+8)E(x) = 4x^2 + 12x + 9 - (x^2 + 4x - 21) - (2x^2 - 8x + 8) E(x)=4x2+12x+9−x2−4x+21−2x2+8x−8E(x) = 4x^2 + 12x + 9 - x^2 - 4x + 21 - 2x^2 + 8x - 8

    • Reducem termenii asemenea: E(x)=(4x2−x2−2x2)+(12x−4x+8x)+(9+21−8)E(x) = (4x^2 - x^2 - 2x^2) + (12x - 4x + 8x) + (9 + 21 - 8) E(x)=x2+16x+22E(x) = x^2 + 16x + 22 pentru orice număr real xx.

    (3p)

  2. Determinarea valorii minime și a numărului aa:

    • Pentru a găsi valoarea minimă a expresiei E(a)=a2+16a+22E(a) = a^2 + 16a + 22, formăm un pătrat perfect: E(a)=a2+2⋅8⋅a+82−82+22E(a) = a^2 + 2 \cdot 8 \cdot a + 8^2 - 8^2 + 22 E(a)=(a+8)2−64+22E(a) = (a + 8)^2 - 64 + 22 E(a)=(a+8)2−42E(a) = (a + 8)^2 - 42

    • Deoarece pătratul oricărui număr real este nenegativ ((a+8)2≥0(a + 8)^2 \ge 0, oricare ar fi a∈Ra \in \mathbb{R}), avem: E(a)≥−42E(a) \ge -42

    • Cea mai mică valoare posibilă a lui E(a)E(a) este −42-42, și se obține atunci când pătratul se anulează: a+8=0  ⟺  a=−8a + 8 = 0 \iff a = -8

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, AD=10 cmAD = 10\text{ cm} şi CD=10 cmCD = 10\text{ cm} și un pătrat ADMNADMN.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul trapezului ABCDABCD este egal cu 50 cm50\text{ cm}. (5p)

b) Calculați măsura unghiului DCMDCM. (5p)

c) Demonstrați că punctele BB, DD și MM sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Proprietatea laturilor neparalele în trapezul isoscel:

    • Deoarece trapezul ABCDABCD este isoscel cu bazele ABAB și CDCD, laturile neparalele sunt congruente: BC=AD=10 cmBC = AD = 10\text{ cm}

    (2p)

  2. Calculul perimetrului:

    • Perimetrul trapezului este suma lungimilor tuturor celor patru laturi: PABCD=AB+BC+CD+DA\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA

    • Înlocuim lungimile cunoscute din ipoteză: PABCD=20+10+10+10=50 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 20 + 10 + 10 + 10 = 50\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Determinarea măsurii unghiului ∠ADC\angle ADC:

    • Construim înălțimea DE⊥ABDE \perp AB, cu E∈ABE \in AB.

    • Într-un trapez isoscel, proiecția laturii neparalele pe baza mare este egală cu semidiferența bazelor: AE=AB−CD2=20−102=5 cmAE = \frac{AB - CD}{2} = \frac{20 - 10}{2} = 5\text{ cm}

    • În triunghiul △ADE\triangle ADE, dreptunghic în EE: Cateta AE=5 cmAE = 5\text{ cm} este jumătate din ipotenuza AD=10 cmAD = 10\text{ cm} (AE=AD2AE = \frac{AD}{2}). Conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ: m(∠ADE)=30∘m(\angle ADE) = 30^\circ

    • Deoarece DE⊥ABDE \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD, rezultă DE⊥CDDE \perp CD, deci m(∠CDE)=90∘m(\angle CDE) = 90^\circ.

    • Unghiul obtuz al trapezului are măsura: m(∠ADC)=m(∠ADE)+m(∠CDE)=30∘+90∘=120∘m(\angle ADC) = m(\angle ADE) + m(\angle CDE) = 30^\circ + 90^\circ = 120^\circ

    (2p)

  2. Calculul unghiului ∠DCM\angle DCM:

    • Patrulaterul ADMNADMN este pătrat, prin urmare unghiurile sale au măsura de 90∘90^\circ și toate laturile sunt congruente: m(∠ADM)=90∘șiDM=AD=10 cmm(\angle ADM) = 90^\circ \quad \text{și} \quad DM = AD = 10\text{ cm}

    • În jurul punctului DD, suma măsurilor unghiurilor este 360∘360^\circ: m(∠MDC)=360∘−m(∠ADM)−m(∠ADC)m(\angle MDC) = 360^\circ - m(\angle ADM) - m(\angle ADC) m(∠MDC)=360∘−90∘−120∘=150∘m(\angle MDC) = 360^\circ - 90^\circ - 120^\circ = 150^\circ

    • În triunghiul △MDC\triangle MDC, avem DM=10 cmDM = 10\text{ cm} și DC=10 cmDC = 10\text{ cm}, deci triunghiul △MDC\triangle MDC este isoscel cu vârful în DD (DM=DCDM = DC).

    • Unghiurile de la baza MCMC sunt congruente: m(∠DCM)=180∘−m(∠MDC)2=180∘−150∘2=30∘2=15∘m(\angle DCM) = \frac{180^\circ - m(\angle MDC)}{2} = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea măsurii unghiului ∠BDC\angle BDC:

    • Într-un trapez isoscel, unghiurile alăturate fiecărei baze sunt congruente, deci: ∠ADC≡∠BCD  ⟹  m(∠BCD)=120∘\angle ADC \equiv \angle BCD \implies m(\angle BCD) = 120^\circ

    • În triunghiul △BCD\triangle BCD, laturile BCBC și CDCD sunt congruente (BC=CD=10 cmBC = CD = 10\text{ cm}), deci triunghiul △BCD\triangle BCD este isoscel cu vârful în CC.

    • Unghiurile de la baza BDBD au măsura: m(∠BDC)=180∘−m(∠BCD)2=180∘−120∘2=60∘2=30∘m(\angle BDC) = \frac{180^\circ - m(\angle BCD)}{2} = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

    (3p)

  2. Demonstrarea coliniarității punctelor B,D,MB, D, M:

    • Calculăm măsura unghiului ∠MDB\angle MDB: m(∠MDB)=m(∠MDC)+m(∠CDB)m(\angle MDB) = m(\angle MDC) + m(\angle CDB) m(∠MDB)=150∘+30∘=180∘m(\angle MDB) = 150^\circ + 30^\circ = 180^\circ

    • Deoarece unghiul ∠MDB\angle MDB este un unghi alungit (m(∠MDB)=180∘m(\angle MDB) = 180^\circ), semidreptele (DM(DM și (DB(DB sunt semidrepte opuse.

    • Prin urmare, punctele BB, DD și MM sunt coliniare.

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu latura de 8 cm8\text{ cm} și MO⊥(ABC)MO \perp (ABC), unde {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, cu MO=46 cmMO = 4\sqrt{6}\text{ cm}.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 64 cm264\text{ cm}^2. (5p)

b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta MBMB şi planul (ABC)(ABC). (5p)

c) Știind că punctul NN este proiecția punctului OO pe planul (MBC)(MBC), demonstrați că NN este ortocentrul triunghiului MBCMBC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Formula ariei pătratului:

    • Patrulaterul ABCDABCD este pătrat cu latura de lungime l=AB=8 cml = AB = 8\text{ cm}: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (2p)

  2. Calculul numeric:

    • Înlocuim lungimea laturii: AABCD=82=64 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 8^2 = 64\text{ cm}^2

    (3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Identificarea unghiului dintre dreaptă și plan:

    • Din ipoteză avem MO⊥(ABC)MO \perp (ABC), iar punctul OO aparține planului (ABC)(ABC), deci proiecția punctului MM pe planul (ABC)(ABC) este OO: pr⁡(ABC)M=O\operatorname{pr}_{(ABC)} M = O

    • Deoarece B∈(ABC)B \in (ABC), proiecția punctului BB pe planul (ABC)(ABC) este el însuși (pr⁡(ABC)B=B\operatorname{pr}_{(ABC)} B = B).

    • Prin urmare, proiecția dreptei MBMB pe planul (ABC)(ABC) este dreapta OBOB: pr⁡(ABC)MB=OB\operatorname{pr}_{(ABC)} MB = OB

    • Măsura unghiului dintre dreapta MBMB și planul (ABC)(ABC) este egală cu măsura unghiului format de dreapta MBMB cu proiecția sa OBOB: m(∠(MB,(ABC)))=m(∠(MB,OB))=m(∠MBO)m(\angle(MB, (ABC))) = m(\angle(MB, OB)) = m(\angle MBO)

    (2p)

  2. Calculul măsurii unghiului ∠MBO\angle MBO:

    • În pătratul ABCDABCD cu latura de 8 cm8\text{ cm}, diagonala este: BD=l2=82 cmBD = l\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

    • Punctul OO este intersecția diagonalelor, deci este mijlocul diagonalei BDBD: BO=BD2=822=42 cmBO = \frac{BD}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

    • Deoarece MO⊥(ABC)MO \perp (ABC) și OB⊂(ABC)OB \subset (ABC), triunghiul △MOB\triangle MOB este dreptunghic în OO (m(∠MOB)=90∘m(\angle MOB) = 90^\circ).

    • Aplicăm funcția tangentă în △MOB\triangle MOB: tg⁡(∠MBO)=MOBO=4642=62=3\operatorname{tg}(\angle MBO) = \frac{MO}{BO} = \frac{4\sqrt{6}}{4\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{6}}{\sqrt{2}} = \sqrt{3}

    • Deoarece unghiul este ascuțit și tangenta sa este 3\sqrt{3}, rezultă: m(∠MBO)=60∘m(\angle MBO) = 60^\circ

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea că MNMN este înălțime în triunghiul △MBC\triangle MBC (MN⊥BCMN \perp BC):

    • Punctul NN este proiecția ortogonală a punctului OO pe planul (MBC)(MBC), prin urmare: ON⊥(MBC)ON \perp (MBC)

    • Deoarece BC⊂(MBC)BC \subset (MBC), rezultă: ON⊥BCON \perp BC

    • Din ipoteză avem MO⊥(ABC)MO \perp (ABC) și cum BC⊂(ABC)BC \subset (ABC), rezultă: MO⊥BCMO \perp BC

    • Dreptele concurente ONON și MOMO (ON∩MO={O}ON \cap MO = \{O\}) determină planul (MON)(MON). Deoarece BC⊥ONBC \perp ON și BC⊥MOBC \perp MO, rezultă că dreapta BCBC este perpendiculară pe întreg planul (MON)(MON): BC⊥(MON)BC \perp (MON)

    • Cum dreapta MNMN este inclusă în planul (MON)(MON) (MN⊂(MON)MN \subset (MON)), obținem: BC⊥MN  ⟺  MN⊥BCBC \perp MN \iff MN \perp BC

    • Așadar, dreapta MNMN conține înălțimea corespunzătoare laturii BCBC în triunghiul △MBC\triangle MBC.

    (2p)

  2. Demonstrarea că BO⊥MCBO \perp MC:

    • În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare: BO⊥AC(BD⊥AC)BO \perp AC \quad (BD \perp AC)

    • Din MO⊥(ABC)MO \perp (ABC) și BO⊂(ABC)BO \subset (ABC) rezultă: MO⊥BO  ⟺  BO⊥MOMO \perp BO \iff BO \perp MO

    • Dreptele ACAC și MOMO sunt concurente în OO (AC∩MO={O}AC \cap MO = \{O\}) și sunt incluse în planul (MOC)(MOC). Deoarece BO⊥ACBO \perp AC și BO⊥MOBO \perp MO, rezultă: BO⊥(MOC)BO \perp (MOC)

    • Cum dreapta MCMC este inclusă în planul (MOC)(MOC) (MC⊂(MOC)MC \subset (MOC)), obținem: BO⊥MCBO \perp MC

    (1p)

  3. Demonstrarea că BN⊥MCBN \perp MC și concluzia:

    • Din relația ON⊥(MBC)ON \perp (MBC) și faptul că MC⊂(MBC)MC \subset (MBC), avem: ON⊥MC  ⟺  MC⊥ONON \perp MC \iff MC \perp ON

    • Am obținut că dreapta MCMC este perpendiculară atât pe BOBO, cât și pe ONON: MC⊥BOșiMC⊥ONMC \perp BO \quad \text{și} \quad MC \perp ON

    • Dreptele BOBO și ONON sunt concurente în punctul OO și generează planul (BON)(BON). Prin urmare: MC⊥(BON)MC \perp (BON)

    • Deoarece dreapta BNBN este inclusă în planul (BON)(BON) (BN⊂(BON)BN \subset (BON)), rezultă: MC⊥BN  ⟺  BN⊥MCMC \perp BN \iff BN \perp MC

    • Așadar, dreapta BNBN este înălțimea corespunzătoare laturii MCMC în triunghiul △MBC\triangle MBC.

    • Punctul NN fiind intersecția a două înălțimi ale triunghiului △MBC\triangle MBC (MN⊥BCMN \perp BC și BN⊥MCBN \perp MC), rezultă că NN este ortocentrul triunghiului △MBC\triangle MBC.

    (2p)