Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului (40−2⋅10):5 este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză:
2⋅10=20
Efectuăm scăderea din paranteză:
40−20=20
Efectuăm împărțirea finală:
20:5=4
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4.
(5p)
2. După o scumpire cu 10%, prețul unui obiect devine 44 de lei. Prețul obiectului înainte de scumpire era … de lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu x prețul inițial al obiectului (înainte de scumpire).
Scumpirea este de 10% din prețul inițial:
10010⋅x=0,1x
Noul preț după scumpire este:
x+0,1x=1,1x
Știind că noul preț este de 44 lei, scriem ecuația:
1,1x=44⟺x=1,144=11440=40 lei
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 40.
(5p)
3. Fracția subunitară din mulțimea A={23,1110,1011,3} este …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
O fracție ordinară ba cu termeni pozitivi este subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<b), adică valoarea fracției este strict mai mică decât 1.
Analizăm fiecare element din mulțimea A:
23=1,5>1 (fracție supraunitară)
1110<1, deoarece 10<11 (fracție subunitară)
1011=1,1>1 (fracție supraunitară)
3>1 (număr întreg supraunitar)
Singura fracție subunitară este 1110.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1110.
(5p)
4. Dreptunghiul ABCD are AB=8 cm și aria de 80 cm2. Lungimea laturii BC este egală cu … cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula ariei unui dreptunghi în funcție de lungime și lățime este:
AABCD=AB⋅BC
Înlocuim datele cunoscute din enunț (AABCD=80 cm2 și AB=8 cm):
80=8⋅BC⟺BC=880=10 cm
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 10.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Unghiul dreptelor AC și B′D′ are măsura de …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a afla unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă.
În cubul ABCDA′B′C′D′, fețele opuse ABCD și A′B′C′D′ sunt pătrate congruente și paralele.
Segmentul B′D′ este diagonala pătratului superior A′B′C′D′, iar BD este diagonala pătratului inferior ABCD.
Deoarece BB′∥DD′ și BB′=DD′, patrulaterul BB′D′D este dreptunghi, de unde:
B′D′∥BD
Prin urmare, măsura unghiului dintre dreptele AC și B′D′ este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente AC și BD:
m(∠(AC,B′D′))=m(∠(AC,BD))
Segmentele AC și BD sunt diagonalele pătratului ABCD. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:
AC⊥BD⟹m(∠(AC,BD))=90∘
Deducem:
m(∠(AC,B′D′))=90∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
6. În graficul de mai jos este înregistrată temperatura unui pacient pe parcursul a 72 de ore.
Conform informațiilor din grafic, cea mai mare temperatură înregistrată pentru acest pacient este egală cu …∘C. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Identificăm pe axa verticală a temperaturilor cel mai înalt punct atins de grafic.
Vârful maxim al curbei de temperatură se situează la nivelul gradației de 40∘C (înregistrată în jurul orei 24).
Prin urmare, temperatura maximă înregistrată a fost de 40∘C.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 40.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelogram ABCD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trasați cu rigla un patrulater convex având laturile opuse paralele și congruente două câte două (AB∥CD, AB=CD și AD∥BC, AD=BC).
(4p)
Notați corect în ordine circulară vârfurile paralelogramului: A, B, C, D.
(1p)
2. Media aritmetică a numerelor naturale a, b şi 8 este egală cu 16. Arătați că media aritmetică a numerelor a și b este egală cu 20. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula mediei aritmetice a celor trei numere a, b și 8 este:
ma(a,b,8)=3a+b+8
Egalăm cu 16 și înmulțim ambii membri cu 3:
3a+b+8=16⟺a+b+8=16⋅3⟺a+b+8=48
(3p)
Aflăm suma numerelor a și b:
a+b=48−8⟺a+b=40
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma(a,b)=2a+b=240=20
(2p)
3. Un automobil parcurge în trei zile o distanță de 1200 km. În prima zi parcurge 52 din distanță, a doua zi 30% din distanță și restul în a treia zi. Calculați distanța parcursă de automobil în a treia zi. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Distanța parcursă în prima zi:
Automobilul parcurge 52 din distanța totală de 1200 km:
d1=52⋅1200=2⋅240=480 km
(2p)
Distanța parcursă în a doua zi și a treia zi:
În a doua zi parcurge 30% din distanța totală:
d2=10030⋅1200=30⋅12=360 km
Distanța parcursă în a treia zi reprezintă restul până la 1200 km:
d3=1200−d1−d2=1200−480−360=1200−840=360 km
(3p)
4. Se consideră numerele reale:
a=(0,(3)+152−12225)−1șib=(9842−32+42+756):5+∣2−3∣
a) Arătați că a=89. (5p)
b) Arătați că media geometrică a numerelor a și b aparține mulțimii I=(2,3). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Transformăm fracția zecimală periodică simplă 0,(3) în fracție ordinară:
0,(3)=93=31
Calculăm termenul cu radicali din paranteză:
25=5152−122=225−144=81=9152−12225=95
Efectuăm suma din paranteză:
0,(3)+152−12225=93+95=98
(3p)
Aplicăm exponentul negativ −1, care inversează fracția:
a=(98)−1=89
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculul numărului b:
Simplificăm fiecare termen din paranteză:
Scoatem factorii de sub radical pentru 98=49⋅2=72:
9842=7242=26=262=32
Calculăm termenul din mijloc:
32+42=9+16=25=5
Împărțim radicalii:
756=756=8=22
Adunăm termenii din paranteză:
9842−32+42+756=32−5+22=52−5
Efectuăm împărțirea la 5:
(52−5):5=55(2−1)=2−1
Explicităm modulul ∣2−3∣:
Deoarece 2<9⟹2<9=3, diferența 2−3 este negativă, prin urmare:
∣2−3∣=−(2−3)=3−2
Calculăm valoarea finală a lui b:
b=(2−1)+(3−2)=2−1+3−2=2
(2p)
Calculul mediei geometrice și verificarea apartenenței:
Formula mediei geometrice a numerelor a=89 și b=2 este:
mg=a⋅b=89⋅2=49=23=1,5
Ridicăm la pătrat valorile pentru a compara cu intervalul I=(2,3):
(2)2=21,52=2,25(3)2=3
Cum 2<2,25<3, deducem prin extragerea rădăcinii pătrate:
2<1,5<3⟹mg∈(2,3)=I
(3p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(2x−1)2−2(x−2)(x+1)−(x+1)2
unde x este număr real. Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul n, numărul N=E(2n+1)−E(2n−1) este multiplu al lui 8. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aducerea expresiei E(x) la forma canonică simplificată:
Dezvoltăm fiecare termen:
(2x−1)2=4x2−4x+1−2(x−2)(x+1)=−2(x2+x−2x−2)=−2(x2−x−2)=−2x2+2x+4−(x+1)2=−(x2+2x+1)=−x2−2x−1
Reducem termenii asemenea:
E(x)=(4x2−2x2−x2)+(−4x+2x−2x)+(1+4−1)E(x)=x2−4x+4E(x)=(x−2)2pentru orice numa˘r real x
(3p)
Calculul numărului N și demonstrarea divizibilității cu 8:
Înlocuim pe x cu 2n+1, respectiv 2n−1:
E(2n+1)=((2n+1)−2)2=(2n−1)2E(2n−1)=((2n−1)−2)2=(2n−3)2
Calculăm N=E(2n+1)−E(2n−1) folosind formula diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B):
N=(2n−1)2−(2n−3)2N=[(2n−1)−(2n−3)]⋅[(2n−1)+(2n−3)]N=(2n−1−2n+3)⋅(4n−4)N=2⋅4(n−1)=8(n−1)
(Alternativ, prin desfacerea parantezelor: N=(4n2−4n+1)−(4n2−12n+9)=8n−8=8(n−1)).
Deoarece n este număr natural nenul (n∈N∗), avem n≥1, deci n−1∈N.
Deoarece N=8⋅k cu k=n−1∈N, numărul N este multiplu al lui 8, pentru orice număr natural nenul n.
(2p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCD cu AB∥CD, AB=24 cm, CD=8 cm şi AD=10 cm. Dreptele AD și BC se intersectează în punctul E și punctele M și N sunt situate pe dreapta AB astfel încât DM⊥AB și EN⊥AB.
a) Arătați că perimetrul trapezului ABCD este egal cu 52 cm. (5p)
b) Determinați lungimea segmentului EN. (5p)
c) Știind că G este punctul de intersecție a dreptelor EN și MC, demonstrați că G este centrul de greutate al triunghiului ABE. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Patrulaterul ABCD este trapez isoscel cu bazele AB∥CD, prin urmare laturile neparalele sunt congruente:
BC=AD=10 cm
(2p)
Perimetrul trapezului reprezintă suma lungimilor tuturor celor patru laturi:
PABCD=AB+BC+CD+DAPABCD=24+10+8+10=52 cm
(3p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculul lungimilor AM și DM:
În trapezul isoscel ABCD, construim înălțimea DM⊥AB, cu M∈AB.
Lungimea segmentului AM se determină prin formula proiecției laturii neparalele pe baza mare:
AM=2AB−CD=224−8=216=8 cm
Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △DMA (m(∠DMA)=90∘):
DM2=AD2−AM2=102−82=100−64=36DM=36=6 cm
(2p)
Calculul lungimii segmentului EN:
Deoarece ABCD este trapez isoscel, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∠EAB≡∠EBA
Rezultă că triunghiul △EAB este isoscel cu EA=EB.
Deoarece EN⊥AB, înălțimea EN corespunzătoare bazei triunghiului isoscel este și mediană, prin urmare N este mijlocul segmentului AB:
AN=2AB=224=12 cm
Avem DM⊥AB și EN⊥AB, deci cele două drepte sunt paralele:
DM∥EN
În triunghiul △AEN, din DM∥EN, aplicăm Teorema fundamentală a asemănării (△ADM∼△AEN):
ENDM=ANAMEN6=128=32⟺EN=26⋅3=9 cm
(3p)
Rezolvare Subpunctul c):
Demonstrarea paralelismului MC∥AD:
Avem AM=8 cm și CD=8 cm, deci:
AM=CD
Cum M∈AB și AB∥CD, rezultă:
AM∥CD
Patrulaterul convex AMCD are două laturi opuse paralele și congruente (AM∥CD și AM=CD), deci AMCD este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele:
MC∥AD⟹MC∥AE
(2p)
Poziționarea punctului G pe mediana EN:
Dreapta MC intersectează segmentul EN în punctul G, deci G∈MC.
În triunghiul △AEN, deoarece MG∥AE, aplicăm Teorema lui Thales (sau asemănarea △MNG∼△ANE):
NENG=ANMN
Calculăm lungimea segmentului MN:
MN=AN−AM=12−8=4 cm
Înlocuim valorile:
NENG=124=31⟹NG=31NE
Rezultă că distanța de la vârful E la punctul G este:
EG=NE−NG=NE−31NE=32NE
Deoarece N este mijlocul laturii AB, segmentul EN este mediana corespunzătoare laturii AB în triunghiul △ABE.
Punctul G fiind situat pe mediana EN la două treimi de vârf (EG=32EN) și o treime de bază (NG=31EN), deducem că G este centrul de greutate al triunghiului △ABE.
(3p)
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCD cu VA=VB=VC=VD și unghiul dintre VB și planul (ABC) cu măsura de 45∘. ABCD este pătrat cu AB=18 cm, punctele M și N sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv VD și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 324 cm2. (5p)
b) Demonstrați că dreapta OM este paralelă cu planul (VAB). (5p)
c) Demonstrați că MN=93 cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Baza ABCD este pătrat cu latura AB=18 cm. Formula ariei pătratului este:
AABCD=AB2
(3p)
Calculăm numeric:
AABCD=182=324 cm2
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Identificarea liniei mijlocii în triunghiul △CAB:
În pătratul ABCD, diagonalele AC și BD se intersectează în punctul O și se înjumătățesc, prin urmare O este mijlocul diagonalei AC.
Punctul M este mijlocul segmentului BC din ipoteză.
Segmentul OM unește mijloacele laturilor AC și BC în triunghiul △CAB, deci OM este linie mijlocie în △CAB:
OM∥AB
(3p)
Demonstrarea paralelismului cu planul (VAB):
Dreapta AB este inclusă în planul feței laterale:
AB⊂(VAB)
Dreapta OM nu este inclusă în planul (VAB) (OM⊂(VAB)).
O dreaptă paralelă cu o dreaptă dintr-un plan este paralelă cu planul respectiv, prin urmare:
OM∥(VAB)
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Determinarea înălțimii piramidei și a naturii fețelor laterale:
Deoarece VA=VB=VC=VD, triunghiurile diagonale △VAC și △VBD sunt isoscele cu vârful în V.
Punctul O fiind mijlocul comun al diagonalelor AC și BD, deducem VO⊥AC și VO⊥BD.
Cum AC∩BD={O} și AC,BD⊂(ABC), rezultă că VO este perpendiculară pe planul bazei:
VO⊥(ABC)
Proiecția punctului V pe planul (ABC) este O, iar proiecția punctului B este el însuși, deci proiecția muchiei VB pe planul (ABC) este segmentul OB:
pr(ABC)VB=OB
Măsura unghiului dintre dreapta VB și planul (ABC) este:
∠(VB,(ABC))=∠(VB,OB)=∠VBO⟹m(∠VBO)=45∘
În triunghiul dreptunghic △VOB (m(∠VOB)=90∘), având un unghi ascuțit de 45∘, triunghiul este dreptunghic isoscel:
VO=OB
Diagonala pătratului ABCD cu latura de 18 cm este:
BD=AB2=182 cm⟹OB=2BD=92 cm
În triunghiul △VOB, ipotenuza VB este:
VB=OB2=92⋅2=9⋅2=18 cm
Cum toate muchiile laterale au lungimea de 18 cm și toate laturile bazei au lungimea de 18 cm, toate cele patru fețe laterale sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură 18 cm.
(2p)
Construcția ajutătoare și paralelogramul BMNP:
Fie P mijlocul muchiei laterale VA.
În triunghiul △VAD, punctele N și P sunt mijloacele laturilor VD, respectiv VA.
Rezultă că segmentul NP este linie mijlocie în triunghiul △VAD:
NP∥ADșiNP=2AD=218=9 cm
În pătratul ABCD, punctul M este mijlocul laturii BC, deci:
MB=2BC=218=9 cmșiMB∥AD
Comparând segmentele NP și MB:
NP∥MBșiNP=MB=9 cm
Patrulaterul convex BMNP are două laturi opuse paralele și congruente, prin urmare BMNP este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci:
MN=BP
(2p)
Calculul lungimii segmentului BP și concluzia:
Triunghiul △VAB este echilateral cu latura AB=VA=VB=18 cm.
Deoarece P este mijlocul laturii VA, segmentul BP este mediană, deci și înălțime în triunghiul echilateral △VAB.
Formula lungimii înălțimii unui triunghi echilateral cu latura l este:
h=2l3