Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului 10+5⋅(16−2⋅8) este egal cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză:
2⋅8=16
Efectuăm scăderea din paranteza rotundă:
16−16=0
Efectuăm înmulțirea din afara parantezei:
5⋅0=0
Efectuăm adunarea finală:
10+0=10
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 10.
(5p)
2. Un obiect costă 120 de lei. După o scumpire cu 10%, obiectul costă … lei. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valoarea scumpirii (10% din prețul inițial de 120 lei):
10010⋅120=101⋅120=12 lei
Adunăm valoarea scumpirii la prețul inițial:
120+12=132 lei
(Alternativ, noul preț reprezintă 100%+10%=110% din prețul inițial: 1,10⋅120=132 lei).
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 132.
(5p)
3. Dacă A={1,2,3,4} și B={4,5,6,7}, atunci intersecția mulțimilor A și B este egală cu {…}. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Intersecția a două mulțimi A∩B este mulțimea formată din elementele comune ambelor mulțimi:
A∩B={x∣x∈Ași x∈B}
Comparăm elementele mulțimilor A={1,2,3,4} și B={4,5,6,7}:
Singurul element comun este numărul 4.
Deci A∩B={4}.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 4.
(5p)
4. Lungimea unui cerc cu raza de 5 cm este egală cu …π cm. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula lungimii cercului de rază R este:
L=2πR
Înlocuim raza cercului R=5 cm:
L=2π⋅5=10π cm
Deoarece în enunț unitatea este precizată sub forma …π cm, numărul căutat este 10.
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 10.
(5p)
5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Măsura unghiului dreptelor AB și A′D este egală cu …∘. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă:
În pătratul de bază ABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CD.
De asemenea, în pătratul superior A′B′C′D′ avem AB∥A′B′.
Utilizând paralela AB∥CD:
Unghiul dintre dreptele AB și A′D este unghiul dintre dreptele concurente CD și A′D.
Muchia CD este perpendiculară pe planul feței laterale din stânga:
CD⊥(ADD′A′)
Deoarece o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan, și cum A′D⊂(ADD′A′), deducem:
CD⊥A′D⟹m(∠(CD,A′D))=90∘
Prin urmare:
m(∠(AB,A′D))=90∘
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 90.
(5p)
6. În tabelul de mai jos este prezentată situația mediilor la limba engleză, pe semestrul I, ale elevilor unei școli gimnaziale.
Media
4
5
6
7
8
9
10
Nr. elevi
1
6
7
14
23
29
30
Conform informațiilor din tabel, probabilitatea ca, alegând un elev din această școală, acesta să aibă media 10 la limba engleză, este egală cu …. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula probabilității unui eveniment este:
P=numa˘rul cazurilor posibilenuma˘rul cazurilor favorabile
Numărul cazurilor favorabile reprezintă numărul elevilor care au media 10:
Nfavorabile=30
Numărul cazurilor posibile reprezintă numărul total de elevi din școală:
Nposibile=1+6+7+14+23+29+30=110
Calculăm probabilitatea și simplificăm fracția prin 10:
P=11030=113
Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 113.
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.
1. Desenați, pe foaia de examen, un romb ABCD. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Se trasează un patrulater convex cu toate cele patru laturi congruente (sau două diagonale perpendiculare care se taie în segmente congruente la mijlocul lor).
(4p)
Se notează ordonat vârfurile patrulaterului: A, B, C, D.
(1p)
2. Se consideră un număr real nenul x, astfel încât x+x1=2. Arătați că x2+x21=2. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Ridicăm relația din ipoteză la pătrat în ambii membri:
(x+x1)2=22
Aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2:
x2+2⋅x⋅x1+(x1)2=4
Deoarece x=0, produsul x⋅x1=1:
x2+2+x21=4
(3p)
Scădem 2 din ambii membri ai egalității:
x2+x21=4−2=2
(2p)
Observație didactică (Metodă alternativă):
Ecuația x+x1=2 este echivalentă cu x2−2x+1=0⟺(x−1)2=0⟺x=1.
Înlocuind direct x=1, obținem 12+121=1+1=2.
3. Anca a citit 375 de pagini dintr-o carte. În fiecare zi, începând cu a doua zi, ea a citit cu 5 pagini mai mult decât în ziua precedentă, și a terminat de citit cele 375 de pagini în 5 zile. Determinați numărul de pagini citite de Anca în prima zi. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notarea necunoscutei și exprimarea paginilor pe zile:
Fie n numărul de pagini citite în prima zi.
În zilele următoare, numărul de pagini citite crește cu câte 5:
Ziua 1: n pagini
Ziua 2: n+5 pagini
Ziua 3: (n+5)+5=n+10 pagini
Ziua 4: (n+10)+5=n+15 pagini
Ziua 5: (n+15)+5=n+20 pagini
(2p)
Formarea ecuației și aflarea numărului de pagini:
Suma paginilor citite în cele 5 zile este egală cu 375:
n+(n+5)+(n+10)+(n+15)+(n+20)=375
Rezolvăm ecuația de gradul I:
5n=375−505n=325n=5325=65
Prin urmare, Anca a citit 65 de pagini în prima zi.
(3p)
4. Se consideră numerele reale:
a=(180020−723):841
și
b=(3−3)2−(3−2)2+75
a) Arătați că a=72. (5p)
b) Comparați numerele a și b. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Scoaterea factorilor de sub radical și simplificarea rapoartelor:
Descompunem numerele de sub radical:
1800=900⋅2=30272=36⋅2=62
Înlocuim în expresia parantezei și simplificăm:
180020=30220=322723=623=221
Efectuarea scăderii din paranteză:
Împărțirea la fracția 841 este echivalentă cu înmulțirea cu 84:
a=(322−221)⋅84
Aducem la numitorul comun 62 (amplificăm prima fracție cu 2 și pe a doua cu 3):
322−221=624−3=621
(3p)
Calculul valorii finale a lui a:a=621⋅84=6284=214
Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 2:
a=2142=72
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculul pas cu pas al numărului b:
Dezvoltăm primul termen prin formula pătratului diferenței (x−y)2=x2−2xy+y2:
(3−3)2=(3)2−2⋅3⋅3+32=3−63+9=12−63
Evaluăm radicalul cu modul: A2=∣A∣:
(3−2)2=∣3−2∣
Deoarece 3≈1,732<2, diferența este negativă (3−2<0), deci:
∣3−2∣=−(3−2)=2−3
Scoatem factorul de sub al treilea radical:
75=25⋅3=53
Înlocuim rezultatele obținute în expresia lui b:
b=(12−63)−(2−3)+53b=12−63−2+3+53b=(12−2)+(−63+3+53)=10+0=10
(3p)
Compararea numerelor a și b:
Introducem factorii sub radical pentru a compara direct valorile:
a=72=72⋅2=49⋅2=98b=10=102=100
Deoarece 98<100, funcția radical fiind strict crescătoare pe [0,∞), rezultă:
98<100⟹a<b
(2p)
5. Se consideră expresia:
E(x)=(2x−1)2−3(x−3)(x+2)−(x−2)(x+1)
unde x este număr real. Demonstrați că:
E(1)+E(21)+E(31)+⋯+E(20201)=42420
pentru orice număr real x. (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Demonstrarea paralelismului și finalizarea trapezului isoscel:
Analizăm suma unghiurilor interne de aceeași parte a secantei PD:
m(∠PDM)+m(∠DPB)=135∘+45∘=180∘
Deoarece unghiurile ∠PDM și ∠DPB sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei și sunt suplementare, dreptele lor suport sunt paralele:
DM∥BP
Deoarece DM<BP, patrulaterul PBMD este trapez cu bazele DM și BP.
Lungimile laturilor neparalele sunt:
DP=15 cm(latura˘ıˆn △ADP echilateral)MB=15 cm(latura˘ıˆn △ABM echilateral)
deci DP=MB.
Având laturile neparalele congruente, patrulaterul PBMD este trapez isoscel.
(2p)
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCD cu ABCD pătrat și VO⊥(ABC), unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD. Triunghiul VAB este echilateral cu AB=6 cm, punctul M este mijlocul muchiei BV și punctul N este mijlocul muchiei CV.
a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 36 cm2. (5p)
b) Demonstrați că dreptele VB și VD sunt perpendiculare. (5p)
c) Demonstrați că, dacă dreptele AM și DN se intersectează în punctul P, atunci VP∥(ABC). (5p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Subpunctul a):
Baza ABCD este un pătrat cu latura de lungime AB=6 cm. Formula ariei pătratului este:
AABCD=AB2
(3p)
Înlocuim lungimea laturii:
AABCD=62=36 cm2
(2p)
Rezolvare Subpunctul b):
Calculul diagonalei bazei:
În pătratul ABCD, diagonala are lungimea:
BD=AB2=62 cm
(2p)
Determinarea lungimii muchiilor laterale:
Din ipoteză, VO⊥(ABC), iar O este centrul pătratului ABCD, deci OA=OB=OC=OD=2BD=32 cm.
Triunghiurile dreptunghice △VOA, △VOB, △VOC și △VOD sunt congruente (cazul C.C., având cateta comună VO și catetele OA≡OB≡OC≡OD).
Prin urmare, muchiile laterale sunt congruente:
VA=VB=VC=VD
Deoarece triunghiul △VAB este echilateral cu latura AB=6 cm, rezultă:
VA=VB=VC=VD=6 cm
(1p)
Verificarea unghiului drept prin reciproca Teoremei lui Pitagora:
În triunghiul △VBD, calculăm suma pătratelor laturilor VB și VD:
VB2+VD2=62+62=36+36=72
Calculăm pătratul laturii BD:
BD2=(62)2=36⋅2=72
Deoarece:
VB2+VD2=BD2
conform reciprocei Teoremei lui Pitagora, triunghiul △BVD este dreptunghic în V, adică:
VB⊥VD
(2p)
Rezolvare Subpunctul c):
Demonstrarea proprietăților liniei mijlocii MN:
În triunghiul △VBC, punctul M este mijlocul laturii VB, iar punctul N este mijlocul laturii VC.
Rezultă că segmentul MN este linie mijlocie în △VBC:
MN∥BCșiMN=2BC=26=3 cm
În pătratul ABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente:
BC∥ADșiBC=AD=6 cm
Prin tranzitivitate:
MN∥ADșiMN=2AD
(2p)
Analiza triunghiului △PAD și a paralelogramului ABPV:
Dreptele AM și DN sunt coplanare (deoarece MN∥AD, punctele A,M,N,D sunt coplanare și formează un trapez) și se intersectează în punctul P.
În triunghiul △PAD, avem MN∥AD și MN=2AD. Conform reciprocei teoremei liniei mijlocii, segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul △PAD.
Rezultă că M este mijlocul segmentului AP, deci:
AM=MP
Știm din ipoteză că M este și mijlocul muchiei BV, deci BM=MV.
Patrulaterul ABPV are diagonalele AP și BV care se taie în părți congruente la mijlocul lor comun M:
AM=MPșiBM=MV
Prin urmare, patrulaterul ABPV este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele:
VP∥AB
Finalizarea demonstrației:
Deoarece dreapta AB este inclusă în planul bazei:
AB⊂(ABC)
Iar dreapta VP nu este inclusă în planul (ABC) (deoarece V∈/(ABC)):
VP⊂(ABC)
Conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă:
VP∥(ABC)