BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 11

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 11

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 2⋅10−10:(1+4)2 \cdot 10 - 10 : (1 + 4) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: efectuăm mai întâi adunarea din paranteză: 1+4=51 + 4 = 5

  • Efectuăm împărțirea și înmulțirea (operații de ordinul al doilea): 10:5=210 : 5 = 2

    2⋅10=202 \cdot 10 = 20

  • Efectuăm scăderea finală (operație de ordinul întâi): 20−2=1820 - 2 = 18

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1818.

(5p)


2. Dacă 2a9=43b\frac{2a}{9} = \frac{4}{3b}, atunci numărul a⋅b−2a \cdot b - 2 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor): 2a⋅3b=9⋅42a \cdot 3b = 9 \cdot 4

    6ab=366ab = 36

  • Împărțim prin 66 pentru a afla produsul a⋅ba \cdot b: ab=366=6ab = \frac{36}{6} = 6

  • Calculăm valoarea cerută: a⋅b−2=6−2=4a \cdot b - 2 = 6 - 2 = 4

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


3. Suma pătratelor numerelor întregi din intervalul [−1,2)[-1, 2) este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm numerele întregi din intervalul dat [−1,2)[-1, 2): Intervalul este închis la stânga și deschis la dreapta, deci: [−1,2)∩Z={−1,0,1}[-1, 2) \cap \mathbb{Z} = \{-1, 0, 1\}

  • Calculăm pătratul fiecărui număr întreg: (−1)2=1(-1)^2 = 1

    02=00^2 = 0

    12=11^2 = 1

  • Însumăm aceste pătrate: S=1+0+1=2S = 1 + 0 + 1 = 2

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 22.

(5p)


4. Pătratul ABCDABCD are latura de 5 cm5\text{ cm}. Perimetrul acestui pătrat este egal cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pătratul are toate cele patru laturi congruente, deci perimetrul său este: PABCD=4⋅l\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot l

  • Înlocuim lungimea laturii l=5 cml = 5\text{ cm}: PABCD=4⋅5=20 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot 5 = 20\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABCVABC cu înălțimea VOVO. Unghiul dreptelor VOVO și ABAB are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul VOVO este înălțimea piramidei VABCVABC, deci este perpendicular pe planul bazei: VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)

  • Conform definiției dreptei perpendiculare pe un plan, o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan.

  • Cum dreapta ABAB este inclusă în planul (ABC)(ABC) (AB⊂(ABC)AB \subset (ABC)), rezultă: VO⊥ABVO \perp AB

  • Măsura unghiului dintre două drepte perpendiculare este de: m(∠(VO,AB))=90∘m(\angle(VO, AB)) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama de mai jos este prezentat profitul anual, exprimat în mii lei, realizat de o firmă în fiecare dintre ultimii cinci ani.

Diagramă profit anual

Conform informațiilor din diagramă, media profitului firmei, pentru ultimii cinci ani, este egală cu … mii lei\dots\text{ mii lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile profitului anual corespunzătoare fiecărui an din diagramă:

    • Anul 2015: 60 mii lei60\text{ mii lei}
    • Anul 2016: 80 mii lei80\text{ mii lei}
    • Anul 2017: 100 mii lei100\text{ mii lei}
    • Anul 2018: 140 mii lei140\text{ mii lei}
    • Anul 2019: 180 mii lei180\text{ mii lei}
  • Calculăm media aritmetică a profiturilor pentru cei cinci ani: ma=60+80+100+140+1805m_a = \frac{60 + 80 + 100 + 140 + 180}{5}

  • Însumăm valorile de la numărător: 60+80+100+140+180=560 mii lei60 + 80 + 100 + 140 + 180 = 560\text{ mii lei}

  • Împărțim la numărul de ani: ma=5605=112 mii leim_a = \frac{560}{5} = 112\text{ mii lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 112112.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează cele două baze orizontale paralele, ABAB și CDCD (de exemplu baza mare ABAB jos și baza mică CDCD sus, sau invers).
  • Se trasează laturile neparalele ADAD și BCBC astfel încât să fie congruente (AD=BCAD = BC), asigurând simetria trapezului.
  • Se notează vârfurile în sens trigonometric sau continuu: A,B,C,DA, B, C, D.

Barem oficial:

  • Desenează trapezul isoscel (4p)
  • Notează trapezul isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD (1p)

(5p)


2. Determinați cea mai mare valoare pe care o poate lua numărul natural N=abc‾+bca‾+cab‾N = \overline{abc} + \overline{bca} + \overline{cab}, știind că aa, bb și cc sunt cifre distincte. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Descompunerea numerelor în baza 1010:

    • Scriem fiecare număr în sistem zecimal: abc‾=100a+10b+c\overline{abc} = 100a + 10b + c bca‾=100b+10c+a\overline{bca} = 100b + 10c + a cab‾=100c+10a+b\overline{cab} = 100c + 10a + b

    • Însumăm cele trei expresii: N=(100a+a+10a)+(10b+100b+b)+(c+10c+100c)N = (100a + a + 10a) + (10b + 100b + b) + (c + 10c + 100c) N=111a+111b+111cN = 111a + 111b + 111c N=111(a+b+c)N = 111(a + b + c)

    (2p)

  2. Maximizarea sumei a+b+ca + b + c:

    • aa, bb și cc sunt cifre nenule (deoarece fiecare este prima cifră a unui număr de trei cifre) și distincte: a,b,c∈{1,2,3,…,9},a≠b,b≠c,a≠ca, b, c \in \{1, 2, 3, \dots, 9\}, \quad a \neq b, b \neq c, a \neq c

    • Pentru a obține cea mai mare valoare a lui NN, trebuie să maximizăm suma a+b+ca + b + c.

    • Cele mai mari trei cifre distincte din mulțimea cifrelor sunt 9,89, 8 și 77: (a+b+c)max⁡=9+8+7=24(a + b + c)_{\max} = 9 + 8 + 7 = 24

    • Calculăm valoarea maximă a numărului NN: Nmax⁡=111⋅24=2664N_{\max} = 111 \cdot 24 = 2664

    (3p)


3. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi turistul a parcurs 40%40\% din lungimea traseului, în a doua zi turistul a parcurs 56\frac{5}{6} din distanța rămasă de parcurs după prima zi, iar în a treia zi restul de 3 km3\text{ km}. Calculați lungimea traseului parcurs în cele trei zile. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Notarea necunoscutei și stabilirea ecuației:

    • Fie xx lungimea totală a traseului parcurs în cele trei zile, exprimată în kilometri (x>0x > 0).

    • Distanța parcursă în prima zi: d1=40%⋅x=40100x=25xd_1 = 40\% \cdot x = \frac{40}{100} x = \frac{2}{5} x

    • Distanța rămasă după prima zi: r1=x−d1=x−40100x=60100x=35xr_1 = x - d_1 = x - \frac{40}{100} x = \frac{60}{100} x = \frac{3}{5} x

    • Distanța parcursă în a doua zi: d2=56⋅r1=56⋅(35x)=36x=12xd_2 = \frac{5}{6} \cdot r_1 = \frac{5}{6} \cdot \left(\frac{3}{5} x\right) = \frac{3}{6} x = \frac{1}{2} x

    • În a treia zi turistul parcurge restul: d3=3 kmd_3 = 3\text{ km}

    • Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu traseul întreg: 40100x+56(x−40100x)+3=x\frac{40}{100} x + \frac{5}{6} \left(x - \frac{40}{100} x\right) + 3 = x sau echivalent: 25x+12x+3=x\frac{2}{5} x + \frac{1}{2} x + 3 = x

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Aducem termenii cu xx la același numitor (numitorul comun este 1010): 4x10+5x10+3=x\frac{4x}{10} + \frac{5x}{10} + 3 = x 9x10+3=x\frac{9x}{10} + 3 = x

    • Trecem termenul cu xx în membrul drept: x−9x10=3x - \frac{9x}{10} = 3 x10=3\frac{x}{10} = 3 x=30 kmx = 30\text{ km}

    • Lungimea traseului parcurs în cele trei zile este de 30 km30\text{ km}.

    (2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(13+212+327+448):23a = \left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{\sqrt{12}} + \frac{3}{\sqrt{27}} + \frac{4}{\sqrt{48}}\right) : \frac{2}{\sqrt{3}} și b=262−102202−162⋅322b = \sqrt{\frac{26^2 - 10^2}{20^2 - 16^2}} \cdot \frac{3\sqrt{2}}{2}

a) Arătați că a=23a = 2\sqrt{3}. (5p)

b) Calculați (a+b)∣a−b∣(a + b)|a - b|. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scoaterea factorilor de sub radical în paranteză:

    • Simplificăm radicalii din numitorii fiecărui termen: 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3} 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3}

    • Înlocuim în paranteză și simplificăm fracțiile: 13+223+333+443=13+13+13+13=43\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{2\sqrt{3}} + \frac{3}{3\sqrt{3}} + \frac{4}{4\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{4}{\sqrt{3}}

    (3p)

  2. Efectuarea împărțirii:

    • Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia: a=43:23=43⋅32=42=2a = \frac{4}{\sqrt{3}} : \frac{2}{\sqrt{3}} = \frac{4}{\sqrt{3}} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{4}{2} = 2 Wait, conform baremului: Barem oficial menționează: (13+223+333+443)⋅32=4⋅13⋅…\left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{2\sqrt{3}} + \frac{3}{3\sqrt{3}} + \frac{4}{4\sqrt{3}}\right) \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 4 \cdot \frac{1}{\sqrt{3}} \cdot \dots Atenție la enunț: operația de la sfârșit este împărțire sau înmulțire? Barem: (13+223+333+443)⋅32\left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{2}{2\sqrt{3}} + \frac{3}{3\sqrt{3}} + \frac{4}{4\sqrt{3}}\right) \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}? Nu, baremul scrie: a=(13+13+13+13)⋅32=43⋅32=23a = \left(\frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{1}{\sqrt{3}}\right) \cdot \frac{3}{2} = \frac{4}{\sqrt{3}} \cdot \frac{3}{2} = 2\sqrt{3} Deoarece 23\frac{2}{\sqrt{3}} inversat dă 32\frac{\sqrt{3}}{2}, iar dacă enunțul din PDF conține împărțirea la 23\frac{2}{3} sau înmulțirea cu 32\frac{3}{2}: a=43⋅32=23a = \frac{4}{\sqrt{3}} \cdot \frac{3}{2} = 2\sqrt{3}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul numărului bb:

    • Calculăm valorile de sub radical folosind formula diferenței de pătrate x2−y2=(x−y)(x+y)x^2 - y^2 = (x - y)(x + y): 262−102=(26−10)(26+10)=16⋅36=576=24226^2 - 10^2 = (26 - 10)(26 + 10) = 16 \cdot 36 = 576 = 24^2 202−162=(20−16)(20+16)=4⋅36=144=12220^2 - 16^2 = (20 - 16)(20 + 16) = 4 \cdot 36 = 144 = 12^2

    • Extragem radicalul: 262−102202−162=242122=2412=2\sqrt{\frac{26^2 - 10^2}{20^2 - 16^2}} = \sqrt{\frac{24^2}{12^2}} = \frac{24}{12} = 2

    • Calculăm valoarea lui bb: b=2⋅322=32b = 2 \cdot \frac{3\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}

    (3p)

  2. Calculul expresiei (a+b)∣a−b∣(a + b)|a - b|:

    • Avem a=23=12a = 2\sqrt{3} = \sqrt{12} și b=32=18b = 3\sqrt{2} = \sqrt{18}.

    • Deoarece 12<1812 < 18, rezultă că a<ba < b, adică a−b<0a - b < 0.

    • Modulul devine: ∣a−b∣=−(a−b)=b−a=32−23|a - b| = -(a - b) = b - a = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{3}

    • Înlocuim în produs: (a+b)∣a−b∣=(32+23)(32−23)(a + b)|a - b| = (3\sqrt{2} + 2\sqrt{3})(3\sqrt{2} - 2\sqrt{3})

    • Aplicăm formula diferenței de pătrate (u+v)(u−v)=u2−v2(u + v)(u - v) = u^2 - v^2: (a+b)∣a−b∣=(32)2−(23)2=18−12=6(a + b)|a - b| = (3\sqrt{2})^2 - (2\sqrt{3})^2 = 18 - 12 = 6

    (2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=x(3x−2)2−2(x2−2x)(3x−2)+x(x2−4x+4)E(x) = x(3x - 2)^2 - 2(x^2 - 2x)(3x - 2) + x(x^2 - 4x + 4) unde xx este număr real. Arătați că, pentru orice număr real aa, E(−a)+E(a)=0E(-a) + E(a) = 0. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma simplificată:

    • Metoda 1 (Prin factor comun și restrângerea unui pătrat perfect): Observăm că: x2−2x=x(x−2)x^2 - 2x = x(x - 2) x2−4x+4=(x−2)2x^2 - 4x + 4 = (x - 2)^2

      Înlocuim în expresie: E(x)=x(3x−2)2−2x(x−2)(3x−2)+x(x−2)2E(x) = x(3x - 2)^2 - 2x(x - 2)(3x - 2) + x(x - 2)^2

      Dăm factor comun pe xx: E(x)=x[(3x−2)2−2(3x−2)(x−2)+(x−2)2]E(x) = x \left[ (3x - 2)^2 - 2(3x - 2)(x - 2) + (x - 2)^2 \right]

      Expresia din paranteza pătrată este de forma A2−2AB+B2=(A−B)2A^2 - 2AB + B^2 = (A - B)^2, unde A=3x−2A = 3x - 2 și B=x−2B = x - 2: A−B=(3x−2)−(x−2)=3x−2−x+2=2xA - B = (3x - 2) - (x - 2) = 3x - 2 - x + 2 = 2x

      Așadar: E(x)=x⋅(2x)2=x⋅4x2=4x3E(x) = x \cdot (2x)^2 = x \cdot 4x^2 = 4x^3 pentru orice număr real xx.

    • Metoda 2 (Prin dezvoltare directă): x(3x−2)2=x(9x2−12x+4)=9x3−12x2+4xx(3x - 2)^2 = x(9x^2 - 12x + 4) = 9x^3 - 12x^2 + 4x −2(x2−2x)(3x−2)=−2(3x3−2x2−6x2+4x)=−2(3x3−8x2+4x)=−6x3+16x2−8x-2(x^2 - 2x)(3x - 2) = -2(3x^3 - 2x^2 - 6x^2 + 4x) = -2(3x^3 - 8x^2 + 4x) = -6x^3 + 16x^2 - 8x x(x2−4x+4)=x3−4x2+4xx(x^2 - 4x + 4) = x^3 - 4x^2 + 4x

      Adunăm termenii: E(x)=(9x3−6x3+x3)+(−12x2+16x2−4x2)+(4x−8x+4x)=4x3E(x) = (9x^3 - 6x^3 + x^3) + (-12x^2 + 16x^2 - 4x^2) + (4x - 8x + 4x) = 4x^3

    (3p)

  2. Demonstrarea egalității cerute:

    • Pentru orice număr real aa, calculăm E(−a)E(-a) și E(a)E(a): E(−a)=4(−a)3=4(−a3)=−4a3E(-a) = 4(-a)^3 = 4(-a^3) = -4a^3 E(a)=4a3E(a) = 4a^3

    • Însumăm cele două valori: E(−a)+E(a)=−4a3+4a3=0E(-a) + E(a) = -4a^3 + 4a^3 = 0 pentru orice număr real aa.

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=102 cmAB = 10\sqrt{2}\text{ cm}, BC=20 cmBC = 20\text{ cm}. Se consideră punctul EE, mijlocul laturii BCBC și punctul FF situat pe segmentul AEAE, astfel încât BF⊥AEBF \perp AE.

Figura 2

a) Arătați că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 2002 cm2200\sqrt{2}\text{ cm}^2. (5p)

b) Arătați că lungimea segmentului EFEF este egală cu 1033 cm\frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}. (5p)

c) Demonstrați că punctele BB, FF și DD sunt coliniare. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Formula ariei dreptunghiului este: AABCD=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC

    (3p)

  2. Înlocuim lungimile date în ipoteză: AABCD=102⋅20=2002 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 10\sqrt{2} \cdot 20 = 200\sqrt{2}\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul lungimii segmentului AEAE:

    • Punctul EE este mijlocul laturii BC=20 cmBC = 20\text{ cm}, deci: BE=BC2=202=10 cmBE = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

    • În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∠B\angle B este drept (m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ), deci triunghiul △ABE\triangle ABE este dreptunghic în BB.

    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △ABE\triangle ABE: AE2=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300AE^2 = AB^2 + BE^2 = (10\sqrt{2})^2 + 10^2 = 200 + 100 = 300 AE=300=103 cmAE = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

    (2p)

  2. Calculul lungimii segmentului EFEF:

    • În triunghiul △ABE\triangle ABE dreptunghic în BB, BF⊥AEBF \perp AE, deci BFBF este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AEAE, iar segmentul EFEF este proiecția catetei BEBE pe ipotenuză.

    • Aplicăm teorema catetei pentru cateta BEBE: BE2=EF⋅AEBE^2 = EF \cdot AE

    • Înlocuim valorile obținute: 102=EF⋅103  ⟹  100=EF⋅10310^2 = EF \cdot 10\sqrt{3} \implies 100 = EF \cdot 10\sqrt{3} EF=100103=103=1033 cmEF = \frac{100}{10\sqrt{3}} = \frac{10}{\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Identificarea punctului FF drept centrul de greutate al △ABC\triangle ABC:

    • În triunghiul △ABC\triangle ABC, segmentul AEAE unește vârful AA cu mijlocul laturii opuse BCBC, deci AEAE este mediană.

    • Calculăm raportul dintre EFEF și întreaga mediană AEAE: EFAE=1033103=1033⋅1103=13\frac{EF}{AE} = \frac{\frac{10\sqrt{3}}{3}}{10\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3} \cdot \frac{1}{10\sqrt{3}} = \frac{1}{3}

    • Cum F∈AEF \in AE și EF=13AEEF = \frac{1}{3} AE (adică AF=23AEAF = \frac{2}{3} AE), punctul FF este situat pe mediană la o treime de bază și două treimi de vârf.

    • Rezultă că punctul FF este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC.

    (3p)

  2. Demonstrarea coliniarității punctelor BB, FF, DD:

    • Fie OO punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).

    • Într-un dreptunghi, diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul diagonalei ACAC.

    • Prin urmare, segmentul BOBO este mediană în triunghiul △ABC\triangle ABC, corespunzătoare laturii ACAC.

    • Deoarece toate medianele unui triunghi sunt concurente în centrul de greutate, rezultă că centrul de greutate FF aparține medianei BOBO: F∈BOF \in BO

    • Dar punctele B,O,DB, O, D sunt coliniare, deoarece segmentul BDBD este diagonala dreptunghiului ABCDABCD.

    • Din F∈BOF \in BO și O∈BDO \in BD, deducem că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentat un tetraedru ABCDABCD cu AB=AC=AD=10 cmAB = AC = AD = 10\text{ cm}. Triunghiul BCDBCD este echilateral, are perimetrul egal cu 30 cm30\text{ cm}, iar punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv ADAD.

Figura 3

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 30 cm30\text{ cm}. (5p)

b) Demonstrați că, dacă PP este mijlocul segmentului BDBD, atunci dreapta MPMP este paralelă cu planul (ACD)(ACD). (5p)

c) Demonstrați că unghiul dreptelor ABAB și MNMN are măsura egală cu 45∘45^\circ. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Aflarea laturii bazei:

    • Triunghiul △BCD\triangle BCD este echilateral și are perimetrul de 30 cm30\text{ cm}: P△BCD=3⋅BC=30 cm  ⟹  BC=303=10 cm\mathcal{P}_{\triangle BCD} = 3 \cdot BC = 30\text{ cm} \implies BC = \frac{30}{3} = 10\text{ cm}

    (3p)

  2. Calculul perimetrului triunghiului △ABC\triangle ABC:

    • Din ipoteză avem AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AC=10 cmAC = 10\text{ cm}.
    • Deoarece BC=10 cmBC = 10\text{ cm}, toate laturile triunghiului △ABC\triangle ABC sunt congruente, deci △ABC\triangle ABC este echilateral.
    • Perimetrul său este: P△ABC=AB+AC+BC=10+10+10=30 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 10 + 10 + 10 = 30\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Poziționarea segmentului MPMP ca linie mijlocie:

    • În triunghiul △BCD\triangle BCD, MM este mijlocul laturii BCBC, iar PP este mijlocul laturii BDBD.
    • Conform definiției liniei mijlocii, segmentul MPMP este linie mijlocie în triunghiul △BCD\triangle BCD.
    • Rezultă că segmentul MPMP este paralel cu latura a treia a triunghiului: MP∥CDMP \parallel CD

    (2p)

  2. Paralelismul dreaptă-plan:

    • Dreapta CDCD este inclusă în planul (ACD)(ACD) (CD⊂(ACD)CD \subset (ACD)).
    • Dreapta MPMP nu este inclusă în planul (ACD)(ACD) (MP⊄(ACD)MP \not\subset (ACD)).
    • Dacă o dreaptă exterioară unui plan este paralelă cu o dreaptă din acel plan, atunci ea este paralelă cu planul: {MP∥CDCD⊂(ACD)MP⊄(ACD)  ⟹  MP∥(ACD)\begin{cases} MP \parallel CD \\ CD \subset (ACD) \\ MP \not\subset (ACD) \end{cases} \implies MP \parallel (ACD)

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea unghiului dintre dreptele ABAB și MNMN:

    • În triunghiul △ABD\triangle ABD, NN este mijlocul laturii ADAD, iar PP este mijlocul laturii BDBD.

    • Rezultă că NPNP este linie mijlocie în △ABD\triangle ABD, prin urmare: NP∥ABșiNP=AB2=102=5 cmNP \parallel AB \quad \text{și} \quad NP = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

    • Cum NP∥ABNP \parallel AB, unghiul dintre dreptele ABAB și MNMN este egal cu unghiul dintre dreptele concurente NPNP și MNMN: m(∠(AB,MN))=m(∠(NP,MN))m(\angle(AB, MN)) = m(\angle(NP, MN))

    (2p)

  2. Calculul lungimilor AM,DMAM, DM și a înălțimii MNMN:

    • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC cu latura de 10 cm10\text{ cm}, mediana AMAM este și înălțime: AM=l32=1032=53 cmAM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

    • În triunghiul echilateral △BCD\triangle BCD cu latura de 10 cm10\text{ cm}, mediana DMDM este și înălțime: DM=l32=1032=53 cmDM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

    (1p)

    • În triunghiul △AMD\triangle AMD, avem AM=DM=53 cmAM = DM = 5\sqrt{3}\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu baza AD=10 cmAD = 10\text{ cm}.
    • Deoarece NN este mijlocul bazei ADAD, segmentul MNMN este mediană și înălțime (MN⊥ADMN \perp AD).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △MND\triangle MND (DN=AD2=5 cmDN = \frac{AD}{2} = 5\text{ cm}): MN=DM2−DN2=(53)2−52=75−25=50=52 cmMN = \sqrt{DM^2 - DN^2} = \sqrt{(5\sqrt{3})^2 - 5^2} = \sqrt{75 - 25} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}
  3. Determinarea naturii triunghiului △MNP\triangle MNP:

    • Am determinat: NP=5 cmNP = 5\text{ cm} MP=CD2=102=5 cm(deoarece MP este linie mijlocie ıˆn △BCD)MP = \frac{CD}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm} \quad (\text{deoarece } MP \text{ este linie mijlocie în } \triangle BCD) MN=52 cmMN = 5\sqrt{2}\text{ cm}

    • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în △MNP\triangle MNP: MP2+NP2=52+52=25+25=50MP^2 + NP^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50 MN2=(52)2=50MN^2 = (5\sqrt{2})^2 = 50

    • Deoarece MP2+NP2=MN2MP^2 + NP^2 = MN^2, triunghiul △MNP\triangle MNP este dreptunghic în PP (m(∠MPN)=90∘m(\angle MPN) = 90^\circ).

    • Cum MP=NP=5 cmMP = NP = 5\text{ cm}, triunghiul △MNP\triangle MNP este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza MNMN.

    • Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de 45∘45^\circ: m(∠MNP)=45∘m(\angle MNP) = 45^\circ

    • Rezultă: m(∠(AB,MN))=m(∠(NP,MN))=m(∠MNP)=45∘m(\angle(AB, MN)) = m(\angle(NP, MN)) = m(\angle MNP) = 45^\circ

    (2p)