BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 9

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 9

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (20−2⋅4):4(20 - 2 \cdot 4) : 4 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză: 2⋅4=82 \cdot 4 = 8

  • Efectuăm scăderea din paranteză: 20−8=1220 - 8 = 12

  • Efectuăm împărțirea finală: 12:4=312 : 4 = 3

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 33.

(5p)


2. Dacă x+35=1410\frac{x + 3}{5} = \frac{14}{10}, atunci numărul real xx este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Metoda 1 (Simplificarea fracției): Fracția din membrul drept se poate simplifica prin 22: 1410=75\frac{14}{10} = \frac{7}{5} Ecuația devine: x+35=75\frac{x + 3}{5} = \frac{7}{5} Deoarece numitorii sunt egali, egalăm numărătorii: x+3=7  ⟺  x=7−3=4x + 3 = 7 \iff x = 7 - 3 = 4

  • Metoda 2 (Proprietatea fundamentală a proporțiilor): Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: 10(x+3)=5⋅1410(x + 3) = 5 \cdot 14 10x+30=70  ⟺  10x=40  ⟺  x=410x + 30 = 70 \iff 10x = 40 \iff x = 4

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


3. Numărul de elemente ale mulțimii A={x∈Z∣∣x∣≤3}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid |x| \le 3\} este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Proprietatea modulului pentru inegalități de tipul ∣x∣≤c|x| \le c (unde c≥0c \ge 0) este: ∣x∣≤3  ⟺  −3≤x≤3|x| \le 3 \iff -3 \le x \le 3

  • Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z} (este număr întreg), valorile posibile ale lui xx sunt: A={−3,−2,−1,0,1,2,3}A = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3\}

  • Numărăm elementele mulțimii AA: card(A)=3−(−3)+1=6+1=7\text{card}(A) = 3 - (-3) + 1 = 6 + 1 = 7

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 77.

(5p)


4. Linia mijlocie a trapezului ABCDABCD este de 10 cm10\text{ cm}. Suma lungimilor bazelor acestui trapez este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Linia mijlocie a unui trapez (LmL_m) este egală cu semisuma lungimilor bazelor (baza mare BB și baza mică bb): Lm=B+b2L_m = \frac{B + b}{2}

  • Știind că Lm=10 cmL_m = 10\text{ cm}, exprimăm suma bazelor: B+b=2⋅Lm=2⋅10=20 cmB + b = 2 \cdot L_m = 2 \cdot 10 = 20\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 2020.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor ABAB și B′C′B'C' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă a sa care se intersectează cu cealaltă dreaptă.

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fața laterală BCC′B′BCC'B' este pătrat, deci muchiile opuse sunt paralele: B′C′∥BCB'C' \parallel BC

  • Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele ABAB și B′C′B'C' este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente ABAB și BCBC: m(∠(AB,B′C′))=m(∠(AB,BC))m(\angle(AB, B'C')) = m(\angle(AB, BC))

  • Baza ABCDABCD este un pătrat, deci laturile alăturate sunt perpendiculare: AB⊥BC  ⟹  m(∠ABC)=90∘AB \perp BC \implies m(\angle ABC) = 90^\circ

  • Deducem: m(∠(AB,B′C′))=90∘m(\angle(AB, B'C')) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei școli la un concurs.

Diagramă note concurs

Conform informațiilor din diagramă, note mai mari sau egale cu 9 au fost obținute de …%\dots\% din numărul elevilor care au participat la concurs. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagrama circulară procentele asociate fiecărei categorii de note:
    • Nota 7: 25%25\%
    • Nota 8: 35%35\%
    • Nota 9: 25%25\%
    • Nota 10: 15%15\%
  • Notele mai mari sau egale cu 99 sunt Nota 9 și Nota 10.
  • Însumăm procentele corespunzătoare acestor două categorii: 25%+15%=40%25\% + 15\% = 40\%

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un tetraedru ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Etape de Desenare și Notare:

  1. Reprezentarea bazei triunghiulare:

    • Se desenează baza △BCD\triangle BCD în perspectivă: laturile vizibile BCBC și CDCD se trasează cu linii continue, iar latura interioară/din spate (de exemplu BDBD) se poate trasa punctat dacă este considerată mascată.
  2. Reprezentarea muchiilor laterale:

    • Se alege vârful AA deasupra bazei și se unesc segmentele ABAB, ACAC și ADAD (muchia spre vârful din spate fiind punctată dacă este mascată).
  3. Notarea vârfurilor:

    • Se notează clar cele patru vârfuri: A,B,C,DA, B, C, D.
  • Desenează tetraedrul (4p)
  • Notează tetraedrul ABCDABCD (1p)

2. Arătați că media geometrică a numerelor x=(12+13−16)⋅32x = \left( \frac{1}{2} + \frac{1}{3} - \frac{1}{6} \right) \cdot \frac{3}{2} și y=(12−13+16):112y = \left( \frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{6} \right) : \frac{1}{12} este egală cu 22. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Calculul numărului xx:

    • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun 66 (amplificăm prima fracție cu 33 și a doua cu 22): 12+13−16=36+26−16=3+2−16=46=23\frac{1}{2} + \frac{1}{3} - \frac{1}{6} = \frac{3}{6} + \frac{2}{6} - \frac{1}{6} = \frac{3 + 2 - 1}{6} = \frac{4}{6} = \frac{2}{3}
    • Înmulțim rezultatul cu 32\frac{3}{2}: x=23⋅32=1x = \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{2} = 1

    (2p)

  2. Calculul numărului yy:

    • Aducem la numitorul comun 66 fracțiile din paranteză: 12−13+16=36−26+16=3−2+16=26=13\frac{1}{2} - \frac{1}{3} + \frac{1}{6} = \frac{3}{6} - \frac{2}{6} + \frac{1}{6} = \frac{3 - 2 + 1}{6} = \frac{2}{6} = \frac{1}{3}
    • Împărțirea la o fracție se transformă în înmulțire cu inversa acesteia: y=13:112=13⋅12=4y = \frac{1}{3} : \frac{1}{12} = \frac{1}{3} \cdot 12 = 4
  3. Calculul mediei geometrice:

    • Formula mediei geometrice pentru două numere reale pozitive este: mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}
    • Înlocuim valorile găsite: mg=1⋅4=4=2m_g = \sqrt{1 \cdot 4} = \sqrt{4} = 2

    (3p)


3. Într-o cutie sunt bile albe, 66 bile roșii și 1010 bile galbene. Probabilitatea de a extrage o bilă albă din cutie este egală cu 59\frac{5}{9}. Determinați numărul de bile albe din cutie. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Modelarea problemei și stabilirea ecuației:

    • Fie nn numărul de bile albe din cutie (n∈Nn \in \mathbb{N}).
    • Numărul total de cazuri posibile este numărul total de bile din cutie: Ntotal=n+6+10=n+16N_{\text{total}} = n + 6 + 10 = n + 16
    • Numărul de cazuri favorabile extragerii unei bile albe este nn.
    • Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile: P=nn+16P = \frac{n}{n + 16}
    • Din ipoteză avem P=59P = \frac{5}{9}, deci obținem ecuația: nn+16=59\frac{n}{n + 16} = \frac{5}{9}

    (3p)

  2. Rezolvarea ecuației:

    • Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor): 9⋅n=5(n+16)9 \cdot n = 5(n + 16) 9n=5n+809n = 5n + 80 9n−5n=80  ⟺  4n=80  ⟺  n=804=209n - 5n = 80 \iff 4n = 80 \iff n = \frac{80}{4} = 20
    • În cutie sunt 2020 de bile albe.

    (2p)


4. Se consideră numerele reale: a=(98−250+32):12a = \left( \sqrt{98} - 2\sqrt{50} + \sqrt{32} \right) : \frac{1}{\sqrt{2}} și b=(73+312+2718):33b = \left( \frac{7}{\sqrt{3}} + \frac{3}{\sqrt{12}} + \frac{\sqrt{27}}{18} \right) : \frac{3}{\sqrt{3}}

a) Arătați că a=2a = 2. (5p)

b) Calculați (a−b)2020(a - b)^{2020}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scoaterea factorilor de sub radical:

    • Descompunem numerele de sub radical: 98=49⋅2=72\sqrt{98} = \sqrt{49 \cdot 2} = 7\sqrt{2} 50=25⋅2=52  ⟹  250=2⋅52=102\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2} \implies 2\sqrt{50} = 2 \cdot 5\sqrt{2} = 10\sqrt{2} 32=16⋅2=42\sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2}

    • Efectuăm calculele din paranteză: 98−250+32=72−102+42=(7−10+4)2=12=2\sqrt{98} - 2\sqrt{50} + \sqrt{32} = 7\sqrt{2} - 10\sqrt{2} + 4\sqrt{2} = (7 - 10 + 4)\sqrt{2} = 1\sqrt{2} = \sqrt{2}

    (3p)

  2. Efectuarea împărțirii:

    • Împărțirea la 12\frac{1}{\sqrt{2}} se transformă în înmulțire cu 2\sqrt{2}: a=2:12=2⋅2=2a = \sqrt{2} : \frac{1}{\sqrt{2}} = \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul numărului real bb:

    • Simplificăm și raționalizăm termenii din paranteză: 73=733=1436\frac{7}{\sqrt{3}} = \frac{7\sqrt{3}}{3} = \frac{14\sqrt{3}}{6} 312=323=336\frac{3}{\sqrt{12}} = \frac{3}{2\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3}}{6} 2718=3318=36\frac{\sqrt{27}}{18} = \frac{3\sqrt{3}}{18} = \frac{\sqrt{3}}{6}

    • Însumăm termenii din paranteză: 1436+336+36=(14+3+1)36=1836=33\frac{14\sqrt{3}}{6} + \frac{3\sqrt{3}}{6} + \frac{\sqrt{3}}{6} = \frac{(14 + 3 + 1)\sqrt{3}}{6} = \frac{18\sqrt{3}}{6} = 3\sqrt{3}

    • Efectuăm împărțirea la 33\frac{3}{\sqrt{3}}: b=33:33=33⋅33=3b = 3\sqrt{3} : \frac{3}{\sqrt{3}} = 3\sqrt{3} \cdot \frac{\sqrt{3}}{3} = 3

    (3p)

  2. Calculul puterii solicitate:

    • Înlocuim valorile a=2a = 2 și b=3b = 3: a−b=2−3=−1a - b = 2 - 3 = -1
    • Ridicăm la puterea pară 20202020: (a−b)2020=(−1)2020=1(a - b)^{2020} = (-1)^{2020} = 1

    (2p)


5. Se consideră expresia E(x)=x(x+3)2−2(x−1)2−(2x−3)(2x+3)−(17x+7)E(x) = x(x + 3)^2 - 2(x - 1)^2 - (2x - 3)(2x + 3) - (17x + 7) unde xx este număr real. Arătați că E(3)1⋅5+E(4)2⋅6+E(5)3⋅7+⋯+E(100)98⋅102=5047\frac{E(3)}{1 \cdot 5} + \frac{E(4)}{2 \cdot 6} + \frac{E(5)}{3 \cdot 7} + \dots + \frac{E(100)}{98 \cdot 102} = 5047 (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la o formă restrânsă:

    • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei: x(x+3)2=x(x2+6x+9)=x3+6x2+9xx(x + 3)^2 = x(x^2 + 6x + 9) = x^3 + 6x^2 + 9x −2(x−1)2=−2(x2−2x+1)=−2x2+4x−2-2(x - 1)^2 = -2(x^2 - 2x + 1) = -2x^2 + 4x - 2 −(2x−3)(2x+3)=−[(2x)2−32]=−(4x2−9)=−4x2+9-(2x - 3)(2x + 3) = -[(2x)^2 - 3^2] = -(4x^2 - 9) = -4x^2 + 9 −(17x+7)=−17x−7-(17x + 7) = -17x - 7

    • Reducem termenii asemenea: E(x)=x3+(6−2−4)x2+(9+4−17)x+(−2+9−7)E(x) = x^3 + (6 - 2 - 4)x^2 + (9 + 4 - 17)x + (-2 + 9 - 7) E(x)=x3−4xE(x) = x^3 - 4x

    • Dăm factor comun pe xx, apoi aplicăm formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B): E(x)=x(x2−4)=x(x−2)(x+2)E(x) = x(x^2 - 4) = x(x - 2)(x + 2) pentru orice număr real xx.

    (3p)

  2. Calculul sumei:

    • Pentru orice x≥3x \ge 3, raportul devine: E(x)(x−2)(x+2)=x(x−2)(x+2)(x−2)(x+2)=x\frac{E(x)}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{x(x - 2)(x + 2)}{(x - 2)(x + 2)} = x

    • Înlocuim succesiv pentru valorile din sumă: E(3)1⋅5=E(3)(3−2)(3+2)=3\frac{E(3)}{1 \cdot 5} = \frac{E(3)}{(3 - 2)(3 + 2)} = 3 E(4)2⋅6=E(4)(4−2)(4+2)=4\frac{E(4)}{2 \cdot 6} = \frac{E(4)}{(4 - 2)(4 + 2)} = 4 E(5)3⋅7=E(5)(5−2)(5+2)=5\frac{E(5)}{3 \cdot 7} = \frac{E(5)}{(5 - 2)(5 + 2)} = 5 …\dots E(100)98⋅102=E(100)(100−2)(100+2)=100\frac{E(100)}{98 \cdot 102} = \frac{E(100)}{(100 - 2)(100 + 2)} = 100

    • Suma cerută este: S=3+4+5+⋯+100S = 3 + 4 + 5 + \dots + 100

    • Aplicăm formula sumei lui Gauss 1+2+⋯+n=n(n+1)21 + 2 + \dots + n = \frac{n(n + 1)}{2} pentru n=100n = 100: 1+2+3+⋯+100=100⋅1012=50501 + 2 + 3 + \dots + 100 = \frac{100 \cdot 101}{2} = 5050

    • Scădem primii doi termeni care lipsesc din sumă (1+2=31 + 2 = 3): S=5050−(1+2)=5050−3=5047S = 5050 - (1 + 2) = 5050 - 3 = 5047

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm}, punctul MM este mijlocul laturii ABAB și punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului. EE și FF sunt punctele de intersecție a dreptelor ACAC și DMDM, respectiv BDBD și CMCM.

Figura 2

a) Arătați că aria pătratului ABCDABCD este egală cu 225 cm2225\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că triunghiurile ADEADE și BCFBCF sunt congruente. (5p)

c) Calculați lungimea segmentului EFEF. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Formula ariei unui pătrat de latură ll este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (3p)

  2. Înlocuim lungimea laturii AB=15 cmAB = 15\text{ cm}: AABCD=152=225 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 15^2 = 225\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Congruența triunghiurilor dreptunghice △ADM\triangle ADM și △BCM\triangle BCM:

    • În pătratul ABCDABCD, unghiurile sunt drepte: m(∠DAM)=m(∠CBM)=90∘m(\angle DAM) = m(\angle CBM) = 90^\circ
    • Laturile pătratului sunt congruente: AD=BCAD = BC
    • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci: AM=BM=AB2=152=7,5 cmAM = BM = \frac{AB}{2} = \frac{15}{2} = 7,5\text{ cm}
    • Conform cazului de congruență Catetă-Catetă (C.C.): △ADM≡△BCM\triangle ADM \equiv \triangle BCM
    • Din congruența acestor triunghiuri rezultă congruența unghiurilor corespondente: ∠ADM≡∠BCM  ⟹  ∠ADE≡∠BCF\angle ADM \equiv \angle BCM \implies \angle ADE \equiv \angle BCF

    (2p)

  2. Congruența triunghiurilor △ADE\triangle ADE și △BCF\triangle BCF:

    • Diagonalele ACAC și BDBD sunt și bisectoarele unghiurilor pătratului, prin urmare: m(∠EAD)=m(∠CAD)=45∘m(\angle EAD) = m(\angle CAD) = 45^\circ m(∠FBC)=m(∠CBD)=45∘m(\angle FBC) = m(\angle CBD) = 45^\circ deci ∠EAD≡∠FBC\angle EAD \equiv \angle FBC.
    • Laturile ADAD și BCBC sunt congruente (AD=BCAD = BC).
    • Am arătat că ∠ADE≡∠BCF\angle ADE \equiv \angle BCF.
    • Conform cazului de congruență Unghi-Latură-Unghi (U.L.U.), deducem: △ADE≡△BCF\triangle ADE \equiv \triangle BCF

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Identificarea centrelor de greutate:

    • În triunghiul △ABD\triangle ABD:

      • Diagonalele pătratului se înjumătățesc în punctul OO, deci OO este mijlocul segmentului BDBD. Prin urmare, AOAO este mediană.
      • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci DMDM este mediană.
      • Dreptele ACAC (care conține mediana AOAO) și DMDM se intersectează în punctul EE. Fiind punctul de intersecție a două mediane, EE este centrul de greutate al triunghiului △ABD\triangle ABD.
      • Proprietatea centrului de greutate este că se află la 13\frac{1}{3} de bază și 23\frac{2}{3} de vârf: OEOA=13\frac{OE}{OA} = \frac{1}{3}
    • În triunghiul △ABC\triangle ABC:

      • Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, deci BOBO este mediană.
      • Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci CMCM este mediană.
      • Dreptele BDBD (care conține mediana BOBO) și CMCM se intersectează în punctul FF. Prin urmare, FF este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC.
      • Rezultă: OFOB=13\frac{OF}{OB} = \frac{1}{3}

    (2p)

  2. Calculul lungimii segmentului EFEF:

    • În triunghiul △OAB\triangle OAB, avem: OEOA=OFOB=13\frac{OE}{OA} = \frac{OF}{OB} = \frac{1}{3}
    • Conform reciprocei teoremei lui Thales, dreapta EFEF este paralelă cu latura ABAB: EF∥ABEF \parallel AB
    • Din teorema fundamentală a asemănării (△OEF∼△OAB\triangle OEF \sim \triangle OAB), rapoartele laturilor sunt egale: EFAB=OEOA=13\frac{EF}{AB} = \frac{OE}{OA} = \frac{1}{3}
    • Așadar: EF=13⋅AB=13⋅15=5 cmEF = \frac{1}{3} \cdot AB = \frac{1}{3} \cdot 15 = 5\text{ cm}

    (3p)


2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=8 dmAB = 8\text{ dm}, BC=6 dmBC = 6\text{ dm} și AA′=15 dmAA' = 15\text{ dm}.

Figura 3

a) Arătați că suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este egală cu 116 dm116\text{ dm}. (5p)

b) Demonstrați că distanța de la punctul AA la planul (BDD′)(BDD') este egală cu 4,8 dm4,8\text{ dm}. (5p)

c) Demonstrați că, dacă punctul MM este simetricul punctului AA față de punctul BB, atunci planele (CC′M)(C C' M) și (BB′D)(B B' D) sunt paralele. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Un paralelipiped dreptunghic are 12 muchii congruente patru câte patru (4 lungimi, 4 lățimi și 4 înălțimi): Smuchii=4⋅(AB+BC+AA′)S_{\text{muchii}} = 4 \cdot (AB + BC + AA')

    (2p)

  2. Înlocuim lungimile cunoscute (AB=8 dmAB = 8\text{ dm}, BC=6 dmBC = 6\text{ dm}, AA′=15 dmAA' = 15\text{ dm}): Smuchii=4⋅(8+6+15)=4⋅29=116 dmS_{\text{muchii}} = 4 \cdot (8 + 6 + 15) = 4 \cdot 29 = 116\text{ dm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Construcția perpendicularei pe plan:

    • În planul bazei (ABCD)(ABCD), construim AE⊥BDAE \perp BD, cu E∈BDE \in BD.
    • Muchia laterală DD′DD' este perpendiculară pe planul bazei: DD′⊥(ABCD)DD' \perp (ABCD)
    • Deoarece segmentul AEAE este inclus în planul bazei (AE⊂(ABCD)AE \subset (ABCD)), deducem: DD′⊥AE  ⟺  AE⊥DD′DD' \perp AE \iff AE \perp DD'
    • Dreapta AEAE este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BDD′)(BDD'): AE⊥BDșiAE⊥DD′AE \perp BD \quad \text{și} \quad AE \perp DD' cu BD∩DD′={D}BD \cap DD' = \{D\} și BD,DD′⊂(BDD′)BD, DD' \subset (BDD').
    • Rezultă că AEAE este perpendiculară pe întregul plan (BDD′)(BDD'): AE⊥(BDD′)AE \perp (BDD')
    • Prin urmare, distanța de la punctul AA la planul (BDD′)(BDD') este lungimea segmentului AEAE: d(A,(BDD′))=AEd(A, (BDD')) = AE

    (3p)

  2. Calculul lungimii segmentului AEAE:

    • Triunghiul △ABD\triangle ABD este dreptunghic în AA (m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ).
    • Aplicăm Teorema lui Pitagora în △ABD\triangle ABD: BD2=AB2+AD2BD^2 = AB^2 + AD^2 BD=82+62=64+36=100=10 dmBD = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ dm}
    • Segmentul AEAE este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △ABD\triangle ABD: AE=AB⋅ADBD=8⋅610=4810=4,8 dmAE = \frac{AB \cdot AD}{BD} = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = 4,8\text{ dm}
    • Deci distanța de la punctul AA la planul (BDD′)(BDD') este egală cu 4,8 dm4,8\text{ dm}.

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea paralelogramului BMCDBMCD:

    • Punctul MM este simetricul punctului AA față de BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului AMAM.
    • Rezultă că punctele A,B,MA, B, M sunt coliniare și: BM=AB=8 dmBM = AB = 8\text{ dm}
    • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele și egale: CD∥AB  ⟹  CD∥BMșiCD=AB=8 dm  ⟹  CD=BMCD \parallel AB \implies CD \parallel BM \quad \text{și} \quad CD = AB = 8\text{ dm} \implies CD = BM
    • Patrulaterul convex BMCDBMCD are două laturi opuse paralele și congruente (BM∥CDBM \parallel CD și BM=CDBM = CD), prin urmare BMCDBMCD este paralelogram.
    • Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele, deci: CM∥BDCM \parallel BD

    (2p)

  2. Demonstrarea paralelismului planelor (CC′M)(CC'M) și (BB′D)(BB'D):

    • Deoarece CM∥BDCM \parallel BD și BD⊂(BB′D)BD \subset (BB'D), iar CM⊄(BB′D)CM \not\subset (BB'D), rezultă: CM∥(BB′D)CM \parallel (BB'D)
    • Muchiile laterale ale paralelipipedului sunt paralele: CC′∥BB′CC' \parallel BB'
    • Cum BB′⊂(BB′D)BB' \subset (BB'D) și CC′⊄(BB′D)CC' \not\subset (BB'D), rezultă: CC′∥(BB′D)CC' \parallel (BB'D)
    • Dreptele CMCM și CC′CC' sunt concurente în punctul CC (CM∩CC′={C}CM \cap CC' = \{C\}) și ambele sunt incluse în planul (CC′M)(CC'M) (CM,CC′⊂(CC′M)CM, CC' \subset (CC'M)).
    • Conform teoremei de paralelism a planelor (dacă un plan conține două drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele două plane sunt paralele), obținem: (CC′M)∥(BB′D)(CC'M) \parallel (BB'D)

    (3p)