BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2020Test Antrenament 7

Evaluare Națională 2020 — Test de Antrenament 7

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele.


1. Rezultatul calculului 10+5⋅(16−2⋅8)10 + 5 \cdot (16 - 2 \cdot 8) este egal cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză: 2⋅8=162 \cdot 8 = 16

  • Efectuăm scăderea din paranteza rotundă: 16−16=016 - 16 = 0

  • Efectuăm înmulțirea din afara parantezei: 5⋅0=05 \cdot 0 = 0

  • Efectuăm adunarea finală: 10+0=1010 + 0 = 10

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


2. Un obiect costă 120120 de lei. După o scumpire cu 10%10\%, obiectul costă …\dots lei. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea scumpirii (10%10\% din prețul inițial de 120 lei120\text{ lei}): 10100⋅120=110⋅120=12 lei\frac{10}{100} \cdot 120 = \frac{1}{10} \cdot 120 = 12\text{ lei}

  • Adunăm valoarea scumpirii la prețul inițial: 120+12=132 lei120 + 12 = 132\text{ lei}

(Alternativ, noul preț reprezintă 100%+10%=110%100\% + 10\% = 110\% din prețul inițial: 1,10⋅120=132 lei1,10 \cdot 120 = 132\text{ lei}).

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 132132.

(5p)


3. Dacă A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\} și B={4,5,6,7}B = \{4, 5, 6, 7\}, atunci intersecția mulțimilor AA și BB este egală cu {… }\{\dots\}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția a două mulțimi A∩BA \cap B este mulțimea formată din elementele comune ambelor mulțimi: A∩B={x∣x∈A și x∈B}A \cap B = \{ x \mid x \in A \text{ și } x \in B \}

  • Comparăm elementele mulțimilor A={1,2,3,4}A = \{1, 2, 3, 4\} și B={4,5,6,7}B = \{4, 5, 6, 7\}:

    • Singurul element comun este numărul 44.
    • Deci A∩B={4}A \cap B = \{4\}.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 44.

(5p)


4. Lungimea unui cerc cu raza de 5 cm5\text{ cm} este egală cu …π cm\dots\pi\text{ cm}. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula lungimii cercului de rază RR este: L=2πRL = 2\pi R

  • Înlocuim raza cercului R=5 cmR = 5\text{ cm}: L=2π⋅5=10π cmL = 2\pi \cdot 5 = 10\pi\text{ cm}

Deoarece în enunț unitatea este precizată sub forma …π cm\dots\pi\text{ cm}, numărul căutat este 1010.

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 1010.

(5p)


5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor ABAB și A′DA'D este egală cu …∘\dots^\circ. (5p)

Figura 1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, înlocuim una dintre drepte cu o paralelă la ea care intersectează cealaltă dreaptă:

    • În pătratul de bază ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AB∥CDAB \parallel CD.
    • De asemenea, în pătratul superior A′B′C′D′A'B'C'D' avem AB∥A′B′AB \parallel A'B'.
  • Utilizând paralela AB∥CDAB \parallel CD:

    • Unghiul dintre dreptele ABAB și A′DA'D este unghiul dintre dreptele concurente CDCD și A′DA'D.
    • Muchia CDCD este perpendiculară pe planul feței laterale din stânga: CD⊥(ADD′A′)CD \perp (ADD'A')
    • Deoarece o dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în acel plan, și cum A′D⊂(ADD′A′)A'D \subset (ADD'A'), deducem: CD⊥A′D  ⟹  m(∠(CD,A′D))=90∘CD \perp A'D \implies m(\angle(CD, A'D)) = 90^\circ
  • Prin urmare: m(∠(AB,A′D))=90∘m(\angle(AB, A'D)) = 90^\circ

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 9090.

(5p)


6. În tabelul de mai jos este prezentată situația mediilor la limba engleză, pe semestrul I, ale elevilor unei școli gimnaziale.

Media45678910
Nr. elevi16714232930

Conform informațiilor din tabel, probabilitatea ca, alegând un elev din această școală, acesta să aibă media 1010 la limba engleză, este egală cu …\dots. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula probabilității unui eveniment este: P=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibileP = \frac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}}

  • Numărul cazurilor favorabile reprezintă numărul elevilor care au media 1010: Nfavorabile=30N_{\text{favorabile}} = 30

  • Numărul cazurilor posibile reprezintă numărul total de elevi din școală: Nposibile=1+6+7+14+23+29+30=110N_{\text{posibile}} = 1 + 6 + 7 + 14 + 23 + 29 + 30 = 110

  • Calculăm probabilitatea și simplificăm fracția prin 1010: P=30110=311P = \frac{30}{110} = \frac{3}{11}

Răspunsul care se trece pe foaia de examen este 311\frac{3}{11}.

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. Desenați, pe foaia de examen, un romb ABCDABCD. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Se trasează un patrulater convex cu toate cele patru laturi congruente (sau două diagonale perpendiculare care se taie în segmente congruente la mijlocul lor). (4p)

  • Se notează ordonat vârfurile patrulaterului: AA, BB, CC, DD. (1p)


2. Se consideră un număr real nenul xx, astfel încât x+1x=2x + \frac{1}{x} = 2. Arătați că x2+1x2=2x^2 + \frac{1}{x^2} = 2. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Ridicăm relația din ipoteză la pătrat în ambii membri: (x+1x)2=22\left(x + \frac{1}{x}\right)^2 = 2^2

    Aplicăm formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2: x2+2⋅x⋅1x+(1x)2=4x^2 + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{x} + \left(\frac{1}{x}\right)^2 = 4

    Deoarece x≠0x \neq 0, produsul x⋅1x=1x \cdot \frac{1}{x} = 1: x2+2+1x2=4x^2 + 2 + \frac{1}{x^2} = 4

    (3p)

  2. Scădem 22 din ambii membri ai egalității: x2+1x2=4−2=2x^2 + \frac{1}{x^2} = 4 - 2 = 2

    (2p)

Observație didactică (Metodă alternativă): Ecuația x+1x=2x + \frac{1}{x} = 2 este echivalentă cu x2−2x+1=0  ⟺  (x−1)2=0  ⟺  x=1x^2 - 2x + 1 = 0 \iff (x - 1)^2 = 0 \iff x = 1. Înlocuind direct x=1x = 1, obținem 12+112=1+1=21^2 + \frac{1}{1^2} = 1 + 1 = 2.


3. Anca a citit 375375 de pagini dintr-o carte. În fiecare zi, începând cu a doua zi, ea a citit cu 55 pagini mai mult decât în ziua precedentă, și a terminat de citit cele 375375 de pagini în 55 zile. Determinați numărul de pagini citite de Anca în prima zi. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Notarea necunoscutei și exprimarea paginilor pe zile:

    • Fie nn numărul de pagini citite în prima zi.
    • În zilele următoare, numărul de pagini citite crește cu câte 55:
      • Ziua 1: nn pagini
      • Ziua 2: n+5n + 5 pagini
      • Ziua 3: (n+5)+5=n+10(n + 5) + 5 = n + 10 pagini
      • Ziua 4: (n+10)+5=n+15(n + 10) + 5 = n + 15 pagini
      • Ziua 5: (n+15)+5=n+20(n + 15) + 5 = n + 20 pagini

    (2p)

  2. Formarea ecuației și aflarea numărului de pagini:

    • Suma paginilor citite în cele 5 zile este egală cu 375375: n+(n+5)+(n+10)+(n+15)+(n+20)=375n + (n + 5) + (n + 10) + (n + 15) + (n + 20) = 375
    • Reducem termenii asemenea: 5n+(5+10+15+20)=3755n + (5 + 10 + 15 + 20) = 375 5n+50=3755n + 50 = 375
    • Rezolvăm ecuația de gradul I: 5n=375−505n = 375 - 50 5n=3255n = 325 n=3255=65n = \frac{325}{5} = 65

    Prin urmare, Anca a citit 6565 de pagini în prima zi.

    (3p)


4. Se consideră numerele reale: a=(201800−372):184a = \left(\frac{20}{\sqrt{1800}} - \frac{3}{\sqrt{72}}\right) : \frac{1}{84} și b=(3−3)2−(3−2)2+75b = (\sqrt{3} - 3)^2 - \sqrt{(\sqrt{3} - 2)^2} + \sqrt{75}

a) Arătați că a=72a = 7\sqrt{2}. (5p)

b) Comparați numerele aa și bb. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Scoaterea factorilor de sub radical și simplificarea rapoartelor:

    • Descompunem numerele de sub radical: 1800=900⋅2=302\sqrt{1800} = \sqrt{900 \cdot 2} = 30\sqrt{2} 72=36⋅2=62\sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}
    • Înlocuim în expresia parantezei și simplificăm: 201800=20302=232\frac{20}{\sqrt{1800}} = \frac{20}{30\sqrt{2}} = \frac{2}{3\sqrt{2}} 372=362=122\frac{3}{\sqrt{72}} = \frac{3}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{2\sqrt{2}}
  2. Efectuarea scăderii din paranteză:

    • Împărțirea la fracția 184\frac{1}{84} este echivalentă cu înmulțirea cu 8484: a=(232−122)⋅84a = \left(\frac{2}{3\sqrt{2}} - \frac{1}{2\sqrt{2}}\right) \cdot 84
    • Aducem la numitorul comun 626\sqrt{2} (amplificăm prima fracție cu 22 și pe a doua cu 33): 232−122=4−362=162\frac{2}{3\sqrt{2}} - \frac{1}{2\sqrt{2}} = \frac{4 - 3}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{6\sqrt{2}}

    (3p)

  3. Calculul valorii finale a lui aa: a=162⋅84=8462=142a = \frac{1}{6\sqrt{2}} \cdot 84 = \frac{84}{6\sqrt{2}} = \frac{14}{\sqrt{2}}

    • Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 2\sqrt{2}: a=1422=72a = \frac{14\sqrt{2}}{2} = 7\sqrt{2}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul pas cu pas al numărului bb:

    • Dezvoltăm primul termen prin formula pătratului diferenței (x−y)2=x2−2xy+y2(x - y)^2 = x^2 - 2xy + y^2: (3−3)2=(3)2−2⋅3⋅3+32=3−63+9=12−63(\sqrt{3} - 3)^2 = (\sqrt{3})^2 - 2 \cdot 3 \cdot \sqrt{3} + 3^2 = 3 - 6\sqrt{3} + 9 = 12 - 6\sqrt{3}
    • Evaluăm radicalul cu modul: A2=∣A∣\sqrt{A^2} = |A|: (3−2)2=∣3−2∣\sqrt{(\sqrt{3} - 2)^2} = |\sqrt{3} - 2| Deoarece 3≈1,732<2\sqrt{3} \approx 1,732 < 2, diferența este negativă (3−2<0\sqrt{3} - 2 < 0), deci: ∣3−2∣=−(3−2)=2−3|\sqrt{3} - 2| = -( \sqrt{3} - 2 ) = 2 - \sqrt{3}
    • Scoatem factorul de sub al treilea radical: 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}
    • Înlocuim rezultatele obținute în expresia lui bb: b=(12−63)−(2−3)+53b = (12 - 6\sqrt{3}) - (2 - \sqrt{3}) + 5\sqrt{3} b=12−63−2+3+53b = 12 - 6\sqrt{3} - 2 + \sqrt{3} + 5\sqrt{3} b=(12−2)+(−63+3+53)=10+0=10b = (12 - 2) + (-6\sqrt{3} + \sqrt{3} + 5\sqrt{3}) = 10 + 0 = 10

    (3p)

  2. Compararea numerelor aa și bb:

    • Introducem factorii sub radical pentru a compara direct valorile: a=72=72⋅2=49⋅2=98a = 7\sqrt{2} = \sqrt{7^2 \cdot 2} = \sqrt{49 \cdot 2} = \sqrt{98} b=10=102=100b = 10 = \sqrt{10^2} = \sqrt{100}
    • Deoarece 98<10098 < 100, funcția radical fiind strict crescătoare pe [0,∞)[0, \infty), rezultă: 98<100  ⟹  a<b\sqrt{98} < \sqrt{100} \implies a < b

    (2p)


5. Se consideră expresia: E(x)=(2x−1)2−3(x−3)(x+2)−(x−2)(x+1)E(x) = (2x - 1)^2 - 3(x - 3)(x + 2) - (x - 2)(x + 1) unde xx este număr real. Demonstrați că: E(1)+E(12)+E(13)+⋯+E(12020)=42420E(1) + E\left(\frac{1}{2}\right) + E\left(\frac{1}{3}\right) + \dots + E\left(\frac{1}{2020}\right) = 42420 pentru orice număr real xx. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  1. Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma cea mai simplă:

    • Dezvoltăm pătratul binomului (2x−1)2(2x - 1)^2: (2x−1)2=(2x)2−2⋅2x⋅1+12=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = (2x)^2 - 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 - 4x + 1
    • Înmulțim parantezele pentru al doilea termen: (x−3)(x+2)=x2+2x−3x−6=x2−x−6(x - 3)(x + 2) = x^2 + 2x - 3x - 6 = x^2 - x - 6 −3(x−3)(x+2)=−3(x2−x−6)=−3x2+3x+18-3(x - 3)(x + 2) = -3(x^2 - x - 6) = -3x^2 + 3x + 18
    • Înmulțim parantezele pentru al treilea termen: (x−2)(x+1)=x2+x−2x−2=x2−x−2(x - 2)(x + 1) = x^2 + x - 2x - 2 = x^2 - x - 2 −(x−2)(x+1)=−(x2−x−2)=−x2+x+2-(x - 2)(x + 1) = -(x^2 - x - 2) = -x^2 + x + 2
    • Însumăm toți termenii: E(x)=(4x2−4x+1)−3x2+3x+18−x2+x+2E(x) = (4x^2 - 4x + 1) - 3x^2 + 3x + 18 - x^2 + x + 2
    • Reducem termenii asemenea după puterile lui xx:
      • Coeficientul lui x2x^2: 4−3−1=04 - 3 - 1 = 0
      • Coeficientul lui xx: −4+3+1=0-4 + 3 + 1 = 0
      • Termenul liber: 1+18+2=211 + 18 + 2 = 21
    • Obținem: E(x)=21,∀x∈RE(x) = 21, \quad \forall x \in \mathbb{R}

    (3p)

  2. Calcularea sumei date:

    • Deoarece E(x)=21E(x) = 21 este constantă pentru orice valoare a argumentului xx, fiecare termen al sumei este egal cu 2121: E(1)=21E(1) = 21 E(12)=21E\left(\frac{1}{2}\right) = 21 E(13)=21E\left(\frac{1}{3}\right) = 21 …\dots E(12020)=21E\left(\frac{1}{2020}\right) = 21
    • Suma are exact 20202020 de termeni (corespunzători numitorilor 1,2,3,…,20201, 2, 3, \dots, 2020): E(1)+E(12)+E(13)+⋯+E(12020)=21+21+21+⋯+21⏟de 2020 oriE(1) + E\left(\frac{1}{2}\right) + E\left(\frac{1}{3}\right) + \dots + E\left(\frac{1}{2020}\right) = \underbrace{21 + 21 + 21 + \dots + 21}_{\text{de } 2020 \text{ ori}}
    • Efectuăm produsul: 2020⋅21=424202020 \cdot 21 = 42420 ceea ce demonstrează egalitatea cerută.

    (2p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pe foaia de examen scrieți rezolvările complete.


1. În Figura 2 sunt reprezentate pătratul ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm} și triunghiurile echilaterale ABMABM, BCNBCN și ADPADP.

Figura 2

a) Arătați că perimetrul triunghiului ABMABM este egal cu 45 cm45\text{ cm}. (5p)

b) Arătați că lungimea segmentului MNMN este egală cu 152 cm15\sqrt{2}\text{ cm}. (5p)

c) Demonstrați că patrulaterul PBMDPBMD este trapez isoscel. (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Triunghiul ABMABM este echilateral, prin urmare toate cele trei laturi ale sale au lungimi egale: P△ABM=3⋅AB\mathcal{P}_{\triangle ABM} = 3 \cdot AB

    (3p)

  2. Înlocuim lungimea laturii AB=15 cmAB = 15\text{ cm}: P△ABM=3⋅15=45 cm\mathcal{P}_{\triangle ABM} = 3 \cdot 15 = 45\text{ cm}

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul unghiului ∠MBN\angle MBN:

    • ABCDABCD este pătrat, deci măsura fiecărui unghi al său este de 90∘90^\circ: m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ
    • Triunghiul ABMABM este echilateral, deci: m(∠ABM)=60∘m(\angle ABM) = 60^\circ
    • Deoarece punctul MM se află în interiorul pătratului ABCDABCD, unghiul ∠MBC\angle MBC are măsura: m(∠MBC)=m(∠ABC)−m(∠ABM)=90∘−60∘=30∘m(\angle MBC) = m(\angle ABC) - m(\angle ABM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
    • Triunghiul BCNBCN este echilateral, construit în exteriorul pătratului, deci: m(∠CBN)=60∘m(\angle CBN) = 60^\circ
    • Unghiul format de segmentele BMBM și BNBN este: m(∠MBN)=m(∠MBC)+m(∠CBN)=30∘+60∘=90∘m(\angle MBN) = m(\angle MBC) + m(\angle CBN) = 30^\circ + 60^\circ = 90^\circ

    (2p)

  2. Calculul lungimii segmentului MNMN:

    • Laturile triunghiurilor echilaterale sunt egale cu latura pătratului: BM=AB=15 cmBM = AB = 15\text{ cm} BN=BC=15 cmBN = BC = 15\text{ cm}
    • Rezultă că triunghiul △MBN\triangle MBN este dreptunghic isoscel cu catetele BM=BN=15 cmBM = BN = 15\text{ cm}.
    • Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △MBN\triangle MBN: MN2=BM2+BN2=152+152=225+225=450MN^2 = BM^2 + BN^2 = 15^2 + 15^2 = 225 + 225 = 450 MN=450=152 cmMN = \sqrt{450} = 15\sqrt{2}\text{ cm}

    (3p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Determinarea măsurii unghiului ∠PDM\angle PDM:

    • În pătratul ABCDABCD, m(∠DAB)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ.
    • Deoarece △ABM\triangle ABM este echilateral, m(∠BAM)=60∘m(\angle BAM) = 60^\circ, de unde: m(∠DAM)=m(∠DAB)−m(∠BAM)=90∘−60∘=30∘m(\angle DAM) = m(\angle DAB) - m(\angle BAM) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
    • Avem AD=15 cmAD = 15\text{ cm} și AM=15 cmAM = 15\text{ cm}, deci triunghiul △ADM\triangle ADM este isoscel cu vârful în AA.
    • Unghiurile de la baza DMDM sunt congruente: m(∠ADM)=180∘−m(∠DAM)2=180∘−30∘2=150∘2=75∘m(\angle ADM) = \frac{180^\circ - m(\angle DAM)}{2} = \frac{180^\circ - 30^\circ}{2} = \frac{150^\circ}{2} = 75^\circ
    • Triunghiul △ADP\triangle ADP este echilateral, deci m(∠ADP)=60∘m(\angle ADP) = 60^\circ.
    • Rezultă: m(∠PDM)=m(∠ADP)+m(∠ADM)=60∘+75∘=135∘m(\angle PDM) = m(\angle ADP) + m(\angle ADM) = 60^\circ + 75^\circ = 135^\circ

    (1p)

  2. Determinarea măsurii unghiului ∠DPB\angle DPB:

    • În jurul vârfului AA, unghiul ∠BAP\angle BAP se compune din unghiul drept ∠DAB\angle DAB și unghiul ∠DAP=60∘\angle DAP = 60^\circ: m(∠BAP)=m(∠DAB)+m(∠DAP)=90∘+60∘=150∘m(\angle BAP) = m(\angle DAB) + m(\angle DAP) = 90^\circ + 60^\circ = 150^\circ
    • Avem AP=AD=15 cmAP = AD = 15\text{ cm} și AB=15 cmAB = 15\text{ cm}, deci triunghiul △ABP\triangle ABP este isoscel cu vârful în AA.
    • Unghiurile de la baza BPBP sunt congruente: m(∠APB)=180∘−150∘2=30∘2=15∘m(\angle APB) = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ
    • Triunghiul △ADP\triangle ADP fiind echilateral, m(∠APD)=60∘m(\angle APD) = 60^\circ.
    • Scăzând unghiul ∠APB\angle APB, obținem: m(∠DPB)=m(∠APD)−m(∠APB)=60∘−15∘=45∘m(\angle DPB) = m(\angle APD) - m(\angle APB) = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

    (2p)

  3. Demonstrarea paralelismului și finalizarea trapezului isoscel:

    • Analizăm suma unghiurilor interne de aceeași parte a secantei PDPD: m(∠PDM)+m(∠DPB)=135∘+45∘=180∘m(\angle PDM) + m(\angle DPB) = 135^\circ + 45^\circ = 180^\circ
    • Deoarece unghiurile ∠PDM\angle PDM și ∠DPB\angle DPB sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei și sunt suplementare, dreptele lor suport sunt paralele: DM∥BPDM \parallel BP
    • Deoarece DM<BPDM < BP, patrulaterul PBMDPBMD este trapez cu bazele DMDM și BPBP.
    • Lungimile laturilor neparalele sunt: DP=15 cm(latura˘ ıˆn △ADP echilateral)DP = 15\text{ cm} \quad (\text{latură în } \triangle ADP \text{ echilateral}) MB=15 cm(latura˘ ıˆn △ABM echilateral)MB = 15\text{ cm} \quad (\text{latură în } \triangle ABM \text{ echilateral}) deci DP=MBDP = MB.
    • Având laturile neparalele congruente, patrulaterul PBMDPBMD este trapez isoscel.

    (2p)


2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCDVABCD cu ABCDABCD pătrat și VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Triunghiul VABVAB este echilateral cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, punctul MM este mijlocul muchiei BVBV și punctul NN este mijlocul muchiei CVCV.

Figura 3

a) Arătați că aria patrulaterului ABCDABCD este egală cu 36 cm236\text{ cm}^2. (5p)

b) Demonstrați că dreptele VBVB și VDVD sunt perpendiculare. (5p)

c) Demonstrați că, dacă dreptele AMAM și DNDN se intersectează în punctul PP, atunci VP∥(ABC)VP \parallel (ABC). (5p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura de rezolvare cu construcții ajutătoare

Rezolvare Subpunctul a):

  1. Baza ABCDABCD este un pătrat cu latura de lungime AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Formula ariei pătratului este: AABCD=AB2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2

    (3p)

  2. Înlocuim lungimea laturii: AABCD=62=36 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6^2 = 36\text{ cm}^2

    (2p)


Rezolvare Subpunctul b):

  1. Calculul diagonalei bazei:

    • În pătratul ABCDABCD, diagonala are lungimea: BD=AB2=62 cmBD = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

    (2p)

  2. Determinarea lungimii muchiilor laterale:

    • Din ipoteză, VO⊥(ABC)VO \perp (ABC), iar OO este centrul pătratului ABCDABCD, deci OA=OB=OC=OD=BD2=32 cmOA = OB = OC = OD = \frac{BD}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}.
    • Triunghiurile dreptunghice △VOA\triangle VOA, △VOB\triangle VOB, △VOC\triangle VOC și △VOD\triangle VOD sunt congruente (cazul C.C., având cateta comună VOVO și catetele OA≡OB≡OC≡ODOA \equiv OB \equiv OC \equiv OD).
    • Prin urmare, muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=VDVA = VB = VC = VD
    • Deoarece triunghiul △VAB\triangle VAB este echilateral cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, rezultă: VA=VB=VC=VD=6 cmVA = VB = VC = VD = 6\text{ cm}

    (1p)

  3. Verificarea unghiului drept prin reciproca Teoremei lui Pitagora:

    • În triunghiul △VBD\triangle VBD, calculăm suma pătratelor laturilor VBVB și VDVD: VB2+VD2=62+62=36+36=72VB^2 + VD^2 = 6^2 + 6^2 = 36 + 36 = 72
    • Calculăm pătratul laturii BDBD: BD2=(62)2=36⋅2=72BD^2 = (6\sqrt{2})^2 = 36 \cdot 2 = 72
    • Deoarece: VB2+VD2=BD2VB^2 + VD^2 = BD^2 conform reciprocei Teoremei lui Pitagora, triunghiul △BVD\triangle BVD este dreptunghic în VV, adică: VB⊥VDVB \perp VD

    (2p)


Rezolvare Subpunctul c):

  1. Demonstrarea proprietăților liniei mijlocii MNMN:

    • În triunghiul △VBC\triangle VBC, punctul MM este mijlocul laturii VBVB, iar punctul NN este mijlocul laturii VCVC.
    • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în △VBC\triangle VBC: MN∥BCșiMN=BC2=62=3 cmMN \parallel BC \quad \text{și} \quad MN = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
    • În pătratul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente: BC∥ADșiBC=AD=6 cmBC \parallel AD \quad \text{și} \quad BC = AD = 6\text{ cm}
    • Prin tranzitivitate: MN∥ADșiMN=AD2MN \parallel AD \quad \text{și} \quad MN = \frac{AD}{2}

    (2p)

  2. Analiza triunghiului △PAD\triangle PAD și a paralelogramului ABPVABPV:

    • Dreptele AMAM și DNDN sunt coplanare (deoarece MN∥ADMN \parallel AD, punctele A,M,N,DA, M, N, D sunt coplanare și formează un trapez) și se intersectează în punctul PP.
    • În triunghiul △PAD\triangle PAD, avem MN∥ADMN \parallel AD și MN=AD2MN = \frac{AD}{2}. Conform reciprocei teoremei liniei mijlocii, segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △PAD\triangle PAD.
    • Rezultă că MM este mijlocul segmentului APAP, deci: AM=MPAM = MP
    • Știm din ipoteză că MM este și mijlocul muchiei BVBV, deci BM=MVBM = MV.
    • Patrulaterul ABPVABPV are diagonalele APAP și BVBV care se taie în părți congruente la mijlocul lor comun MM: AM=MPșiBM=MVAM = MP \quad \text{și} \quad BM = MV
    • Prin urmare, patrulaterul ABPVABPV este paralelogram.
    • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele: VP∥ABVP \parallel AB
  3. Finalizarea demonstrației:

    • Deoarece dreapta ABAB este inclusă în planul bazei: AB⊂(ABC)AB \subset (ABC)
    • Iar dreapta VPVP nu este inclusă în planul (ABC)(ABC) (deoarece V∉(ABC)V \notin (ABC)): VP⊄(ABC)VP \not\subset (ABC)
    • Conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă: VP∥(ABC)VP \parallel (ABC)

    (3p)