BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 8

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 8

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului (40−2⋅10):5(40 - 2 \cdot 10) : 5 este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză: 2⋅10=202 \cdot 10 = 20

  • Efectuăm scăderea din paranteză: 40−20=2040 - 20 = 20

  • Efectuăm împărțirea finală: 20:5=420 : 5 = 4

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


2. După o scumpire cu 10%10\%, prețul unui obiect devine 4444 de lei. Prețul obiectului înainte de scumpire era …\dots de lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu xx prețul inițial al obiectului (înainte de scumpire).

  • Scumpirea este de 10%10\% din prețul inițial: 10100⋅x=0,1x\frac{10}{100} \cdot x = 0,1x

  • Noul preț după scumpire este: x+0,1x=1,1xx + 0,1x = 1,1x

  • Știind că noul preț este de 44 lei44\text{ lei}, scriem ecuația: 1,1x=44  ⟺  x=441,1=44011=40 lei1,1x = 44 \iff x = \frac{44}{1,1} = \frac{440}{11} = 40\text{ lei}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


3. Fracția subunitară din mulțimea A={32,1011,1110,3}A = \left\{ \frac{3}{2}, \frac{10}{11}, \frac{11}{10}, 3 \right\} este …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • O fracție ordinară ab\frac{a}{b} cu termeni pozitivi este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<ba < b), adică valoarea fracției este strict mai mică decât 11.

  • Analizăm fiecare element din mulțimea AA:

    • 32=1,5>1\frac{3}{2} = 1,5 > 1 (fracție supraunitară)
    • 1011<1\frac{10}{11} < 1, deoarece 10<1110 < 11 (fracție subunitară)
    • 1110=1,1>1\frac{11}{10} = 1,1 > 1 (fracție supraunitară)
    • 3>13 > 1 (număr întreg supraunitar)
  • Singura fracție subunitară este 1011\frac{10}{11}.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1011\frac{10}{11}.

(5p)


4. Dreptunghiul ABCDABCD are AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și aria de 80 cm280\text{ cm}^2. Lungimea laturii BCBC este egală cu … cm\dots\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula ariei unui dreptunghi în funcție de lungime și lățime este: AABCD=AB⋅BC\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC

  • Înlocuim datele cunoscute din enunț (AABCD=80 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 80\text{ cm}^2 și AB=8 cmAB = 8\text{ cm}): 80=8⋅BC  ⟺  BC=808=10 cm80 = 8 \cdot BC \iff BC = \frac{80}{8} = 10\text{ cm}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor ACAC și B′D′B'D' are măsura de …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă.

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse ABCDABCD și A′B′C′D′A'B'C'D' sunt pătrate congruente și paralele.

  • Segmentul B′D′B'D' este diagonala pătratului superior A′B′C′D′A'B'C'D', iar BDBD este diagonala pătratului inferior ABCDABCD.

  • Deoarece BB′∥DD′BB' \parallel DD' și BB′=DD′BB' = DD', patrulaterul BB′D′DBB'D'D este dreptunghi, de unde: B′D′∥BDB'D' \parallel BD

  • Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele ACAC și B′D′B'D' este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente ACAC și BDBD: m(∠(AC,B′D′))=m(∠(AC,BD))m(\angle(AC, B'D')) = m(\angle(AC, BD))

  • Segmentele ACAC și BDBD sunt diagonalele pătratului ABCDABCD. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare: AC⊥BD  ⟹  m(∠(AC,BD))=90∘AC \perp BD \implies m(\angle(AC, BD)) = 90^\circ

  • Deducem: m(∠(AC,B′D′))=90∘m(\angle(AC, B'D')) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În graficul de mai jos este înregistrată temperatura unui pacient pe parcursul a 72 de ore.

Grafic temperatură

Conform informațiilor din grafic, cea mai mare temperatură înregistrată pentru acest pacient este egală cu …∘C\dots^\circ\text{C}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Identificăm pe axa verticală a temperaturilor cel mai înalt punct atins de grafic.
  • Vârful maxim al curbei de temperatură se situează la nivelul gradației de 40∘C40^\circ\text{C} (înregistrată în jurul orei 24).
  • Prin urmare, temperatura maximă înregistrată a fost de 40∘C40^\circ\text{C}.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4040.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelogram ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Trasați cu rigla un patrulater convex având laturile opuse paralele și congruente două câte două (AB∥CDAB \parallel CD, AB=CDAB = CD și AD∥BCAD \parallel BC, AD=BCAD = BC).

    (4p)

  2. Notați corect în ordine circulară vârfurile paralelogramului: AA, BB, CC, DD.

    (1p)


2. Media aritmetică a numerelor naturale aa, bb şi 88 este egală cu 1616. Arătați că media aritmetică a numerelor aa și bb este egală cu 2020. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Formula mediei aritmetice a celor trei numere aa, bb și 88 este: ma(a,b,8)=a+b+83m_a(a, b, 8) = \frac{a + b + 8}{3}

    Egalăm cu 1616 și înmulțim ambii membri cu 33: a+b+83=16  ⟺  a+b+8=16⋅3  ⟺  a+b+8=48\frac{a + b + 8}{3} = 16 \iff a + b + 8 = 16 \cdot 3 \iff a + b + 8 = 48

    (3p)

  2. Aflăm suma numerelor aa și bb: a+b=48−8  ⟺  a+b=40a + b = 48 - 8 \iff a + b = 40

    Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb: ma(a,b)=a+b2=402=20m_a(a, b) = \frac{a + b}{2} = \frac{40}{2} = 20

    (2p)


3. Un automobil parcurge în trei zile o distanță de 1200 km1200\text{ km}. În prima zi parcurge 25\frac{2}{5} din distanță, a doua zi 30%30\% din distanță și restul în a treia zi. Calculați distanța parcursă de automobil în a treia zi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Distanța parcursă în prima zi:

    • Automobilul parcurge 25\frac{2}{5} din distanța totală de 1200 km1200\text{ km}: d1=25⋅1200=2⋅240=480 kmd_1 = \frac{2}{5} \cdot 1200 = 2 \cdot 240 = 480\text{ km}

    (2p)

  2. Distanța parcursă în a doua zi și a treia zi:

    • În a doua zi parcurge 30%30\% din distanța totală: d2=30100⋅1200=30⋅12=360 kmd_2 = \frac{30}{100} \cdot 1200 = 30 \cdot 12 = 360\text{ km}

    • Distanța parcursă în a treia zi reprezintă restul până la 1200 km1200\text{ km}: d3=1200−d1−d2=1200−480−360=1200−840=360 kmd_3 = 1200 - d_1 - d_2 = 1200 - 480 - 360 = 1200 - 840 = 360\text{ km}

    (3p)


4. Se consideră numerele reale: a=(0,(3)+25152−122)−1șib=(4298−32+42+567):5+∣2−3∣a = \left( 0,(3) + \frac{\sqrt{25}}{\sqrt{15^2 - 12^2}} \right)^{-1} \quad \text{și} \quad b = \left( \frac{42}{\sqrt{98}} - \sqrt{3^2 + 4^2} + \frac{\sqrt{56}}{\sqrt{7}} \right) : 5 + |\sqrt{2} - 3|

a) Arătați că a=98a = \frac{9}{8}. (5p)

b) Arătați că media geometrică a numerelor aa și bb aparține mulțimii I=(2,3)I = (\sqrt{2}, \sqrt{3}). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Transformăm fracția zecimală periodică simplă 0,(3)0,(3) în fracție ordinară: 0,(3)=39=130,(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}

    Calculăm termenul cu radicali din paranteză: 25=5\sqrt{25} = 5 152−122=225−144=81=9\sqrt{15^2 - 12^2} = \sqrt{225 - 144} = \sqrt{81} = 9 25152−122=59\frac{\sqrt{25}}{\sqrt{15^2 - 12^2}} = \frac{5}{9}

    Efectuăm suma din paranteză: 0,(3)+25152−122=39+59=890,(3) + \frac{\sqrt{25}}{\sqrt{15^2 - 12^2}} = \frac{3}{9} + \frac{5}{9} = \frac{8}{9}

    (3p)

  2. Aplicăm exponentul negativ −1-1, care inversează fracția: a=(89)−1=98a = \left( \frac{8}{9} \right)^{-1} = \frac{9}{8}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul numărului bb:

    • Simplificăm fiecare termen din paranteză:

      • Scoatem factorii de sub radical pentru 98=49⋅2=72\sqrt{98} = \sqrt{49 \cdot 2} = 7\sqrt{2}: 4298=4272=62=622=32\frac{42}{\sqrt{98}} = \frac{42}{7\sqrt{2}} = \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}
      • Calculăm termenul din mijloc: 32+42=9+16=25=5\sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
      • Împărțim radicalii: 567=567=8=22\frac{\sqrt{56}}{\sqrt{7}} = \sqrt{\frac{56}{7}} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}
    • Adunăm termenii din paranteză: 4298−32+42+567=32−5+22=52−5\frac{42}{\sqrt{98}} - \sqrt{3^2 + 4^2} + \frac{\sqrt{56}}{\sqrt{7}} = 3\sqrt{2} - 5 + 2\sqrt{2} = 5\sqrt{2} - 5

    • Efectuăm împărțirea la 55: (52−5):5=5(2−1)5=2−1(5\sqrt{2} - 5) : 5 = \frac{5(\sqrt{2} - 1)}{5} = \sqrt{2} - 1

    • Explicităm modulul ∣2−3∣|\sqrt{2} - 3|: Deoarece 2<9  ⟹  2<9=32 < 9 \implies \sqrt{2} < \sqrt{9} = 3, diferența 2−3\sqrt{2} - 3 este negativă, prin urmare: ∣2−3∣=−(2−3)=3−2|\sqrt{2} - 3| = -( \sqrt{2} - 3 ) = 3 - \sqrt{2}

    • Calculăm valoarea finală a lui bb: b=(2−1)+(3−2)=2−1+3−2=2b = (\sqrt{2} - 1) + (3 - \sqrt{2}) = \sqrt{2} - 1 + 3 - \sqrt{2} = 2

    (2p)

  2. Calculul mediei geometrice și verificarea apartenenței:

    • Formula mediei geometrice a numerelor a=98a = \frac{9}{8} și b=2b = 2 este: mg=a⋅b=98⋅2=94=32=1,5m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{\frac{9}{8} \cdot 2} = \sqrt{\frac{9}{4}} = \frac{3}{2} = 1,5

    • Ridicăm la pătrat valorile pentru a compara cu intervalul I=(2,3)I = (\sqrt{2}, \sqrt{3}): (2)2=2(\sqrt{2})^2 = 2 1,52=2,251,5^2 = 2,25 (3)2=3(\sqrt{3})^2 = 3

    • Cum 2<2,25<32 < 2,25 < 3, deducem prin extragerea rădăcinii pătrate: 2<1,5<3  ⟹  mg∈(2,3)=I\sqrt{2} < 1,5 < \sqrt{3} \implies m_g \in (\sqrt{2}, \sqrt{3}) = I

    (3p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x−1)2−2(x−2)(x+1)−(x+1)2E(x) = (2x - 1)^2 - 2(x - 2)(x + 1) - (x + 1)^2 unde xx este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul nn, numărul N=E(2n+1)−E(2n−1)N = E(2n + 1) - E(2n - 1) este multiplu al lui 88. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma canonică simplificată:

    • Dezvoltăm fiecare termen: (2x−1)2=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1 −2(x−2)(x+1)=−2(x2+x−2x−2)=−2(x2−x−2)=−2x2+2x+4-2(x - 2)(x + 1) = -2(x^2 + x - 2x - 2) = -2(x^2 - x - 2) = -2x^2 + 2x + 4 −(x+1)2=−(x2+2x+1)=−x2−2x−1-(x + 1)^2 = -(x^2 + 2x + 1) = -x^2 - 2x - 1

    • Reducem termenii asemenea: E(x)=(4x2−2x2−x2)+(−4x+2x−2x)+(1+4−1)E(x) = (4x^2 - 2x^2 - x^2) + (-4x + 2x - 2x) + (1 + 4 - 1) E(x)=x2−4x+4E(x) = x^2 - 4x + 4 E(x)=(x−2)2pentru orice numa˘r real xE(x) = (x - 2)^2 \quad \text{pentru orice număr real } x

    (3p)

  2. Calculul numărului NN și demonstrarea divizibilității cu 88:

    • Înlocuim pe xx cu 2n+12n + 1, respectiv 2n−12n - 1: E(2n+1)=((2n+1)−2)2=(2n−1)2E(2n + 1) = ((2n + 1) - 2)^2 = (2n - 1)^2 E(2n−1)=((2n−1)−2)2=(2n−3)2E(2n - 1) = ((2n - 1) - 2)^2 = (2n - 3)^2

    • Calculăm N=E(2n+1)−E(2n−1)N = E(2n + 1) - E(2n - 1) folosind formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B): N=(2n−1)2−(2n−3)2N = (2n - 1)^2 - (2n - 3)^2 N=[(2n−1)−(2n−3)]⋅[(2n−1)+(2n−3)]N = [(2n - 1) - (2n - 3)] \cdot [(2n - 1) + (2n - 3)] N=(2n−1−2n+3)⋅(4n−4)N = (2n - 1 - 2n + 3) \cdot (4n - 4) N=2⋅4(n−1)=8(n−1)N = 2 \cdot 4(n - 1) = 8(n - 1)

    • (Alternativ, prin desfacerea parantezelor: N=(4n2−4n+1)−(4n2−12n+9)=8n−8=8(n−1)N = (4n^2 - 4n + 1) - (4n^2 - 12n + 9) = 8n - 8 = 8(n - 1)).

    • Deoarece nn este număr natural nenul (n∈N∗n \in \mathbb{N}^*), avem n≥1n \ge 1, deci n−1∈Nn - 1 \in \mathbb{N}.

    • Deoarece N=8⋅kN = 8 \cdot k cu k=n−1∈Nk = n - 1 \in \mathbb{N}, numărul NN este multiplu al lui 88, pentru orice număr natural nenul nn.

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=24 cmAB = 24\text{ cm}, CD=8 cmCD = 8\text{ cm} şi AD=10 cmAD = 10\text{ cm}. Dreptele ADAD și BCBC se intersectează în punctul EE și punctele MM și NN sunt situate pe dreapta ABAB astfel încât DM⊥ABDM \perp AB și EN⊥ABEN \perp AB.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul trapezului ABCDABCD este egal cu 52 cm52\text{ cm}. (5p)

b) Determinați lungimea segmentului ENEN. (5p)

c) Știind că GG este punctul de intersecție a dreptelor ENEN și MCMC, demonstrați că GG este centrul de greutate al triunghiului ABEABE. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Patrulaterul ABCDABCD este trapez isoscel cu bazele AB∥CDAB \parallel CD, prin urmare laturile neparalele sunt congruente: BC=AD=10 cmBC = AD = 10\text{ cm}

    (2p)

  2. Perimetrul trapezului reprezintă suma lungimilor tuturor celor patru laturi: PABCD=AB+BC+CD+DA\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA PABCD=24+10+8+10=52 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 24 + 10 + 8 + 10 = 52\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul lungimilor AMAM și DMDM:

    • În trapezul isoscel ABCDABCD, construim înălțimea DM⊥ABDM \perp AB, cu M∈ABM \in AB.

    • Lungimea segmentului AMAM se determină prin formula proiecției laturii neparalele pe baza mare: AM=AB−CD2=24−82=162=8 cmAM = \frac{AB - CD}{2} = \frac{24 - 8}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

    • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △DMA\triangle DMA (m(∠DMA)=90∘m(\angle DMA) = 90^\circ): DM2=AD2−AM2=102−82=100−64=36DM^2 = AD^2 - AM^2 = 10^2 - 8^2 = 100 - 64 = 36 DM=36=6 cmDM = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

    (2p)

  2. Calculul lungimii segmentului ENEN:

    • Deoarece ABCDABCD este trapez isoscel, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente: ∠EAB≡∠EBA\angle EAB \equiv \angle EBA

    • Rezultă că triunghiul △EAB\triangle EAB este isoscel cu EA=EBEA = EB.

    • Deoarece EN⊥ABEN \perp AB, înălțimea ENEN corespunzătoare bazei triunghiului isoscel este și mediană, prin urmare NN este mijlocul segmentului ABAB: AN=AB2=242=12 cmAN = \frac{AB}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

    • Avem DM⊥ABDM \perp AB și EN⊥ABEN \perp AB, deci cele două drepte sunt paralele: DM∥ENDM \parallel EN

    • În triunghiul △AEN\triangle AEN, din DM∥ENDM \parallel EN, aplicăm Teorema fundamentală a asemănării (△ADM∼△AEN\triangle ADM \sim \triangle AEN): DMEN=AMAN\frac{DM}{EN} = \frac{AM}{AN} 6EN=812=23  ⟺  EN=6⋅32=9 cm\frac{6}{EN} = \frac{8}{12} = \frac{2}{3} \iff EN = \frac{6 \cdot 3}{2} = 9\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea paralelismului MC∥ADMC \parallel AD:

    • Avem AM=8 cmAM = 8\text{ cm} și CD=8 cmCD = 8\text{ cm}, deci: AM=CDAM = CD
    • Cum M∈ABM \in AB și AB∥CDAB \parallel CD, rezultă: AM∥CDAM \parallel CD
    • Patrulaterul convex AMCDAMCD are două laturi opuse paralele și congruente (AM∥CDAM \parallel CD și AM=CDAM = CD), deci AMCDAMCD este paralelogram.
    • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele: MC∥AD  ⟹  MC∥AEMC \parallel AD \implies MC \parallel AE

    (2p)

  2. Poziționarea punctului GG pe mediana ENEN:

    • Dreapta MCMC intersectează segmentul ENEN în punctul GG, deci G∈MCG \in MC.
    • În triunghiul △AEN\triangle AEN, deoarece MG∥AEMG \parallel AE, aplicăm Teorema lui Thales (sau asemănarea △MNG∼△ANE\triangle MNG \sim \triangle ANE): NGNE=MNAN\frac{NG}{NE} = \frac{MN}{AN}
    • Calculăm lungimea segmentului MNMN: MN=AN−AM=12−8=4 cmMN = AN - AM = 12 - 8 = 4\text{ cm}
    • Înlocuim valorile: NGNE=412=13  ⟹  NG=13NE\frac{NG}{NE} = \frac{4}{12} = \frac{1}{3} \implies NG = \frac{1}{3} NE
    • Rezultă că distanța de la vârful EE la punctul GG este: EG=NE−NG=NE−13NE=23NEEG = NE - NG = NE - \frac{1}{3}NE = \frac{2}{3}NE
    • Deoarece NN este mijlocul laturii ABAB, segmentul ENEN este mediana corespunzătoare laturii ABAB în triunghiul △ABE\triangle ABE.
    • Punctul GG fiind situat pe mediana ENEN la două treimi de vârf (EG=23ENEG = \frac{2}{3}EN) și o treime de bază (NG=13ENNG = \frac{1}{3}EN), deducem că GG este centrul de greutate al triunghiului △ABE\triangle ABE.

    (3p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCDVABCD cu VA=VB=VC=VDVA = VB = VC = VD și unghiul dintre VBVB și planul (ABC)(ABC) cu măsura de 45∘45^\circ. ABCDABCD este pătrat cu AB=18 cmAB = 18\text{ cm}, punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv VDVD și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 324 cm2324\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că dreapta OMOM este paralelă cu planul (VAB)(VAB). (5p)

c) Demonstrați că MN=93 cmMN = 9\sqrt{3}\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=18 cmAB = 18\text{ cm}. Formula ariei pătratului este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (3p)

  2. Calculăm numeric: AABCD=182=324 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 18^2 = 324\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Identificarea liniei mijlocii în triunghiul △CAB\triangle CAB:

    • În pătratul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO și se înjumătățesc, prin urmare OO este mijlocul diagonalei ACAC.
    • Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC din ipoteză.
    • Segmentul OMOM unește mijloacele laturilor ACAC și BCBC în triunghiul △CAB\triangle CAB, deci OMOM este linie mijlocie în △CAB\triangle CAB: OM∥ABOM \parallel AB

    (3p)

  2. Demonstrarea paralelismului cu planul (VAB)(VAB):

    • Dreapta ABAB este inclusă în planul feței laterale: AB⊂(VAB)AB \subset (VAB)
    • Dreapta OMOM nu este inclusă în planul (VAB)(VAB) (OM⊄(VAB)OM \not\subset (VAB)).
    • O dreaptă paralelă cu o dreaptă dintr-un plan este paralelă cu planul respectiv, prin urmare: OM∥(VAB)OM \parallel (VAB)

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea înălțimii piramidei și a naturii fețelor laterale:

    • Deoarece VA=VB=VC=VDVA = VB = VC = VD, triunghiurile diagonale △VAC\triangle VAC și △VBD\triangle VBD sunt isoscele cu vârful în VV.
    • Punctul OO fiind mijlocul comun al diagonalelor ACAC și BDBD, deducem VO⊥ACVO \perp AC și VO⊥BDVO \perp BD.
    • Cum AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\} și AC,BD⊂(ABC)AC, BD \subset (ABC), rezultă că VOVO este perpendiculară pe planul bazei: VO⊥(ABC)VO \perp (ABC)
    • Proiecția punctului VV pe planul (ABC)(ABC) este OO, iar proiecția punctului BB este el însuși, deci proiecția muchiei VBVB pe planul (ABC)(ABC) este segmentul OBOB: pr(ABC)VB=OB\text{pr}_{(ABC)} VB = OB
    • Măsura unghiului dintre dreapta VBVB și planul (ABC)(ABC) este: ∠(VB,(ABC))=∠(VB,OB)=∠VBO  ⟹  m(∠VBO)=45∘\angle(VB, (ABC)) = \angle(VB, OB) = \angle VBO \implies m(\angle VBO) = 45^\circ
    • În triunghiul dreptunghic △VOB\triangle VOB (m(∠VOB)=90∘m(\angle VOB) = 90^\circ), având un unghi ascuțit de 45∘45^\circ, triunghiul este dreptunghic isoscel: VO=OBVO = OB
    • Diagonala pătratului ABCDABCD cu latura de 18 cm18\text{ cm} este: BD=AB2=182 cm  ⟹  OB=BD2=92 cmBD = AB\sqrt{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm} \implies OB = \frac{BD}{2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}
    • În triunghiul △VOB\triangle VOB, ipotenuza VBVB este: VB=OB2=92⋅2=9⋅2=18 cmVB = OB\sqrt{2} = 9\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 9 \cdot 2 = 18\text{ cm}
    • Cum toate muchiile laterale au lungimea de 18 cm18\text{ cm} și toate laturile bazei au lungimea de 18 cm18\text{ cm}, toate cele patru fețe laterale sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 18 cm18\text{ cm}.

    (2p)

  2. Construcția ajutătoare și paralelogramul BMNPBMNP:

    • Fie PP mijlocul muchiei laterale VAVA.
    • În triunghiul △VAD\triangle VAD, punctele NN și PP sunt mijloacele laturilor VDVD, respectiv VAVA.
    • Rezultă că segmentul NPNP este linie mijlocie în triunghiul △VAD\triangle VAD: NP∥ADșiNP=AD2=182=9 cmNP \parallel AD \quad \text{și} \quad NP = \frac{AD}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}
    • În pătratul ABCDABCD, punctul MM este mijlocul laturii BCBC, deci: MB=BC2=182=9 cmșiMB∥ADMB = \frac{BC}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm} \quad \text{și} \quad MB \parallel AD
    • Comparând segmentele NPNP și MBMB: NP∥MBșiNP=MB=9 cmNP \parallel MB \quad \text{și} \quad NP = MB = 9\text{ cm}
    • Patrulaterul convex BMNPBMNP are două laturi opuse paralele și congruente, prin urmare BMNPBMNP este paralelogram.
    • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci: MN=BPMN = BP

    (2p)

  3. Calculul lungimii segmentului BPBP și concluzia:

    • Triunghiul △VAB\triangle VAB este echilateral cu latura AB=VA=VB=18 cmAB = VA = VB = 18\text{ cm}.
    • Deoarece PP este mijlocul laturii VAVA, segmentul BPBP este mediană, deci și înălțime în triunghiul echilateral △VAB\triangle VAB.
    • Formula lungimii înălțimii unui triunghi echilateral cu latura ll este: h=l32h = \frac{l\sqrt{3}}{2}
    • Înlocuind l=18 cml = 18\text{ cm}: BP=1832=93 cmBP = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}
    • Deoarece MN=BPMN = BP, obținem: MN=93 cmMN = 9\sqrt{3}\text{ cm}

    (1p)