BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 10

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 10

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 5−5⋅(12−3⋅4)5 - 5 \cdot (12 - 3 \cdot 4) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză: 3⋅4=123 \cdot 4 = 12

  • Efectuăm scăderea din paranteză: 12−12=012 - 12 = 0

  • Efectuăm înmulțirea cu 00: 5⋅0=05 \cdot 0 = 0

  • Efectuăm scăderea finală: 5−0=55 - 0 = 5

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 55.

(5p)


2. Șase kilograme de mere costă 12 lei12\text{ lei}. Trei kilograme de mere de același fel costă … lei\dots\text{ lei}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Reducere la unitate): Aflăm prețul unui kilogram de mere împărțind costul total la cantitate: 12:6=2 lei/kg12 : 6 = 2\text{ lei/kg} Aflăm prețul pentru 3 kg3\text{ kg} de mere: 3⋅2=6 lei3 \cdot 2 = 6\text{ lei}

  • Metoda 2 (Regula de trei simplă / Proporționalitate directă): Cantitatea de mere se înjumătățește (3 kg=6 kg23\text{ kg} = \frac{6\text{ kg}}{2}), deci și costul se înjumătățește: 122=6 lei\frac{12}{2} = 6\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 66.

(5p)


3. Suma elementelor mulțimii A={x∈N∣x+1≤3}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x + 1 \le 3\} este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm inecuația în mulțimea numerelor naturale N\mathbb{N}: x+1≤3  ⟺  x≤3−1  ⟺  x≤2x + 1 \le 3 \iff x \le 3 - 1 \iff x \le 2

  • Determinăm elementele mulțimii AA având în vedere că x∈Nx \in \mathbb{N}: A={0,1,2}A = \{0, 1, 2\}

  • Calculăm suma elementelor mulțimii AA: S=0+1+2=3S = 0 + 1 + 2 = 3

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


4. Rombul ABCDABCD are latura de 10 cm10\text{ cm}. Perimetrul acestui romb este de … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rombul are toate cele patru laturi egale, prin urmare formula perimetrului este: PABCD=4⋅l\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot l

  • Înlocuim lungimea laturii l=10 cml = 10\text{ cm}: PABCD=4⋅10=40 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot 10 = 40\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor BC′BC' și D′DD'D are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Muchia verticală D′DD'D este paralelă cu muchia verticală C′CC'C: D′D∥C′CD'D \parallel C'C

  • Unghiul dintre dreptele necoplanare BC′BC' și D′DD'D este egal cu unghiul dintre dreptele concurente BC′BC' și C′CC'C: m(∠(BC′,D′D))=m(∠(BC′,C′C))=m(∠BC′C)m(\angle(BC', D'D)) = m(\angle(BC', C'C)) = m(\angle BC'C)

  • Fața BCC′B′BCC'B' a cubului este pătrat, iar segmentul BC′BC' este diagonala acestui pătrat.

  • Diagonala unui pătrat este și bisectoarea unghiului drept, formând cu latura un unghi de: m(∠BC′C)=90∘2=45∘m(\angle BC'C) = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

  • Rezultă: m(∠(BC′,D′D))=45∘m(\angle(BC', D'D)) = 45^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4545.

(5p)


6. În clasele de gimnaziu ale unei școli sunt înscriși 500500 de elevi. În diagrama de mai jos este prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor din această școală.

Diagramă repartiție procentuală

Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasele a VIII-a este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagrama circulară procentele pentru clasele a V-a, a VI-a și a VII-a:

    • Clasa a V-a: 30%30\%
    • Clasa a VI-a: 25%25\%
    • Clasa a VII-a: 25%25\%
  • Procentul total al întregii școli este de 100%100\%. Deducem procentul elevilor din clasa a VIII-a: p=100%−(30%+25%+25%)=100%−80%=20%p = 100\% - (30\% + 25\% + 25\%) = 100\% - 80\% = 20\%

  • Calculăm numărul de elevi din clasele a VIII-a raportat la totalul de 500500 de elevi: N=20% din 500=20100⋅500=20⋅5=100 eleviN = 20\% \text{ din } 500 = \frac{20}{100} \cdot 500 = 20 \cdot 5 = 100\text{ elevi}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 100100.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă cu vârful VV și baza triunghiul ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se desenează baza triunghiulară △ABC\triangle ABC, reprezentând muchia din spate ACAC sau ABAB cu linie întreruptă (punctată), iar muchiile din față cu linie continuă.
  • Se alege vârful VV în exteriorul planului bazei și se unesc vârfurile prin muchiile laterale VAVA, VBVB, VCVC.
  • Se notează corect vârful VV și vârfurile bazei A,B,CA, B, C.

Barem oficial:

  • Desenează piramida cu baza triunghi (4p)
  • Notează piramida cu vârful VV și baza triunghiul ABCABC (1p)

2. Determinați cifrele aa și bb, știind că numărul 1ab‾\overline{1ab} are suma cifrelor egală cu 88 și este divizibil cu 55. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Condiția privitoare la suma cifrelor:

    • Suma cifrelor numărului 1ab‾\overline{1ab} este egală cu 88: 1+a+b=8  ⟺  a+b=71 + a + b = 8 \iff a + b = 7

    (2p)

  2. Condiția de divizibilitate cu 55:

    • Un număr natural este divizibil cu 55 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00 sau 55: 1ab‾ ⋮ 5  ⟺  b∈{0,5}\overline{1ab} \ \vdots \ 5 \iff b \in \{0, 5\}

    • Cazul I: Dacă b=0b = 0: a+0=7  ⟹  a=7a + 0 = 7 \implies a = 7 Numărul obținut este 170170.

    • Cazul al II-lea: Dacă b=5b = 5: a+5=7  ⟹  a=7−5=2a + 5 = 7 \implies a = 7 - 5 = 2 Numărul obținut este 125125.

    • Așadar, perechile de cifre căutate sunt: a=7,b=0saua=2,b=5a = 7, b = 0 \quad \text{sau} \quad a = 2, b = 5

    (3p)


3. Mihai are 3434 de ani, iar fiul lui are 88 ani. Calculați peste câți ani vârsta lui Mihai va fi egală cu dublul vârstei fiului său. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Modelarea problemei:

    • Notăm cu nn numărul de ani căutat (n∈Nn \in \mathbb{N}).
    • Peste nn ani:
      • Vârsta lui Mihai va fi 34+n34 + n ani.
      • Vârsta fiului său va fi 8+n8 + n ani.

    (2p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Conform ipotezei, vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului: 34+n=2(8+n)34 + n = 2(8 + n)
    • Desfacem paranteza: 34+n=16+2n34 + n = 16 + 2n
    • Trecem termenii necunoscuți într-un membru și constantele în celălalt: 34−16=2n−n  ⟺  n=1834 - 16 = 2n - n \iff n = 18
    • Așadar, peste 1818 ani vârsta lui Mihai va fi dublul vârstei fiului său.

    (3p)


4. Se consideră numerele reale: x=62−8+1050x = \frac{6}{\sqrt{2}} - \sqrt{8} + \frac{10}{\sqrt{50}} și y=48−75+27+2−3−2y = \sqrt{48} - \sqrt{75} + \sqrt{27} + 2 - \sqrt{3} - 2

a) Arătați că x=22x = 2\sqrt{2}. (5p)

b) Demonstrați că y30+x50+∣y30−x50∣=276y^{30} + x^{50} + |y^{30} - x^{50}| = 2^{76}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Aducerea fiecărui termen la forma simplificată:

    • Raționalizăm primul termen: 62=622=32\frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}
    • Scoatem factorii de sub radical pentru al doilea termen: 8=4⋅2=22\sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}
    • Simplificăm al treilea termen: 1050=1052=22=222=2\frac{10}{\sqrt{50}} = \frac{10}{5\sqrt{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}

    (3p)

  2. Calculul valorii lui xx: x=32−22+2=(3−2+1)2=22x = 3\sqrt{2} - 2\sqrt{2} + \sqrt{2} = (3 - 2 + 1)\sqrt{2} = 2\sqrt{2}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul numărului real yy:

    • Scoatem factorii de sub radicali: 48=16⋅3=43\sqrt{48} = \sqrt{16 \cdot 3} = 4\sqrt{3} 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3} 27=9⋅3=33\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3}
    • Înlocuim în expresia lui yy: y=43−53+33+2−3−2y = 4\sqrt{3} - 5\sqrt{3} + 3\sqrt{3} + 2 - \sqrt{3} - 2 y=(4−5+3−1)3+(2−2)=13+0=3y = (4 - 5 + 3 - 1)\sqrt{3} + (2 - 2) = 1\sqrt{3} + 0 = \sqrt{3}

    (2p)

  2. Calculul puterilor x50x^{50} și y30y^{30}:

    • Scriem x=22=8=23/2x = 2\sqrt{2} = \sqrt{8} = 2^{3/2}, de unde: x50=(22)50=250⋅(2)50=250⋅225=275x^{50} = (2\sqrt{2})^{50} = 2^{50} \cdot (\sqrt{2})^{50} = 2^{50} \cdot 2^{25} = 2^{75}
    • Scriem y=3=31/2y = \sqrt{3} = 3^{1/2}, de unde: y30=(3)30=315y^{30} = (\sqrt{3})^{30} = 3^{15}
  3. Compararea numerelor x50x^{50} și y30y^{30}:

    • Aducem ambele puteri la același exponent 1515: x50=275=(25)15=3215x^{50} = 2^{75} = (2^5)^{15} = 32^{15} y30=315y^{30} = 3^{15}
    • Deoarece 32>332 > 3, deducem 3215>31532^{15} > 3^{15}, adică: x50>y30x^{50} > y^{30}
    • Prin urmare, modulul diferenței este: ∣y30−x50∣=x50−y30|y^{30} - x^{50}| = x^{50} - y^{30}
  4. Calculul valorii expresiei: y30+x50+∣y30−x50∣=y30+x50+(x50−y30)=2⋅x50y^{30} + x^{50} + |y^{30} - x^{50}| = y^{30} + x^{50} + (x^{50} - y^{30}) = 2 \cdot x^{50} 2⋅x50=2⋅275=2762 \cdot x^{50} = 2 \cdot 2^{75} = 2^{76}

    (3p)


5. Se consideră expresia: E(x)=3(x+1)2+2(x+2)(x+3)−(x+5)E(x) = 3(x + 1)^2 + 2(x + 2)(x + 3) - (x + 5) unde xx este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr natural nn, numărul natural E(n)E(n) este divizibil cu 1010. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma canonică:

    • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei: 3(x+1)2=3(x2+2x+1)=3x2+6x+33(x + 1)^2 = 3(x^2 + 2x + 1) = 3x^2 + 6x + 3 2(x+2)(x+3)=2(x2+5x+6)=2x2+10x+122(x + 2)(x + 3) = 2(x^2 + 5x + 6) = 2x^2 + 10x + 12 −(x+5)=−x−5-(x + 5) = -x - 5

    • Însumăm termenii și reducem termenii asemenea: E(x)=(3x2+2x2)+(6x+10x−x)+(3+12−5)E(x) = (3x^2 + 2x^2) + (6x + 10x - x) + (3 + 12 - 5) E(x)=5x2+15x+10E(x) = 5x^2 + 15x + 10

    • Dăm factor comun pe 55: E(x)=5(x2+3x+2)E(x) = 5(x^2 + 3x + 2)

    • Descompunem trinomul x2+3x+2=(x+1)(x+2)x^2 + 3x + 2 = (x + 1)(x + 2): E(x)=5(x+1)(x+2)E(x) = 5(x + 1)(x + 2) pentru orice număr real xx.

    (2p)

  2. Demonstrarea divizibilității cu 1010 pentru orice număr natural nn:

    • Pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}, avem: E(n)=5(n+1)(n+2)E(n) = 5(n + 1)(n + 2)

    • Factorul (n+1)(n+2)(n + 1)(n + 2) reprezintă produsul a două numere naturale consecutive.

    • Dintre două numere naturale consecutive, exact unul este par, deci produsul lor este divizibil cu 22: (n+1)(n+2) ⋮ 2(n + 1)(n + 2) \ \vdots \ 2

    • Cum numărul E(n)E(n) are ca factor pe 55 și conține un factor divizibil cu 22, iar numerele 55 și 22 sunt prime între ele (gcd⁡(5,2)=1\gcd(5, 2) = 1), rezultă că: E(n) ⋮ (5⋅2)  ⟹  E(n) ⋮ 10E(n) \ \vdots \ (5 \cdot 2) \implies E(n) \ \vdots \ 10 pentru orice număr natural nn.

    (3p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi DBCDBC cu BC=BD=12 cmBC = BD = 12\text{ cm} și DC=123 cmDC = 12\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul AA este situat pe latura DCDC astfel încât AC=83 cmAC = 8\sqrt{3}\text{ cm}.

Figura 2

a) Arătați că AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

b) Arătați că distanța de la punctul BB la dreapta DCDC este egală cu 6 cm6\text{ cm}. (5p)

c) Determinați măsura unghiului ABCABC. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Punctul AA este situat pe segmentul DCDC, deci: AD=DC−ACAD = DC - AC

    (3p)

  2. Înlocuim lungimile date în ipoteză: AD=123−83=43 cmAD = 12\sqrt{3} - 8\sqrt{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Construcția perpendicularei și identificarea mijlocului:

    • Fie MM piciorul perpendicularei din BB pe DCDC, adică BM⊥DCBM \perp DC cu M∈DCM \in DC.
    • Prin definiție, distanța de la punctul BB la dreapta DCDC este lungimea segmentului BMBM: d(B,DC)=BMd(B, DC) = BM
    • În triunghiul △DBC\triangle DBC, avem BD=BC=12 cmBD = BC = 12\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu baza DCDC.
    • Într-un triunghi isoscel, înălțimea corespunzătoare bazei este și mediană, deci MM este mijlocul segmentului DCDC: DM=CM=DC2=1232=63 cmDM = CM = \frac{DC}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

    (3p)

  2. Calculul lungimii înălțimii BMBM:

    • Triunghiul △BMC\triangle BMC este dreptunghic în MM (m(∠BMC)=90∘m(\angle BMC) = 90^\circ).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △BMC\triangle BMC: BM2+MC2=BC2  ⟹  BM2=BC2−MC2BM^2 + MC^2 = BC^2 \implies BM^2 = BC^2 - MC^2
    • Înlocuim valorile numerice: BM2=122−(63)2=144−36⋅3=144−108=36BM^2 = 12^2 - (6\sqrt{3})^2 = 144 - 36 \cdot 3 = 144 - 108 = 36 BM=36=6 cmBM = \sqrt{36} = 6\text{ cm}
    • Așadar, d(B,DC)=6 cmd(B, DC) = 6\text{ cm}.

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Calculul lungimii segmentului AMAM:

    • Punctul AA aparține segmentului DMDM, deoarece DA=43 cm<DM=63 cmDA = 4\sqrt{3}\text{ cm} < DM = 6\sqrt{3}\text{ cm}.
    • Lungimea segmentului AMAM este: AM=DM−AD=63−43=23 cmAM = DM - AD = 6\sqrt{3} - 4\sqrt{3} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  2. Calculul lungimii laturii ABAB:

    • Triunghiul △BMA\triangle BMA este dreptunghic în MM (BM⊥DCBM \perp DC).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △BMA\triangle BMA: AB2=AM2+BM2=(23)2+62=12+36=48AB^2 = AM^2 + BM^2 = (2\sqrt{3})^2 + 6^2 = 12 + 36 = 48 AB=48=43 cmAB = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

    (2p)

  3. Determinarea măsurii unghiului ABCABC:

    • Analizăm lungimile laturilor triunghiului △ABC\triangle ABC: AB=43 cm  ⟹  AB2=48AB = 4\sqrt{3}\text{ cm} \implies AB^2 = 48 BC=12 cm  ⟹  BC2=144BC = 12\text{ cm} \implies BC^2 = 144 AC=83 cm  ⟹  AC2=(83)2=64⋅3=192AC = 8\sqrt{3}\text{ cm} \implies AC^2 = (8\sqrt{3})^2 = 64 \cdot 3 = 192
    • Observăm că: AB2+BC2=48+144=192=AC2AB^2 + BC^2 = 48 + 144 = 192 = AC^2
    • Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic cu ipotenuza ACAC.
    • Prin urmare, unghiul opus ipotenuzei este unghi drept: m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ

    (3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu ABCDABCD pătrat, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și înălțimea VO=8 cmVO = 8\text{ cm}, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv CVCV.

Figura 3

a) Arătați că patrulaterul ABCDABCD are aria egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că planele (NOM)(NOM) și (VAB)(VAB) sunt paralele. (5p)

c) Demonstrați că înălțimea din VV a triunghiului VAMVAM este egală cu 24455 cm\frac{2\sqrt{445}}{5}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Patrulaterul ABCDABCD este pătrat de latură AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, deci formula ariei este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (3p)

  2. Înlocuim lungimea laturii: AABCD=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 12^2 = 144\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Proprietatea de linie mijlocie pentru MNMN și OMOM:

    • În triunghiul △VBC\triangle VBC:
      • Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.
      • Punctul NN este mijlocul segmentului CVCV.
      • Prin urmare, segmentul MNMN este linie mijlocie în △VBC\triangle VBC, de unde rezultă: MN∥VBMN \parallel VB
    • În triunghiul △ABC\triangle ABC:
      • Diagonalele pătratului ABCDABCD se înjumătățesc, deci OO este mijlocul diagonalei ACAC.
      • Punctul MM este mijlocul laturii BCBC.
      • Prin urmare, segmentul OMOM este linie mijlocie în △ABC\triangle ABC, de unde rezultă: OM∥ABOM \parallel AB

    (2p)

  2. Paralelismul celor două plane:

    • Dreptele MNMN și OMOM sunt două drepte concurente situate în planul (NOM)(NOM): MN,OM⊂(NOM)șiMN∩OM={M}MN, OM \subset (NOM) \quad \text{și} \quad MN \cap OM = \{M\}
    • Dreptele VBVB și ABAB sunt două drepte concurente situate în planul (VAB)(VAB): VB,AB⊂(VAB)șiVB∩AB={B}VB, AB \subset (VAB) \quad \text{și} \quad VB \cap AB = \{B\}
    • Deoarece două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu două drepte concurente din celălalt plan (MN∥VBMN \parallel VB și OM∥ABOM \parallel AB), conform teoremei de paralelism a două plane deducem: (NOM)∥(VAB)(NOM) \parallel (VAB)

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Construcția perpendicularei și aplicarea Teoremei celor Trei Perpendiculare:

    • Segmentul VOVO este înălțimea piramidei, deci VO⊥(ABC)VO \perp (ABC).
    • Dreapta AMAM este inclusă în planul bazei: AM⊂(ABC)AM \subset (ABC).
    • În planul (ABC)(ABC), construim perpendiculara din punctul OO pe dreapta AMAM: OP⊥AM,P∈AMOP \perp AM, \quad P \in AM
    • Conform Teoremei celor Trei Perpendiculare (VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), OP⊥AMOP \perp AM, cu VO,OP⊂(VOP)VO, OP \subset (VOP) și AM⊂(ABC)AM \subset (ABC)), rezultă: VP⊥AMVP \perp AM
    • Așadar, segmentul VPVP este înălțimea din VV a triunghiului △VAM\triangle VAM.

    (2p)

  2. Calculul lungimii segmentului OPOP:

    • În triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM (cu m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BM=BC2=6 cmBM = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}), aplicăm teorema lui Pitagora: AM=AB2+BM2=122+62=144+36=180=65 cmAM = \sqrt{AB^2 + BM^2} = \sqrt{12^2 + 6^2} = \sqrt{144 + 36} = \sqrt{180} = 6\sqrt{5}\text{ cm}

    • Calculăm aria triunghiului △AOM\triangle AOM:

      • Aria triunghiului △ABC\triangle ABC este jumătate din aria pătratului: A△ABC=1442=72 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{144}{2} = 72\text{ cm}^2
      • Punctul MM este mijlocul laturii BCBC, deci mediana AMAM împarte triunghiul △ABC\triangle ABC în două triunghiuri de arii egale: A△ACM=A△ABC2=722=36 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACM} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ABC}}{2} = \frac{72}{2} = 36\text{ cm}^2
      • Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, deci mediana MOMO împarte triunghiul △ACM\triangle ACM în două triunghiuri de arii egale: A△AOM=A△ACM2=362=18 cm2\mathcal{A}_{\triangle AOM} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ACM}}{2} = \frac{36}{2} = 18\text{ cm}^2
    • Exprimăm aria triunghiului △AOM\triangle AOM folosind baza AMAM și înălțimea OPOP: A△AOM=AM⋅OP2  ⟺  18=65⋅OP2  ⟺  18=35⋅OP\mathcal{A}_{\triangle AOM} = \frac{AM \cdot OP}{2} \iff 18 = \frac{6\sqrt{5} \cdot OP}{2} \iff 18 = 3\sqrt{5} \cdot OP OP=1835=65=655 cmOP = \frac{18}{3\sqrt{5}} = \frac{6}{\sqrt{5}} = \frac{6\sqrt{5}}{5}\text{ cm}

    (2p)

  3. Calculul înălțimii VPVP:

    • Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și OP⊂(ABC)OP \subset (ABC), rezultă că VO⊥OPVO \perp OP, deci triunghiul △VOP\triangle VOP este dreptunghic în OO (m(∠VOP)=90∘m(\angle VOP) = 90^\circ).
    • Aplicăm teorema lui Pitagora în △VOP\triangle VOP: VP2=VO2+OP2=82+(65)2=64+365VP^2 = VO^2 + OP^2 = 8^2 + \left(\frac{6}{\sqrt{5}}\right)^2 = 64 + \frac{36}{5} VP2=320+365=3565VP^2 = \frac{320 + 36}{5} = \frac{356}{5}
    • Amplificăm fracția cu 55 pentru a raționaliza numitorul: VP2=356⋅525=178025=4⋅44525VP^2 = \frac{356 \cdot 5}{25} = \frac{1780}{25} = \frac{4 \cdot 445}{25}
    • Extragem rădăcina pătrată: VP=4⋅44525=24455 cmVP = \sqrt{\frac{4 \cdot 445}{25}} = \frac{2\sqrt{445}}{5}\text{ cm}
    • Am demonstrat astfel că înălțimea din VV a triunghiului △VAM\triangle VAM este egală cu 24455 cm\frac{2\sqrt{445}}{5}\text{ cm}.

    (1p)